Linkuri accesibilitate

Ştiri

Medicul Casei Albe: Donald Trump nu mai prezintă simptome ale infectării cu COVID-19

Președintele american Donald Trump, la Casa Albă, fără mască, după întoarcerea de la spitalul militar unde fusese tratat pentru Covid-19.

Medicul Casei Albe a spus, marți, că președintele Donald Trump nu mai prezintă simptome ale infectării cu COVID-19, la o zi de la revenirea de la un spital militar, unde s-a tratat timp de aproape patru zile. Într-o declarație a doctorului Sean Conley se mai spune că președintele „face foarte bine”. Ceva mai devreme, directoarea pentru comunicare a administrației Trump, Alyssa Farah, a spus că starea sănătății lui Trump, care continuă tratamentul, se îmbunătățește în mod „impresionant și rapid”. Doctorii spun că abia luni se va putea ști dacă președintele s-a însănătoșit. Marți dimineață, Trump a scris pe Twitter că americanii învață să trăiască cu noul coronavirus, pe care l-a comparat cu gripa. Compania Twitter a semnalizat imediat printr-un steguleț roșu faptul că postarea poate include informații potențial greșite. Ceva mai devreme, Facebook a șters o postare similară a lui Trump, potrivit CNN. Președintele republican care candidează la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie contra democratului Joe Biden, a diminuat în mod repetat în declarațiile sale gravitatea maladiei care a ucis peste 1 milion de oameni în lumea întreagă, inclusiv aproape 210 mii în Statele Unite, țara cea mai afectată.

În ciuda apelurilor la încetarea focului, luptele dintre forțele azere și armene continuă

Luptele dintre forțele azere și armene au continuat și marți, pentru a zecea zi, în ciuda unor apeluri reînnoite la încetarea imediată a focului în conflictul din Nagorno-Karabah. O scurtă acalmie în noaptea precedentă, a fost întreruptă de noi bombardamente asupra orașului Stepanakert, capitala regiunii disputate, și un atac la scară largă al forțelor azere pe porțiunea sudică a frontului, a spus ministerul armean al apărării. Azerbaidjanul a spus că forțele armene i-au atacat câteva regiuni. De la izbucnirea ostilităților, pe 27 septembrie, cele două părți au relatat despre cel puțin 240 de morți, inclusiv zeci de victime printre civili. Bilanțul real poate fi mult mai ridicat, ambele părți afirmând că au cauzat una alteia pierderi însemnate. Luptele au cauzat mari temeri în legătură cu o posibilă extindere a conflictului, prin atragerea Turciei, putere regională și aliată apropiată a Azerbaidjanului, precum și a Rusiei, care are un acord de apărare cu Armenia. Luni, Rusia, Franța și Statele Unite, în calitate de mediatoare în conflict, și-au repetat apelul la încetarea imediată a focului. Dar marți, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, care s-a întâlnit, la Baku, cu președintele azer Ilham Aliyev, a cerut puterilor lumii să sprijine Azerbaidjanul, a acuzat Armenia de ocuparea teritoriului azer și a pus la îndoiala utilitatea unui armistițiu.

Organizația pentru Interzicerea armelor chimice confirmă tentativa de otrăvire a lui Navalnîi cu Noviciok

Alexei Navalnîi

Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice spune că probele de sânge și urină prelevate de la politicianul rus de opoziție, Aleksei Navalnîi, confirmă prezența unui agent chimic din grupul interzis Noviciok. Această constatare confirmă concluziile la care au ajuns deja experții germani, unde Navalnîi a fost tratat după ce s-a îmbolnăvit subit la bordul unui avion, în Rusia, pe 20 august. Autoritățile din Germania au cerut organizației cu sediul la Haga să facă analize suplimentare. Laboratoare din Franța și Suedia au ajuns la concluzii similare, urmate de declarații de condamnare a Moscovei și apeluri la introducerea de sancțiuni. Rusia a negat implicarea în incident și a respins cererile internaționale de a deschide o anchetă penală.

Încă 831 de cazuri de infectare cu noul coronavirus confirmate în R. Moldova

Încă 831 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, marți, situația agravându-se din nou o dată cu creșterea numărului de teste, după diminuarea lor, la weekend. Potrivit datelor publicate de ministerul sănătății, a fost confirmată pozitiv cu COVID-19 aproape fiecare a patra persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 57 732, inclusiv peste 14 400 de cazuri active. Tot marți, numărul deceselor confirmate printre persoanele infectate a crescut cu 14, ajungând la 1 389. Printre persoanele decedate de COVID-19 se numără încă o angajată din sistemul medical, care activa la Institutul Oncologic.

Avertisment: Tendință de concentrare a informației media în mâinile unor politicieni

Asociația Presei Independente spune că a depistat o tendință de concentrare a portalurilor de știri în mâinile unor politicieni. Directorul API, Petru Macovei, a făcut declarația la prezentarea unui raport de monitorizare a principalelor 12 site-uri de știri, în a doua jumătate a lunii septembrie, înainte de startul oficial al campaniei prezidențiale. El a adus exemplul câtorva grupuri de site-uri care ar interpreta părtinitor și „în mod aproape identic” acțiunile și declarațiile unor politicieni. Acestea l-ar favoriza pe președintele Igor Dodon, care candidează pentru un al doilea mandat la alegerile din 1 noiembrie, și ar defavoriza-o pe principala sa contracandidată, Maia Sandu. Macovei a mai spus că unele portaluri practică un partizanat mai accentuat decât în trecut, sugerând un interes în creștere din partea politicienilor față de presa online, care devine tot mai populară.

În Kârgâzstan, rezultatul alegerilor parlamentare a fost anulat

Proteste violente în Kîrgîzstan după alegeri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:42 0:00

Autoritățile electorale din Kârgâzstan au anulat rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare de duminică, după o noapte de proteste haotice soldate cu cel puțin o victimă, în capitala Bishkek. Protestele au început luni, când mii de oameni au ieșit în stradă pe fundalul suspiciunilor că trei partide apropiate președintelui pro-rus Sooronbai Jeenbekov și declarate învingătoare în alegeri au practicat cumpărarea de voturi. Comisia Electorală Centrală kârgâză a spus, marți, că anulează rezultatele alegerilor, fără să dea alte detalii. În noaptea precedentă, protestatarii au luat cu asalt clădirea unde își au sediul parlamentul și președinția și, de asemenea, l-au pus în libertate pe fostul președinte, Almazbek Atambaev, care a fost arestat pe baza unor acuzații de corupție. Cel puțin o persoană a fost ucisă în timpul tulburărilor, iar 590 de oameni au fost răniți. Țara Asiei Centrale în care Rusia concurează pentru influență geopolitică cu Statele Unite și China este cunoscută pentru instabilitate politică, doi președinți ai săi fiind răsturnați prin revolte, în ultimii 15 ani. Într-o declarație dintr-o locație necunoscută, președintele Jeenbekov a spus că actualele tulburări sunt o tentativă a unor forțe politice de a prelua puterea în mod ilegal.

S-au intensificat eforturile diplomatice pentru aplanarea crizei din Nagorno-Karabah

Nagorno-Karabah, 4 octombrie, 2020

Un moment de acalmie intervenit noaptea trecută în ostilitățile din conflictul din Nagorno-Karabah a impulsionat eforturile diplomatice pentru aplanarea crizei, după mai mult de o săptămână de lupte grele între forțele armene și azere. Ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu s-a întâlnit cu președintele azer Ilham Aliyev, la Baku, în timp ce premierul armean Nikol Pașinian a discutat la telefon cu președintele rus Vladimir Putin.

Ostilitățile erupte pe 27 septembrie au cauzat mari temeri în legătură cu o posibilă extindere a conflictului, prin atragerea Turciei, putere regională și aliată apropiată a Azerbaidjanului, precum și a Rusiei, care are un acord de apărare cu Armenia. „Ne aflăm la Baku pentru a le arăta fraților din Azerbaidjan sprijinul și solidaritatea statului și poporului nostru”, a scris Cavusoglu într-o postare pe Twitter.

Kremlinul a spus într-un comunicat că Pașinian și Putin au continuat discuțiile despre escaladarea confruntării armate” din Nagorno-Karabah, adăugând că președintele rus a „subliniat încă o dată nevoia de a înceta ostilitățile”. Luni, Rusia, Franța și Statele Unite, în calitate de mediatoare în conflict, și-au repetat apelul la încetarea imediată a focului, spunând că ostilitățile reprezintă o „amenințare inacceptabilă” la adresa stabilității din regiune.

Opozantul rus Alexei Navalnîi l-a acuzat din nou pe președintele Vladimir Putin de otrăvirea sa

Politicianul rus de opoziție, Aleksei Navalnîi, l-a acuzat din nou pe președintele Vladimir Putin pentru otrăvirea sa, care aproape l-a costat viața. Într-un prim interviu video acordat după incidentul din luna august, Navalnîi i-a mai spus vloggerului rus Iuri Dud că planifică să revină în Rusia după ce se reface complet în Germania.

Opozantului i s-a făcut brusc rău pe 20 August, la bordul unui avion, în Rusia, experții europeni ajungând ulterior la concluzia că a fost otrăvit cu gaz paralizant de tip Noviciok. În interviu, Navalnîi și-a exprimat convingerea că a fost otrăvit din ordinul lui Putin și cu implicarea probabilă a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei.

„Au înțeles că existau mari probleme care îi amenințau înainte de alegerile pentru Duma de Stat”, a spus Navalnîi. Alegerile parlamentare ruse urmează să aibă loc anul viitor. Kremlinul a negat că ar fi implicat în incidentul cu Navalnîi.

În Kârgâzstan, Comisia Electorală Centrală a anulat rezultatele alegerilor parlamentare din 4 octombrie

Potestatari în fața administrației prezidențiale din Bishkek, Kârgâzstan, 6 octombrie 2020.

În Kârgâzstan, Comisia Electorală Centrală a anulat rezultatele alegerilor parlamentare de pe 4 octombrie, îndeplinind revendicarea a mii de protestatari, care au ieșit în stradă și au luat cu asalt clădirea guvernului de la Bishkek, afirmând că partidele puterii au câștigat prin cumpărare de voturi. Înainte de anunțul Comisiei, oficiul președintelui pro-rus Sooronbai Jeenbekov a spus că acesta „controlează” situația în țară, dar locul aflării sale rămâne necunoscut, după ce protestatarii au pătruns și în biroul șefului statului. Ceva mai devreme, Jeenbekov a spus într-o declarație separată că este gata să accepte anularea rezultatelor alegerilor, care ofereau victoria principalelor trei partide pro-prezidențiale. El a mai spus că a ordonat forțelor de ordine să nu deschidă focul împotriva protestatarilor, iar opoziției - să oprească tulburările, pe care le-a descris drept tentativă a unor forțe politice să prea puterea în mod ilegal. 12 partide ale opoziției au cerut anularea rezultatelor alegerilor, la protestele începute pe 5 octombrie, după ce și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a spus că au existat „informații credibile despre cumpărarea de voturi”.

26 de țări în frunte cu China cer ridicarea sancțiunilor impuse de Statele Unite și de alte țări occidentale

26 de țări în frunte cu China au făcut apel la ridicarea imediată a sancțiunilor de către Statele Unite și alte țări occidentale pentru a ușura lupta cu pandemia de coronavirus în țările vizate de aceste sancțiuni. Apelul a fost lansat luni, la o întâlnire a comitetului pentru drepturile omului de la Adunarea Generală a ONU. Ambasadorul chinez la Națiunile Unite a spus că sancțiunile ar viola Carta ONU și ar afecta drepturile omului prin faptul că prejudiciază bunăstarea populației în țările țintă. Mai sprijină demersul Iranul, Rusia, Siria și alte țări sancționate de Statele Unite, Uniunea Europeană sau alte țări occidentale, inclusiv pentru încălcarea drepturilor omului. Într-o evoluție separată, Fondul Monetar Internațional a aprobat noi ajutoare de urgență cu scopul ajutării țărilor sărace să-și restituie datoriile și să facă față impactului economic al pandemiei.

Premiul Nobel pentru fizică adjudecat de trei savanți care au studiat obiecte cosmice „exotice”

Laureații Premiului Nobel pentru fizică pe 2020: Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez

Premiul Nobel pentru fizică pentru anul 2020 a fost împărțit, fiindu-i decernat atât savantului de origine britanică, Roger Penrose, pentru descoperirea că formarea găurilor negre se încadrează în teoria relativității, cât și savantului german Reinhard Genzel și celei americane Andrea Ghez pentru descoperirea că în centrul galaxiei noastre se află un corp compact, cu o masă enormă. Anunțul a fost făcut de șeful Comitetului Nobel pentru Fizică, David Haviland, care a spus că descoperirile îmbogățesc cunoștințele despre corpurile compacte și masive și că aceste „obiecte exotice” mai ridică numeroase întrebări, care pot motiva noi cercetări.

CEJ: Legea pentru închiderea Universității Central Europene din Budapesta a fost nelegitimă

Universitatea Central Europeană din Budapesta a fost silită să se transfere în Viena

Principalul tribunal al Uniunii Europene a declarat nelegitimă prevederea legislativă din Ungaria, pe care guvernul de la Budapesta a folosit-o pentru a închide Universitatea Central Europeană fondată de miliardarul și filantropul american George Soros. Curtea Europeană de Justiție a spus, marți, că legislația adoptată de Ungaria, în 2017, despre finanțarea universităților din străinătate este incompatibilă cu legislația Uniunii Europene. Legea ungară interzice universităților înregistrate în străinătate să funcționeze în Ungaria, dacă nu oferă cursuri și în țările de origine. În 2018, Universitatea Central Europeană și-a transferat cea mai mare parte a cursurilor la Viena, după o bătălie îndelungată în justiția ungară între Soros, un supraviețuitor al Holocaustului de origine ungară, și guvernul de dreapta al premierului maghiar Viktor Orban.

R. Moldova și România ar putea semna un acord privind echivalarea diplomelor

Ministrul Educației, Igor Șarov.

Republica Moldova și România vor semna u acord privind echivalarea actelor de studii. Luni seară, într-o emisiune de televiziune, ministrul Educației Igor Șarov a precizat că proiectul, realizat de Chișinău, va fi expediat pentru avizare la București.

„Sper ca într-o scurtă perioadă să treacă prin procedurile de avizare și să fie benefic pentru cetățenii Republicii Moldova și cetățenii români. Celor care au avut până acum diplome de 10 sau de 11 clase și nu aveau diploma de bacalaureat, le era recunoscută diploma în România numai dacă aveau și o diplomă de studii superioare. Acum, în baza semnării acestui act, celor care au diplomă de 10 și de 11 clase le va fi recunoscut actul de studii”, a spus Igor Șarov, citat de Radio Chișinău.

Rămâne deschisă contestația liderului Platfomei DA privind cele 42 de centre de votare pentru regiunea transnistreană

Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, august 2020.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) i-a dat parțial dreptate lui Andrei Năstase, liderul Platformei DA și candidat la președinției, care contestase decizia CEC de a organiza 42 de secții de votare pentru regiunea transnistreană. Inițial, pe 2 octombrie, Curtea de Apel, respinsese drept „inadmisibilă” contestația lui Năstase. Acum, potrivit unei postări pe Facebook a liderului Platformei DA, CSJ a decis că soluția dată de Curtea de Apel este „greșită și neîntemeiată”. Litigiul între Andrei Năstase și CEC nu este însă încheiat, pe fond.

Președintele Platformei DA a contestat în instanța de judecată decizia CEC de deschidere a 42 de secții de votare în stânga Nistrului, considerând că este un număr prea mare care l-ar avantaja pe președintele Igor Dodon în alegerile din 1 noiembrie.

Ambasada SUA: Vlad Plahotniuc a „plecat voluntar” din America

Fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc.

Ambasada americană la Chișinău au precizat că fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc „a plecat voluntar din Statele Unite pe 28 august 2020” și nu se mai poate întoarce din cauza interdicției impusă de Departamentul de stat încă la începutul anului. Informațiile au fost furnizate pentru Jurnal TV.

„Ambasada SUA în Moldova confirmă că Vladimir Plahotniuc a plecat voluntar din Statele Unite pe 28 august 2020. Din cauza denunțarii dlui Plahotniuc de către Secretarul de Stat în ianuarie 2020 în temeiul Secțiunii 7031(c) din Legea privind alocările bugetare referitoare la Departamentul de Stat, operațiunile externe și programe asociate, din cauza implicării sale în acte semnificative de corupție, dl Plahotniuc și în continuare nu este eligibil pentru intrare în Statele Unite”, se spune în răspunsul oferit pentru Jurnal TV.

Pe 30 septembrie, Ministerul de Interne a confirmat informația că fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc a plecat din Statele Unite și a „ traversat frontiera cu Turcia, dar și cu România, în perioada 7-10 septembrie 2020”, după cum se arată într-un comunicat de presă al instituției. Nu este clar dacă Plahotniuc, care a plecat din R. Moldova în vara anului trecut, se mai află sau nu în Turcia.

Anterior, Procuratura Generală comunicase că a cerut Turciei să-l extrădeze pe Vlad Plahotniuc, precizând că fusese „notificată oficial” de „intrarea învinuitului pe teritoriul Turciei pe 10 septembrie 2020, unde s-ar afla până în prezent”. Cererea de extrădare a fost semnată de procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

Autoritățile moldovene vor să-l judece pe Plahotniuc pe care procurorii l-au inculpat pentru spălare de bani, escrocherie, crearea și conducerea unei organizații criminale.

Covid-19: președinta Comisiei Europene și premierul României în carantină

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen rămâne în carantină până marți seară, „așa cum cer regulile sanitare”, deși testul de Covid-19 a fost negativ. Von der Leyen, medic ca educație, a fost recent într-o ședință cu o persoană testată ulterior pozitiv pentru noul coronavirus.

La București s-a anunțat că premierul Ludovir Orban a fost de asemenea testat negativ pentru noul coronavirus dar rămâne în carantină până joi, 8 octombrie.

Săptămâna trecută, premierul român fusese la o dezbatere televizată iar ulterior s-a aflat că unul din participanți a fost testat pozitiv pentru noul coronavirus.

Kârgâzstan: protestatarii ocupă sediul guvernului

Un manifestant într-un birou din sediul guvernului și al președinției de la Bișkek, Kârgâzstan, 5 octombrie 2020.

La Bișkek, în capitala Kârgâzstan-ului, protestatarii au intrat cu forța în sediul guvernului, ocupând biroul președintelui Sooronbai Jeenbekov. Protestatarii, care contestă rezultatul alegerilor generale de duminică și victoria partidelor pro-prezidențiale, au intrat și în sediul Comitetului Național pentru Securitate, se pare fără a întâmpina rezistență, după cum relatează corespondenții Europei Libere la fața locului.

În cursul zilei, sute de persoane manifestaseră în centrul capitalei, cerând reluarea scrutinului. Cel puțin 120 de persoane au fost rănite, în timpul intervenție în forță a poliției care a dispersat mulțimea.

Tot corespondenții Europei Libere au confirmat și eliberarea din închisoare a fostului președinte Almazbek Atambaev. Acesta fusese condamnat în iunie la 11 ani închisoare pentru corupție.

Pe 6 octombrie, președintele Jeenbekov intenționează să se întâlnească cu liderii celor 16 partide care au participat la alegeri.

Covid-19: noi reguli de intrare în România

Aeroportul Otopeni în timpul carantinei naționale, din primăvară. București 2020

Pentru a reduce numărul de infectări se va limita, de pe 7 octombrie, intrarea cetățenilor care vin din țări cu indice de infectare mai ridicat decât al României. Aceștia vor intra în carantină pentru 14 zile, a anunțat luni seară ministrul român al Sănătății Nelu Tătaru. Excepție fac cei care stau numai 3 zile și prezintă la intrarea în țară un test negativ de Covid-19, nu mai vechi de 48 de ore.

De noile reguli sunt afectați și cei care vin din R.Moldova.

Mai multe: romania.europalibera.org

România impune noi restricții sanitare dar la nivel local

România: ministrul Sănătății, Nicu Tătaru și Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, București, 5 octombrie 2020

După ce România a înregistrat un val de peste 2.000 de îmbolnăviri pe zi, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a anunțat noi restricții pentru a încerca prevenirea răspândirii noului coronavirus. Este vorba însă de restricții locale, în funcție de rata de infectări.

Între altele vor fi puse în carantină localitățile care depășesc o rată de infectări de 3 la mie în ultimele 14 zile. Se vor interzice evenimente precum nunți și botezuri în localitățile care au un indice mai mare de 1,5 la mia de locuitori; tot acest indice de răspândire a noului coronavirus va duce și la închiderea restaurantelor în zonele afectate.

Iași, Catedrala Mitropolitană
Iași, Catedrala Mitropolitană

Sărbătorile religioase, cum este apropiatul hram al sfântei Parascheva la Iași, vor fi respectate dar fără participarea pelerinilor din alte localități.

Pe 8 octombrie urmează să înceapă unul din cele mai importate pelerinaje al credincioșilor ortodocși, la moaștele sfântei Parascheva de la Iași – oraș care în ultimele zile a înregistrat un număr crescând de cazuri de contaminare cu Covid-19. Primarul din Iași , Mihai Chirica le-a cerut ieșenilor să evite deplasarea la Catedrala Mitropolitană, precum și orice alte zone aglomerate. De asemenea, edilul a cerut prefecturilor, prin Ministerul de Interne, să evite organizarea de convoaie care se îndreaptă spre Iași, iar cei care ajunge totuși acolo să vină cu autocarul sau mașina.

După București (562 cazuri) , luni 5 octombrie,la Iași s-a înregistrat cel mai mare număr de noi cazuri de Covid-19, și anume 116.

Mai multe: romania.europalibera.or

SUA: președintele Donald Trump a plecat din spitalul militar

Președintele american Donald Trump, la Casa Albă, după întoarcerea de la spitalul militar unde fusese tratat pentru Covid-19, Washington, 5 octombrie 2020.

Președintele american Donald Trump a plecat de la spitalul militar unde era tratat de Covid-19, declarând că se simte foarte bine și vrea să reia cât mai repede campania electorală în vederea alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie. Președintele a fost internat numai patru zile. Trump își anunțase intenția de a părăsi spitalul printr-un mesaj pe Twitter în care a scris, între altele: „Să nu vă fie frică de Covid. Nu-l lăsați să vă domine viața...”

Statele Unite sunt una din cele mai afectate țări din lume de pandemie, cu aproape 210 mii de decese legate de Covid-19.

Medicul personal al președintelui a declarat că Trump rămâne pentru moment contagios și nu este încă „în afara oricărui pericol” dar echipa medicală a spitalului a fost de acord ca acesta să-și continue tratamentul la Casa Albă, fără a da detalii.

Pe lângă soția lui Trump, Melania, un număr din ce în ce mai mare de colaboratori apropiați ai președintelui au fost testați pozitiv cu Covid-19, cel mai recent purtătoarea de cuvânt a Casei Albe și încă un angajat al biroului de presă.

Belarus: Acreditările jurnaliștilor străini, anulate pe fondul protestelor

Belarus - Reținerea corespondentului RFE / RL, Alexandra Dynko, la protestul din 19 iunie, de la Minsk

Ministerul de Externe din Belarus a anulat acreditările tuturor jurnaliștilor străini din țară, susținând că măsura face parte dintr-o reformă la nivel național cu privire la reglementarea relației cu mass-media.

Într-o declarație din 2 octombrie, ministerul a anunțat că acreditările tuturor jurnaliștilor străini nu mai sunt valabile. Jurnaliștii care lucrează în Belarus pentru organizații de presă străine trebuie să ceară reînnoirea acreditării unei comisii care va începe să funcționeze abia pe 5 octombrie.

Potrivit declarației, acțiunea este în plină desfășurare și va face mult mai ușoară obținerea acreditărilor pentru jurnaliștii străini.

Cu toate acestea, declarația subliniază că modificările au fost introduse ca „drept al nostru suveran” de „a ne proteja” în conformitate cu „conceptul de securitate a informațiilor din Republica Belarus”.

Mai multe organizații internaționale de știri, inclusiv RFE / RL, au corespondenți în Belarus care sunt cetățeni ai Belarusului.

„Suntem profund dezamăgiți, dar nu surprinși, de această decizie a Ministerului Afacerilor Externe din Belarus de a anula toate acreditările mass-media străine, în special în lumina hărțuirii jurnaliștilor RFE/RL, precum și ai altor mass-media străine, și a ceea ce au suportat în ultimele trei luni ”, a spus președintele interimar al RFE / RL, Daisy Sindelar, într-o declarație din 2 octombrie.

„Această acțiune trimite un semnal clar către toți belarușii, că guvernul Lukashenka nu are niciun interes să le ofere ceea ce doresc - acces la perspective diferite de cele propuse de guvern. RFE / RL va continua să folosească toate căile disponibile pentru a oferi publicului nostru din Belarus știri necenzurate, discuții responsabile și dezbaterea deschisă pe care atât de clar și-o doresc ”, a adăugat Sindelar.

Mai multe amănunte AICI

CEC a înregistrat candidaturile lui Dorin Chirtoacă și Octavian Țîcu la prezidențiale

Comisia Electorală Centrală i-a înregistrat, luni, pe unioniștii Dorin Chirtoacă și Octavian Țîcu în calitate de candidați la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Chirtoacă, din partea Mișcării Politice Unirea, și Țîcu din partea Partidului Unității Naționale, sunt ultimii doi candidați înregistrați. În total, Comisia Electorală Centrală a înregistrat opt candidați la prezidențiale, respingând numai cererea lui Andrian Candu, liderul Partidului Pro Moldova, pe motivul unor nereguli în listele de semnături de sprijin.

Forțele de securitate din Kârgâzstan au folosit gaze lacrimogene împotriva a mii de protestatari

În Kârgâzstan, forțele de securitate au folosit gaze lacrimogene și grenade paralizante împotriva a mii de oameni care s-au adunat, luni, în centrul capitalei, Bishkek, pentru a protesta față de rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare de duminică.

Potrivit autorităților electorale, alegerile au fost câștigate de trei partide apropiate președintelui pro-rus, Sooronbai Jeenbekov, dar opoziția a semnalat numeroase nereguli. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a spus și ea că alegerile kârgâze au fost însoțite de „afirmații credibile despre cumpărarea de voturi”. Se relatează că poliția kârgâză a aplicat forța după unii participanți la protestul de luni au încercat să pătrundă în sediul guvernului. Câteva persoane au fost rănite, inclusiv liderul unui partide de opoziție.

Protestele au fost declanșate inițial de zece partide mici, dar participanții au spus că li s-au alăturat și două partide care au depășit pragul electoral. O petiție adresată Comisiei Electorale Centrale în care i se cere anularea rezultatelor oficiale și organizarea de alegeri repetate ar fi fost semnată de 12 lideri de partide. Comisia a spus că va anunța rezultatele finale în decurs de 20 de zile.

COVID-19 în R. Moldova: 322 de noi cazuri

Încă 322 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, luni, în scădere față de săptămâna trecută, pe fundalul unui număr redus de teste efectuat la weekend. Noile date ale ministerului sănătății mai arată că au decedat alte nouă persoane infectate cu COVID-19, numărul total al deceselor ajungând la 1 375.

Numărul total al cazurilor de infectare confirmate este de 56 901, inclusiv peste 14 mii de cazuri active. Săptămâna trecută, s-au înregistrat recorduri zilnice de peste o mie de cazuri, în unele zile fiind depistată pozitiv fiecare a treia persoană testată.

Cresc îngrijorările legate de securitatea civililor din Nagorno-Karabah

Luptele dintre forțele armene și azere pentru Nagorno-Karabah au continuat, luni, pentru a noua zi, ambele părți bombardând orașe mari, pe fundalul îngrijorărilor în creștere despre securitatea civililor. Forțele separatiste ale etnicilor armeni din regiunea disputată spun că luptele continuă de-a lungul liniei de contact, iar capitala regională, Stepanakert, este, de patru zile, ținta unor intense bombardamente de artilerie. Ministerul azer al apărării a spus că, pentru a doua zi la rând, forțele armene au bombardat al doilea cel mai mare oraș azer, Ganca.

Tirul de artilerie ar veni din nord-estul Armeniei, lovind alte trei orașe azere, Tartar, Barda și Beylagan. Ministrul azer al apărăii, Zakir Hasanov, a spus că bombardarea din Armenia a teritoriului azer este o provocare deschisă și extinde teatrul de luptă. Ministerul armean al apărării a negat că ar fi tras asupra teritoriului azer. Liderul de facto din Nagorno-Karabah, Arayik Harutiunian, a spus că forțele sale au tras asupra unei baze militare din Ganca, dar că a ordonat încetarea loviturilor pentru a evita victime printre civili.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG