Linkuri accesibilitate

Ştiri

Armenia susține că armata azeră a bombardat o catedrală istorică din orașul Susha. Azerii resping acuzațiile

Imagine cu catedrala ce ar fi fost ținta atacurilor. 8 octombrie 2020. REUTERS/Stringer

Armenia a acuzat Azerbaidjanul de bombardarea unei catedrale istorice pe teritoriul controlat de forțele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, în timp ce luptele în regiunea disputată continuă. Catedrala Bisericii Apostolice Armene din orașul Susha a fost deteriorată atât în exterior, cât și în interior, a spus un centru de stat de la Erevan pentru patrimoniu. Construită în secolul 19, catedrala se află pe o înălțime strategică, la doar câțiva kilometri de capitala regională Stepanakert. Un purtător de cuvânt al guvernului armean a spus că în incident au fost răniți câțiva jurnaliști străini. Ministerul azer al apărării a respins acuzațiile, spunând că armata azeră nu atacă clădirile istorice și mai ales pe cele religioase. Autoritățile de la Baku au acuzat, la rândul lor, forțele armene de atacarea câtorva sate azere în cursul nopții trecute, făcând victime. Izbucnite pe 27 septembrie, ostilitățile actuale din conflictul din Nagorno-Karabah au cauzat mari temeri în legătură cu o posibilă extindere a războiului în Caucazul de Sud și au periclitat securitatea conductelor din Azerbaidjan pentru exportul gazelor și petrolului în Europa.

În Kârgâzstan, președintele Sooronbai Jeenbekov a reapărut în public prima oară după declanșarea protestelor

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov. 6 octombrie 2020

În Kârgâzstan, președintele Sooronbai Jeenbekov a reapărut în public, după ce s-a ascuns timp de câteva zile, și a purtat, joi, primele sale convorbiri cu membrii parlamentului vechi de la Bishkek pentru aplanarea crizei postelectorale izbucnite săptămâna aceasta. Înfuriată de suspiciunile de falsificare a alegerilor parlamentare de duminică, opoziția kârgâză a ieșit, luni, în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor. Potrivit serviciului de presă al parlamentului, Jeenbekov a discutat chiar despre posibilitatea propriei demiteri cu Myktybek Abdyldaev, cel pe care un grup de deputați l-au ales după proteste în calitate de spicher nou al parlamentului. „Pe marginea demisiei, președintele a spus că mai important este ca situația din țară să fie readusă mai întâi în cadrul legal”, a spus o purtătoare de cuvânt. Ceva mai devreme, opoziția încercase fără succes să convoace o ședință de urgență a parlamentului, pe care adepții lui Jeenbekov au boicotat-o, lipsind-o de cvorum. Kârgâzstanul e o țară central-asiatică unde Rusia are o bază militară (concurând pentru influență geopolitică cu China și Statele Unite), o țară cunoscută pentru instabilitate politică, doi președinți ai săi fiind răsturnați prin revolte în ultimii 15 ani.

Boris Johnson i-a promis președintele ucrainean Zelenski să colaboreze pentru contracararea „influenței maligne” a Rusiei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, primit la Londra de premierul britanic Boris Johnson

Premierul britanic Boris Johnson a promis, joi, să colaboreze cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru contracararea „influenței maligne” a Rusiei și a oferit sprijin britanic pentru securitatea Ucrainei. Johnson a vorbit în timpul semnării unui acord de parteneriat strategic cu Zelenski, la Londra. Potrivit unui purtător de cuvânt al premierului britanic, cei doi lideri și-au mai exprimat „îngrijorarea comună” cu privire la situația din Belarus, unde opoziția protestează de aproape o lună contra rezultatelor alegerilor prezidențiale din 9 august, protestele fiind reprimate brutal de regimul Lukașenka. Acordul de parteneriat strategic al Ucrainei cu Marea Britanie mai preia elementele-cheie ale actualului Acord de Asociere între Ucraina și Uniunea Europeană. Marea Britanie a ieșit oficial din Uniunea Europeană în luna ianuarie, dar mai este obligată să îndeplinească majoritatea prevederilor legislației europene până la sfârșitul anului.

R. Moldova: au fost confirmate încă 1121 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 18 decese

Încă 1 121 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, joi. Datele actualizate de ministerul sănătății arată că fost confirmată pozitiv cu COVID-19 fiecare a treia persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la aproape 60 de mii, inclusiv aproape 15 500 de cazuri active și aproape 780 de bolnavi în stare gravă. Tot joi, numărul deceselor confirmate printre persoanele infectate a crescut cu 18, ajungând la 1 424.

Soarta altor două persoane „răpite” de forțele de securitate din regiunea transnistreană este necunoscută

Alexandru Jizdan, președintele comisiei parlamentare pentru securitatea statului

Autoritățile moldovene spun că rămâne necunoscută soarta altor două persoane care ar fi fost „răpite”, miercuri, 7 octombrie, de forțele de securitate din regiunea transnistreană, în orașul Camenca, din stânga Nistrului, și acuzate de spionaj. Declarația a fost făcută de președintele comisiei parlamentare pentru securitatea statului, Alexandru Jizdan, după audierea, în comisie, a mai multor oficiali guvernamentali și ai structurilor de securitate. Ceva mai devreme, ministerul de interne a spus că a obținut, joi, eliberarea altor doi cetățeni moldoveni sechestrați la Camenca, inclusiv un polițist moldovean originar din oraș și un civil. Vorbind alături de Cristina Lesnic, viceprim-ministra pentru reintegrare, Jizdan a spus că autoritățile transnistrene au comunicat rudelor celor patru că au fost reținuți pentru spionaj. „Noi juridic nu putem califica această acuzație în niciun fel, deoarece spionaj există doar între două state, noi fiind un singur stat”, a spus Jizdan. Incidentul are loc cu mai puțin de patru săptămâni înainte de alegerile prezidențiale moldovene. Președintele Igor Dodon, care candidează pentru un al doilea mandat, mizând pe voturile alegătorilor din stânga Nistrului, a declarat, în dimineața zilei, că este „profund îngrijorat de incidentul produs”.

Forțele azere și armene au purtat noi lupte înainte convorbirilor de pace organizate de Grupul Minsk

Luptele continuă

Forțele azere și armene au purtat noi lupte, joi, înainte de convorbiri organizate de Statele Unite, Franța și Rusia pentru obținerea unui armistițiu și evitarea unui război mai amplu în Caucazul de Sud. Ministrul de externe azer Jeyhun Bayramov se întâlnește, joi, la Geneva cu emisarii american, francez și rus, iar ministrul de externe armean Zohrab Mnatsakanyan urmează să se întâlnească luni, la Moscova, cu oficiali din cele trei țări. Convorbirile marchează startul unui efort comun al celor trei țări pentru a opri luptele care au izbucnit pe 27 septembrie în conflictul din Nagorno-Karabah, au cauzat mari temeri în legătură cu o posibilă extindere a conflictului și au periclitat securitatea conductelor din Azerbaidjan pentru exportul gazelor și petrolului în Europa. Statele Unite, Franța și Rusia formează așa numitul grup de la Minsk sub egida OSCE care încearcă să găsească soluții în conflictul de peste trei decenii. Conform legislației internaționale, Nagorno-Karabah aparține Azerbaidjanului, dar regiunea disputată este populată și guvernată de etnici armeni. Autoritățile de la Baku au condiționat încheierea unui armistițiu de retragerea forțelor armene din Nagorno-Karabah și teritoriile adiacente pe care le ocupă.

Ucraina va semna un acord de parteneriat strategic cu Marea Britanie

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Viena, Austria, 15 septembrie 2020

Ucraina urmează să semneze un acord de parteneriat strategic cu Marea Britanie în timpul vizitei de joi, la Londra, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Guvernul britanic a spus că acordul pe care Zelenski îl va semna cu premierul Boris Johnson va sprijini suveranitatea Ucrainei, care se confruntă cu un „comportament destabilizator al Rusiei”. Înțelegerea mai trebuie să reglementeze relațiile politice și comerciale, preluând elementele-cheie ale actualului acord de asociere între Ucraina și Uniunea Europeană. Marea Britanie a ieșit oficial din Uniunea Europeană în luna ianuarie, dar mai este obligată să îndeplinească majoritatea prevederilor legislației europene până la sfârșitul anului.

MAI de la Chișinău spune că polițistul sechestrat la Camenca a fost pus în libertate

Procuratura generală

Ministerul de Interne de la Chișinău spune că un polițist moldovean și un alt cetățean al R. Moldova „răpiți” de forțele transnistrene pe 7 octombrie au fost puși în libertate. „Aceștia sunt în afara oricărui pericol, iar cazul este investigat în continuare conform legii”, se spune într-un comunicat difuzat joi după amiază. Autoritățile moldovene spun că polițistul Inspectoratului de la Florești, Andrei Amarfii, a fost percheziționat și sechestrat de „reprezentanții structurilor de forță” transnistrene, miercuri, în casa sa din orașul Camenca situat pe malul stâng al Nistrului. A mai fost sechestrat un alt locuitor al orașului, ambii fiind acuzați de acțiuni „pretins ilegale”. Cazul care are loc cu mai puțin de patru săptămâni înainte de alegerile prezidențiale moldovene a cauzat imediat reacții la Chișinău. Președintele Igor Dodon, care candidează pentru un al doilea mandat, mizând pe voturile alegătorilor din stânga Nistrului, declara, în dimineața zilei, că este „profund îngrijorat de incidentul produs”. Adversarii președintelui au cerut audieri parlamentare în legătură cu acesta și alte presupuse răpiri de cetățeni moldoveni de către forțele de securitate din stânga Nistrului.

Organizațiile necomerciale pot oferi servicii concurenților în perioada electorală însă numai cu plată

Curtea Constituțională a decis că organizațiile necomerciale pot oferi servicii concurenților în perioada electorală, dar numai cu plată, interdicția acordării de servicii gratuite rămânând valabilă. Relația societății civile cu partidele politice și politicienii a fost reglementată printr-o lege a organizațiilor necomerciale adoptată în luna iunie, dar legea a cauzat controverse tocmai din cauza prevederilor despre sprijinul pe care îl pot primi concurenții electorali de la ONG-uri și fundații. Răspunzând unei interpelări a deputatului PAS, Sergiu Litvinenco, instanța a spus că interdicția totală a prestării de servicii de către ONG-uri concurenților electorali „restrânge nejustificat și în mod discriminatoriu dreptul de proprietate al organizațiilor necomerciale”. Nu este limpede în ce măsură decizia Curții Constituționale, care permite serviciile contra cost, mai poate fi aplicată în timpul actualei campanii prezidențiale, fiind nevoie și de o decizie a parlamentului de rectificare a legii.

Franța vrea înăsprirea restricțiilor anticoronavirus în mai multe orașe mari

Franța se pregătește de înăsprirea restricțiilor anticoronavirus în alte câteva orașe mari, la două zile după ce acestea au fost deja înăsprite la Paris, din cauza numărului mare de cazuri noi de infectare cu COVID-19, în timp creșterea numărului de cazuri a doborât recorduri și în alte țări europene. Franța a confirmat, miercuri, 18 746 de cazuri noi, cel mai mare număr confirmat într-o singură zi de la începerea testării la scară largă, rata de pozitivare trecând de 9%. Un record absolut de 5 335 de cazuri într-o singură zi a fost înregistrat, miercuri, în Cehia, unde rata de pozitivare, adică procentul cazurilor pozitive din numărul total de teste efectuate, s-a apropiat de 24%. În ultimele două săptămâni, țara cu o populație de 10,7 milioane de oameni se confruntă cu cea mai rapidă de creștere a cazurilor noi pe cap de locuitor. În Germania, au fost confirmate, miercuri, 4 058 de cazuri de infectare noi, comparativ cu 2 828 cu o zi mai devreme.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, a fost plasat în carantină

Patriarhul Kiril votând în palatul său rezidențial din Moscova, 25 iunie 2020

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, a fost plasat în carantină după ce s-a aflat în contact cu o persoană infectată cu COVID-19. Într-o scrisoare pe care a publicat-o pe pagina de Internet a Patriarhiei, Kiril spune că acesta este motivul pentru care nu poate vizita un locaș de cult din apropierea Moscovei, după cum avea planificat, pentru a sărbători ziua unui sfânt rus. „Îmi este imposibil să vă supun pe toți riscului infectării”, scrie patriarhul în vârstă de 73 de ani în mesajul adresat membrilor centrului monahal Serghiev Posad. Numărul total al cazurilor de infectare cu COVID-19 în Rusia era, în dimineață de 8 octombrie, de 1,6 de milioane, iar cel al deceselor – de peste 22 de mii, existând aproape 250 de mii de cazuri active.

Premiul Nobel pentru literatură 2020 i-a fost decernat poetei americane Louise Glück

Premiul Nobel pentru literatură 2020 i-a fost decernat poetei americane Louise Glück pentru „vocea sa poetică inconfundabilă care, cu frumusețe austeră, face ca existența individuală să fie universală”. Premiul a fost anunțat, la Stockholm, de Mats Malm, secretarul permanent al Academiei Suedeze. Născută la New York, Glück, în vârstă de 77 de ani, profesoară de engleză la Yale University, a debutat în 1968 cu „Firstborn”, fiind „aclamată, în scurt timp, drept una dintre cele mai proeminente poete din literatura americană contemporană”, se mai spune în anunțul Academiei Suedeze.

Platforma DA cere Parlamentului să discute cazul polițistului răpit

Parlamentarul Platformei DA, Alexandru Slusari

Fracțiunea parlamentară a Platformei DA a cerut convocarea de urgență a ședinței Parlamentului pentru a-i audia pe ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, și directorul Serviciului de Informație și Securitate, Alexandr Esaulenco, în legătură cu răpirea, miercuri 7 octombrie, a unui polițist de la Inspectoratul de Poliție din Florești de către angajați ai așa-numitului minister al securității de la Tiraspol. Președintele fracțiunii, Alexandru Slusari a anunțat că a fost pregătită o moțiune simplă privind activitatea MAI dar și un proiect de hotărâre prin care se exprimă neîncrederea în directorul SIS.

Slusari a criticat modul în care instituțiile statului au reacționat la răpirea polițistului, menționând că securitatea Republicii Moldova este în pericol.

Miercuri, viceprim-ministra pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a făcut demersuri către partea transnistreană pentru a cere explicații pe acest caz. „Astfel de acțiuni sunt inadmisibile, ilegale și încalcă cele mai fundamentale drepturi ale omului, fiind o provocare constantă în ultima perioadă”, a declarat Cristina Lesnic, potrivit comunicatului.

Totodată, subiectul a fost adus în atenția mediatorilor în formatul 5+2, Oficiul CoE în Republica Moldova și Reprezentanței ONU în Republica Moldova și va fi abordat de către delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control în ședința de săptămâna aceasta a CUC.

Grupul de la Minsk vrea să medieze încetarea focului în Nagorono-Karabah

Stepanakert, capitala regiunii separatiste Nagorno-Karabach, atinsă de atacurile azere, 7 septembrie, 2020.

Diplomați din Franța, Rusia și Statele Unite se vor întâlni pe 12 octombrie pentru a discuta șansele de a media o încetare a luptelor în regiunea separatistă Nagorno-Karabh din Azerbaidjan, controlată de milițiile armene. Nu se așteaptă ca Armenia și Azerbaidjanul să participe la aceste discuții, care au loc în cadrul organizat de așa-numitul grup de la Minsk al OSCE.

De la Baku s-a anunțat însă că astăzi, 8 octombrie, ministrul de externe azer Ceyhun Bayramov va fi la Geneva pentru discuții cu reprezentanții grupului de la Minsk. Pe de altă parte, ministrul de externe armean este așteptat pe 12 octombrie la Moscova.

Între timp, în Nagorno-Karabach continuă luptele între Armenia și Azebaidjan, cele mai intense de la armistițiul din 1994. Se estimează că de la izbucnirea luptelor, pe 27 septembrie, cel puțin 300 de persoane, între care și mulți civili, au murit. Temerile sunt că intensificarea acestui conflict ar putea atrage de părți opuse Rusia, care sprijină Armenia și Turcia, care sprijină deschis Azerbaidjanul.

Vid de putere în Kârgâzstan

Protestatarii, în capitala Bișkek, cer îndepărtarea de putere a președintelui Sooronbai Jeenbekov , Kârgâzstan, 7 octombrie 2020.

În Kârgâzstan, a eșuat, din lipsă de cvorum, o a doua tentativă de convocare a ședinței parlamentului în vederea rezolvării vacuumului de putere creat săptămâna aceasta. Tulburările declanșate de suspiciunile privind fraudarea alegerilor parlamentare de duminică de către trei partide apropiate președintelui Sooronbai Jeenbekov au dus la anularea rezultatelor alegerilor și la căderea guvernului. Dar opoziția care a ocupat principalele clădiri guvernamentale a adunat la o ședință extraordinară a parlamentului vechi doar 40 de deputați, față de cei 60 care sunt necesari îndeplinirii cvorumului. Opoziția intenționa să instaleze un nou guvern și să înceapă o anchetă de impeachment împotriva președintelui Jeenbekov, dar deputații care îi rămân loiali nu s-au prezentat la ședința extraordinară. Țara Asiei Centrale, în care Rusia are o bază militară, concurând pentru influență geopolitică cu China și Statele Unite, este cunoscută pentru instabilitate politică, doi președinți ai săi fiind răsturnați prin revolte, în ultimii 15 ani.

Covid-19: peste 36 de milioane de cazuri de infectare, la nivel global

Moscova, în fața Teatrului Balșoi, 7 septembrie 2020.

La nivel global, s-a trecut de 36 de milioane de cazuri de contaminare cu noul coronavirus. India cu aproape 7 milioane de infecții și Statele Unite, cu peste 7.5 milioane de cazuri sunt țările cele mai afectate din lume, urmate de Brazilia, care a ajuns acum la 5 milioane de cazuri. Numărul deceselor, la nivel gobal, legate de Covid-19 se ridică la peste un million, Statele Unite având cel mai mare număr, si anume de peste 210 mii.

În multe țări, mai ales în Europa, s-au înregistrat noi recorduri de cazuri de infectare pe zi, începând cu R. Moldova.

Miercuri, în R. Moldova au fost confirmate peste o mie de noi cazuri de infectare cu COVID-19. Este cel mai mare număr înregistrat până acum pentru o zi. Astfel, bilanțul infectărilor ajunge la 58 794 de cazuri. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate și 17 decese provocate de COVID-19. Numărul celor care au murit din cauza virusului a ajuns la 1406 cazuri.

În Romania au fost anunțate miercuri aproape 3 mii de noi infectări cu COVID 19. Peste 10% din testele prelucrate în ultimele 24 de ore au avut rezultat pozitiv pentru coronavirus.

A fost atins și un nou record al deceselor într-o singură zi - 82 de persoane. De la începutul pandemiei în Romania au murit 5.203 de persoane infectate cu noul coronavirus.

Zi record de noi cazuri și în Bulgaria, care a anunțat 437 de infectări cu Covid-19. Numărul total de contaminări se ridică peste 22.700 de cazuri.

Franța, cu peste 18.700 de noi cazuri în 24 de ore și Germania cu peste 4 mii de cazuri pe zi au atins, fiecare, noi recorduri de infectări, de la izbucnirea pandemiei.

Germania și Franța vor cere UE un pachet de sancțiuni care să vizeze persoanele responsabile de otrăvirea lui Navalnîi

Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi în interviul acordat lui Iuri Dud. 6 octombrie 2020

Germania și Franța declară că vor solicita sancțiuni Uniunii Europene care să vizeze persoane responsabile pentru otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, după ce Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice de la Haga (OPCW) a confirmat că un agent neurologic din familia Noviciok, interzis internațional, a fost folosit împotriva liderului opoziției ruse. Rusia a negat orice implicare și a respins solicitările internaționale pentru a lansa o anchetă penală.

„Rusia nu a oferit până acum nicio explicație credibilă. În acest context, considerăm că nu există altă explicație plauzibilă pentru otrăvirea dlui Navalnîi decât implicarea și responsabilitatea Rusiei”, au declarat miniștrii de externe ai Germaniei și Franței, Heikko Maas și Jean Yves Le Drian, într-o declarație comună de astăzi.

Anunțul vine la o zi după ce Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice de la Haga (OPCW) a confirmat că „biomarkerii inhibitorului colinesterazei care se găsesc în probele de sânge și urină ale lui Navalnîi au caracteristici structurale similare” cu substanțele chimice toxice aparținând grupului Noviciok.

Constatările au confirmat rezultatele publicate de laboratoarele din Germania, Franța și Suedia care au stârnit condamnări internaționale.

Maas și Le Drian au spus că propunerile de sancțiuni vor viza „persoanele considerate responsabile pentru această infracțiune și încălcarea normelor internaționale, pe baza funcției lor oficiale, precum și o entitate implicată în programul Noviciok”.

Agenția Reuters a citat doi diplomați spunând că oficialii ruși ai serviciilor de informații militare GRU se vor număra printre persoanele vizate.

Mai devreme, șeful diplomației de la Berlin a declarat parlamentului că, fără o explicație din partea Rusiei cu privire la otrăvire, „sancțiunile țintite și proporționale împotriva celor responsabili sunt inevitabile”.

„Ar fi posibil să se sancționeze foarte repede persoanele care, de exemplu, se știe că sunt implicate în dezvoltarea agenților de război chimic - și aceasta este o discuție pe care o vom purta în Uniunea Europeană în următoarele zile”, a spus ministrul german. În cursul zilei, într-un interviu acordat presei germane, Alexei Navalnîi a spus că sancțiunile europene trebuie să îi vizeze pe „oligarhii și înalții oficiali” - cercul interior al președintelui Vladimir Putin . Ei deturnează bani, fură miliarde și, în weekend, zboară spre Berlin sau Londra, cumpără apartamente scumpe și stau în cafenele”.

În interviu, liderul opoziției ruse l-a criticat și pe fostul cancelar social-democrat al Germaniei, Gerhard Schroeder, pentru relația sa strânsă cu liderul de la Kremlin.

Chișinăul spune că depune eforturi pentru elucidarea circumstanțelor ce au dus la răpirea polițistului de la Florești și eliberarea acestuia

Nistru la Rezina. Imagine generică

Biroul Politici de Reintegrare s-a autosesizat în cazul acțiunilor de răpire a unui ofițer din cadrul Inspectoratului de Poliție Florești de către structurile de forță nerecunoscute din regiunea transnistreană. Reprezentanții Biroului și delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control conlucrează cu organele de drept și alte autorități pentru a elucida toate circumstanțele cazului și a interveni pe canalele aflate la dispoziție pentru eliberarea sa, se arată în comunicatul Biroului de Reintegrare.

Viceprim-ministra pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a făcut demersuri către partea transnistreană pentru a cere explicații pe acest caz. „Astfel de acțiuni sunt inadmisibile, ilegale și încalcă cele mai fundamentale drepturi ale omului, fiind o provocare constantă în ultima perioadă”, a declarat Cristina Lesnic, potrivit comunicatului.

Totodată, subiectul a fost adus în atenția mediatorilor în formatul 5+2, Oficiul CoE în Republica Moldova și Reprezentanței ONU în Republica Moldova și va fi abordat de către delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control în ședința de săptămâna aceasta a CUC.

Ministerul Afacerilor Interne a mobilizat forțele disponibile pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și întreprinde toate măsurile de identificare a locului aflării și eliberarea angajatului poliției. Procuratura din Florești a inițiat un dosar penal pentru „Răpirea unei persoane” și „Uzurparea de calității oficiale” din Codul Penal al Republicii Moldova.

Platforma Demnitate și Adevăr a cerut convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, ca să ofere o informare publică autorizată din partea instituțiilor vizate în cazul răpirii unui angajat al Inspectoratului de Poliție Florești de către structurile de forță transnistrene. În legătură cu acest caz, Platforma DA cere demisia imediată a ministrului de interne, Pavel Voicu, și a directorului SIS, Alexandru Esaulenco, informează agenția IPN.

Alte 1062 de cazuri noi de coronavirus confirmate în R. Moldova

1062 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Este cel mai mare număr înregistrat până acum timp de o zi. Astfel, bilanțul infectărilor ajunge la 58 794 de cazuri.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, 12 cazuri sunt de import, din Germania, Federația Rusă, România, Ucraina, Turcia și Italia.

Printre cei infectați sunt și 67 de lucrători medicali din 51 de instituții medico-sanitare.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate și 17 decese provocate de COVID-19. Numărul celor care au murit din cauza virusului a ajuns la 1406 cazuri.

De asemenea, 749 de pacienți infectați se află în stare gravă, 46 fiind conectați la aparate de respirație asistată.

Pe parcursul zilei, 542 de persoane au fost externate, numărul total al pacienților vindecați fiind de 42 480.

O instanță din Grecia a decis că Partidul Zorii Aurii este o organizație criminală

Atena, protestul din fața tribunalului al simpatizanților Partidului Zorii Aurii

O instanță din Grecia a decis miercuri că Partidul Zorii Aurii (Golden Dawn) este o organizație criminală și i-a condamnat pe șapte dintre liderii săi la închisoare pentru organizarea asasinării cântărețului hip hop Pavlos Fyssas în 2013, informează BBC.

Partidul neo-nazist, care a avut și reprezentanți în parlamentul elen în perioada 2012-2019, a fost astfel scos în afara legii.

Sentința instanței din Atena a fost întâmpinată cu demonstrații, membri și simpatizanți ai partidului protestând și încercând să arunce cu pietre și sticle incendiare în clădirea tribunalului.

Autoritățile din București au decis să închidă barurile, cluburile, discotecile, sălile de jocuri de noroc

Barurile, cluburile, discotecile, sălile de jocuri de noroc vor fi închise în București în contextul creșterii numărului de cazuri de coronavirus. Decizia a fost luată miercuri, într-o nouă ședință a Comitetului pentru Situații de Urgență București. Masca de protecție va fi obligatorie în jurul școlilor, pe o distanță de 50 de metri, fiind redusă astfel distanța stabilită inițial, de 100 de metri. Într-o conferință de presă, astăzi, prefectul de București, Gheorghe Cojan, a declarat că „dacă rata de incidență ajunge la 3 vor fi luate măsuri extreme”. Marți, incidența pe București era 1,86 la mia de locuitori.

Mai multe aici

Două asociații evreiești din România critică o declarație făcută de ministrul de interne, Marcel Vela

Ministrul român de interne Marcel Vela. 15 aprilie 2020

Federația Comunităților Evreiești și Obștea Evreilor din Caransebeș, din România, critică o declarație făcută recent de ministrul român de interne, Marcel Vela, care a vorbit despre „pavelele puse în curtea singurului evreu din Caransebeș”, și consideră „îngrijorător” faptul că un ministru în funcție „desconsideră” importanța unei minorități care trăiește în România.

Conducerea Federației Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic a precizat, într-un comunicat remis site-ului Hotnews.ro, că „se asociază punctului de vedere transmis de Obștea Evreilor din Caransebeș cu privire la declarațiile inoportune ale domnului Ion Marcel Vela, ministru al afacerilor interne”.

„Suntem profund întristați de declarația domniei sale și avem convingerea că vom obține o reacție adecvată din partea domnului ministru Ion Marcel Vela, căruia îi dorim mult succes în viața politică din Caransebeș și din țară”, potrivit comunicatului semnat de dr. Aurel Vainer, președintele FCER-CM, citat de Hotnews.ro.

Mitropolitul Muntenegrului Amfilohie, cunoscut pentru mesajele sale împotriva purtării măștii, a fost testat pozitiv

Amfilohie Radovic. 11 februarie 2020

Mitropolitul Amfilohie al Muntenegrului, cunoscut pentru mesajele sale împotriva purtării măștii de protecție și pentru catalogarea pelerinajelor drept „vaccinul lui Dumnezeu”, a fost testat pozitiv cu coronavirus, informează serviciul Balcanic al Europei Libere.

Amfilohie Radovic, în vârstă de 82 de ani, este liderul celei mai mari eparhii a Bisericii Ortodoxe Sârbe din Muntenegru. Prelatul a fost diagnosticat cu COVID-19 în cursul zilei de ieri și a fost internat la un spital din Podgorica.

Până în prezent în Muntenegru au fost înregistrate 12.584 de îmbolnăviri cu coronavirus și 188 de pacienți au decedat.

Președintele american Donald Trump a anulat convorbirile cu opoziția democrată despre propunerile de stimulare economică

Președintele Statelor Unite, Donald Trump. 4 octombrie 2020

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anulat convorbirile cu opoziția democrată despre propunerile de stimulare economică în contextul pandemiei de COVID-19 cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile din 3 noiembrie.

Într-o serie de tweet-uri, ieri, Trump a dat vina pe președinta Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi, pentru că ar fi solicitat cheltuieli bugetare fără legătură cu pandemia. Trump a spus că și-a instruit reprezentanții să nu mai negocieze până după alegerile prezidențiale și i-a cerut liderului majorității republicane din Senat, Mitch McConnell, să se concentreze asupra aprobării candidatului său la Curtea Supremă. Pelosi l-a criticat pe Trump pentru că a refuzat „să ofere un ajutor real copiilor săraci, șomerilor și familiilor muncitoare din America”. Defalcarea discuțiilor a avut loc după ce președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a cerut Congresului să aprobe mai multe ajutoare, spunând că un sprijin prea mic „va conduce la o redresare slabă, creând greutăți inutile pentru gospodării și întreprinderi.”

Dosar penal în cazul polițistului din Florești răpit în această dimineață de la Camenca

Procuratura Generală a anunțat că a deschis dosar penal în cazul polițistului din Florești, răpit în această dimineață de la Camenca

Potrivit sursei citate, în această dimineață, un ofițer din cadrul Inspectoratului de Poliție Florești a fost răpit din curtea casei, situată în orașul Camenca, regiunea transnistreană. Soția acestuia spune, citată de comunicatul Procuraturii Generale, că polițistul a fost sechestrat de câteva persoane care aveau cagule pe cap, cu haine care aveau inscripția „MGB”, a așa-numitului minister al securității de la Tiraspol, după care a fost urcat într-un automobil și dus într-o direcție necunoscută.

Pentru aceste acțiuni legislația Republicii Moldova prevede închisoare de până la 10 ani, se mai arată în comunicatul Procuraturii Generale.

Serviciul de Informatii și Securitate (SIS) susține că i-a identificat pe angajații așa-zisului minister al securității de la Tiraspol care au participat la răpirea polițistului din Florești și anunță că materialele prealabile obținute vor fi transmise Procuraturii Generale.

Secretarul de stat al MAI, Sergiu Golovaci, a declarat la ședința Guvernului că a fost sesizat OSCE în acest caz.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG