Linkuri accesibilitate

Ştiri

Creșterea numărului de infectări cu coronavirus în Europa îi pune în alertă pe lucrătorii medicali

Imagine generică.

Creșterea numărului de infectări cu coronavirus în Europa îi pune în alertă pe lucrătorii medicali deja epuizați, în timp ce autoritățile caută soluții de impunere a unor restricții care să limiteze răspîndirea infectărilor, fără a închide din noi mari părți ale economiei.

În Rusia, care e pe locul patru în lume la numărul de infectări, au fost raportate vineri 12.116 cazuri noi în ultimele 24 de ore. Rusia are confirmate 22.257 de decese, dar criticii spun că oficialitățile nu raportează toate decesele, pentru a ascunde severitatea situației.

În Ucraina, țară cu sproape 42 de milioane de locuitori, infectările aproape că s-au dublat în ultima lună, iar numărul de infectări în ultimele 24 de ore a atins în 9 octombrie un nou record - 5.804 de cazuri de Covid-19.

În Cehia, situația se deteriorează rapid, iar guvernul de la Praga a însăprit restricțiile pentru a preveni răspîndirea infectărilor, care au atins un număr record - 5.394 - în 9 octombrie, a treia zi consecutivă de infectări record.

În Spania, autoritățile au impus starea de urgență la Madrid.

În Germania, cancelarul Angela Merkel și primarii celor mai mari 11 orașe ale țării au decis să simpună măsuri anticoronavirus mai stricte dacă numărul de infectări trece de pragul de 50 la suta de mii de locuitori, în decurs de o săptămână. Merkel declarase mai devreme că prioritatea ei de top este să evite o nouă închidere a economiei și societății, ca în primăvară.

Potrivit datelor de la Johns Hopkins University, pe plan globau au fost înregistrate mai mult de 36 de milioane 500 de mii de infectări și peste un milioan de deccese.

Fostul președinte kârgâz Atambaev a supraviețuit unei tentative de asasinat la Bișkek

Almazbek Atambaev la o demonstrație în capitala Bishkek, 9 octombie 2020.

Fostul președinte al Kârgâzstanului Almazbek Atambaev a supraviețuit unei tentative de asasinat la Bișkek vineri, când s-au tras focuri de armă în mașina care-l transporta, relatează Reuters citînd o declarație făcută de un consilier al lui Atambaev agenției ruse de știri Ria.

Președintele kârgâz Sooronbai Jeenbekov a decretat vineri starea de urgență în capitala Bișkek și a ordonat desfășurarea armatei pe străzile orașului, după patru zile de ciocniri violente între grupări politice rivale care au urmat după anularea alegerilor parlamentare de duminica trecută.

Măsurile anunțate printr-un comunicat de Jeenbekov includ interdicții de circulație de vineri, ora 20.00, până în 21 octombrie, ora 08.00. Nu s-a precizat ce efective militare vor fi trimise pentru impunerea restricțiilor. Forțele armate au primit ordin să utilizeze vehicule, să instaleze puncte de control și să împiedice ciocnirile armate.

Măsura impusă de Jeenbekov vine la cîteva ore după ce declarase că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim, care să pună capăt viduului de putere și haosului din această țară central-asiatică.

Bănuind că alegerile perlamentare de dumincă au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Între timp predecesorul lui Jeenbekov, Almazbek Atambaev, care a fost eliberat în timpul protestelor din închisoare, i-a cerut actualului președinte să demisioneze pașnic. Atambaev ispășea o condamnare de 11 ani de închisoare pentru corupție și era în așteptarea unui nou proces în care e acuzat de rezistență cauzatoare de moarte împotriva poliției anul trecut.

Președintele azer nu e dispus să facă concesii Armeniei în disputa legată de enclava Nagorno-Karabah

Președintele azer Ilham Aliev.

Într-un discurs adresat națiunii, președintele azer Ilham Aliev a spus că nu e dispus să facă concesii Armeniei în disputa legată de enclava Nagorno-Karabah, și că nu vor exista tratative de pace dacă autoritățile de la Erevan insistă să susțină că enclava e teritoriua armean. Afirmațiile lui Aliev vin după ce forțele azere și armene au continuat luptele vineri, în timp ce miniștrii de externe din Azerbaigian și din Armenia aveau programate convorbiri la Moscova menite să pună capăt celor mai sângeroase ciocniri armate care au avut loc în Caucazul de sud în ulrimii 25 de ani. Întîlnirea de la Moscova are loc după ce joi oficiul președintelui francez Emmanuel Macron a anunțat că e posibilă încheierea unui armistițiu, în urma canvorbirilor dintre Macron și liderii azer și armean. Franța, Rusia și Statele Unite încearcă să medieze conflictul azero-armean asupra enclavei Nagorno-Karabach, care a reizbucnit sângeros în 27 septembrie. Guvernul de la Erevan a afirmat vineri că discuțiile de la Moscova se vor concentra exclusiv pe încheierea ostilităților și pe chestiuni umanitare, identificate drept schimburi de prizonieri și de corpuri ale militarilor uciși în lupte.

Președintele kirghiz a decretat starea de urgență în capitala Kirghistanului

Sooronbai Jeenbekov

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov a decretat vineri starea de urgență în capitala Kirghistanului Bișkek și a ordonat desfășurarea armatei pe străzile orașului, relatează agenția Reuters.

Măsurile anunțate printr-un comunicat includ interdicții de circulație de vineri, ora 20.00, până în 21 octombrie, ora 08.00. Nu s-a precizat ce efective militare vor fi trimise pentru impunerea restricțiilor. Forțele armate au primit ordin să utilizeze vehicule, să instaleze puncte de control și să împiedice ciocnirile armate.

Măsura impusă de Jeenbekov vine la câteva ore după ce declarase că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim, care să pună capăt vidului de putere și haosului din această țară central-asiatică.

Bănuind că alegerile parlamentare de duminică au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Între timp predecesorul lui Jeenbekov, Almazbek Atambaev, care a fost eliberat în timpul protestelor din închisoare, i-a cerut actualului președinte să demisioneze pașnic. Atambaev ispășea o condamnare de 11 ani de închisoare pentru corupție și era în așteptarea unui nou proces în care este acuzat de rezistență cauzatoare de moarte împotriva poliției anul trecut.

Forțele azere și armene au continuat luptele vineri, pe fondul eforturilor diplomatice de a rezolva criza

Luptele continuă.

Forțele azere și armene au continuat luptele vineri, în timp ce miniștrii de externe din Azerbaigian și din Armenia aveau programate convorbiri la Moscova menite să pună capăt celor mai sângeroase ciocniri armate care au avut loc în Caucazul de sud în ulrimii 25 de ani.

Întîlnirea de la Moscova are loc după ce joi oficiul președintelui francez Emmanuel Macron a anunțat că e posibilă încheierea unui armistițiu, după ce Macron a stat de vorbă cu liderii azer și armean.

Franța, Rusia și Statele Unite încearcă să medieze conflictul azero-armean asupra enclavei Nagorno-Karabach, care a reizbucnit sângeros în 27 septembrie.

Guvernul de la Erevan a afirmat vineri că discuțiile de la Moscova se vor concentra exclusiv pe încheierea ostitlităților și pe chestiuni umanitare, identificate drept schimburi de prizonieri și de corpuri ale militarilor uciși în lupte.

Președintele kirghiz spune că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov, imagine de arhivp

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov spune că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim, care să pună capăt viduului de putere și haosului din această țară central-asiatică, se spune într-o postare publicată vineri pe site-ul lui Jeenbekov.

Declarația vine la cîteva ore dupe ce oficiul președintelui kirghiz afirma că nu se pune problema unei demisii, în timp ce lideii politici de la Bișkek încercau să găsească o modalitate de a ieși din criză.

Bănuind că alegerile perlamentare de dumincă au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Între timp predecesorul lui Jeenbekov, Almazbek Atambaev, care a fost eliberat din închisoare în timpul protestelor, i-a cerut actualului președinte să demisioneze pașnic. Atambaev ispășea o condamnare de 11 ani de închisoare pentru corupție, și era în așteptarea unui nou proces în care e acuzat de rezistență cauzatoare de moarte împotriva poliției anul trecut.

România a decis să-și recheme ambasadorul din Belarus

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu

România a decis să-și recheme ambasadorul din Belarus, în semn de solidaritate cu Lituania și Polonia, a anunțat ministrul român de externe Bogdan Aurescu într-o postare pe Twitter, relatează agenția Reuters.

Autoritățile de la Minsk au acuzat Polonia și Lituania că se amestecă în afacerile interne ale Belarusului pentru găzduiesc lideri ai opoziției bieloruse și pentru că refuză să recunoască victoria lui Alexandr Lukașenka în scrutinul prezidențial din 9 august, despre care opoziția bielorusă susține că a fost fraudulos, și care a generat ample proteste la care au participat sute de mii de persoane.

România se alătură Germaniei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Bulgariei și Slovaciei, care și-au rechemat și ele ambasadorii de la Minsk.

Agenția World Food Programme e laureata premiului Premiul Nobel pentru Pace 2020

Rații de alimente trimise în Kuweit World Food Programme (WFP), Sanaa, 11 februarie 2020.

Premiul Nobel pentru Pace în 2020 a fost acordat agenției World Food Programme - Programul Alimentar Mondial (WFP) din cadrul Organizației Națiunilor Unite, care se ocupă cu distribuirea de ajutoare internaționale în alimente.

Comitetul Nobel norvegian a explicat că Programul Alimentar Mondial a primit premiul pentru „eforturile sale de combatere a foametei, pentru contribuția sa la îmbunătățirea condițiilor pentru pace în zonele de conflict și pentru că a acționat ca o forță conducătoare în eforturile de a preveni ca foametea să fie folosită drept armă de război și conflict".

Anul acesta au existat 318 de candidaţi la Premiul Nobel pentru Pace, între care activista de mediu Greta Thunberg, locuitorii din Hong Kong, NATO, Julian Assange, Chelsea Manning, Edward Snowden, Angela Merkel, Organizaţia Reporteri fără Frontiere şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Numărul secțiilor funcționale de votare în străinătate va depinde de evoluția pandemiei de Covid-19

Ministrul de externe Oleg Țulea în septembrie, în studioul Europei Libere de la Chișinău.

La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie există riscul ca pentru diaspora să fie deschise mai puține secții de vot decât numărul aprobat de Comisia Electorală Centrală, a avertizat vineri, la o conferință de presă, ministrul de externe Oleg Țulea, alături de Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil.

Deschiderea secțiilor de votare în străinătate va depinde de evoluția situației epidemiologice în țările gazdă și de eventualele restricții sanitare.

În acest moment, de exemplu, în toată Europa se înregistrează o creștere explozivă a numărului de noi cazuri de infectare cu coronavirus, începând cu R. Moldova unde joi se înregistrau peste o mie de cazuri noi. În România vecină s-au înregistrat vineri peste 3.100 de noi cazuri iar în Rusia erau joi peste 4 mii de cazuri numai la Moscova.

Totodată, CEC informează că persoanele care vor fi depistate cu febră la intrarea în secțiile de votare își vor putea exercita dreptul la vot. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil a precizat că pentru aceste persoane vor fi amenajate spații speciale.

Tot vineri, premierul Ion Chicu a informat că guvernul va procura 3 milioane de măști de protecție care vor fi distribuite gratuit alegătorilor. Scopul este de a asigura protecția cetățenilor, dar și o prezență mai mare la urne, se arată într-un comunicatul de presă.

Programul Mondial pentru Alimentație este laureatul Premierului Nobel pentru Pace

La Oslo s-a anunțat că Premiul Nobel pentru Pace este acordat anul acesta Programului Mondial pentru Alimentație, structură a Națiunilor Unite. Pentru eforturile de a combate foametea, de a crea condiții mai umane în zone de conflict și de a împiedica transformarea alimentelor în „arme” în conflicte și războie.

Protestele antiguvernamentale din Bulgaria continuă de peste trei luni

Bruxelles: manifestația în sprijinul protestelor antiguvernamentale din Bulgaria.

În Bulgaria continua protestele împotriva guvernului condus de premierul Boiko Borisov, acuzat de corupție și colaborare cu structuri mafiote. Manifestațiile durează de peste 3 luni.

Totodată, în Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), cel mai mare din legislativ, a suferit o nouă înfrângere când s-a respins amendamentul pe care îl înaintase legat de situația statului de drept în Bulgaria. Prin acest amendament se încerca să se treacă responsabilitatea pentru actuala criză politică de la Sofia de pe partidul GERB de guvernământ pe administrația prezidențială.

Prin noi sancțiuni, SUA izolează sistemul bancar iranian

Statele Unite au impus noi sancţiuni sectorului financiar iranian, izolând aproape total sistemul bancar. Sancțiunile vizează 18 bănci iraniene și orice bancă din lume, cu afaceri în Statele Unite, care ar face afaceri și cu băncile iraniene.

Prin aceste sancțiuni, Washington-ul crește presiunile asupra Teheranului cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale americane. Ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif a acuzat Statele Unite că vizează „canalele de plată ale Iranului pentru alimente şi medicamente care i-au mai rămas" la dispoziţie în plină pandemie de COVID-19.

Covid-19: masca ar putea deveni obligatorie pe stradă în România

Iași, în pregătirea pelerinajului la moaștele Sfintei Parascheva, jandarmii verifică buletinele de identitate ale celor care intră în Catedrala Mitropolitană. 8 octombrie 2020. Inquam Photos/ Liviu Chirica

Masca sanitară ar putea deveni curând obligatorie pe stradă și în România, dacă ritmul infectărilor se va menține crescut, a declarat aseară șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

În mai multe alte țări care se confruntă cu o creștere accelerată a numărului de îmbolnăviri o astfel de măsură a fost luată deja.

Joi, Grupul de Comunicare Strategică a raportat 3.130 de cazuri de coronavirus, un nou record atins în România de la debutul pandemiei.

Bucureștiul se menține în topul cazurilor, fiind înregistrate aici nu mai puțin de 549. El este urmat de județele Iași (193) și Bacău (150).

Alte 44 de decese au avut loc în ultima zi în rândul persoanelor infectate cu coronavirus, în timp ce numărul pacienților internați pe secțiile de terapie intensivă a ajuns la 607.

Mai multe pe romania.europalibera.org

UE l-ar putea sancționa pe Alexandr Lukașenka

Tunuri cu apă împotriva manifestanților, Minsk, duminică, 4 octombrie 2020.

Uniunea Europeană este pe punctul să-l includă pe Alexandr Lukașenka pe lista „neagră” a oficialităților belaruse, considerate a fi responsabile de fraudarea alegerilor prezidențiale din 9 august și de reprimarea brutală a protestelor care au urmat. Propunerea se află într-o schiță a deciziei pe care miniștrii de externe europenei o vor adopta luni, la reuniunea de la Bruxelles – document consultat de corespondentul Europei Libere.

UE a impus deja interdicții de intrare și a înghețat bunurile a 40 de oficiali belaruși, dar inițial, au declarat surse diplomatice Europei Libere, Lukașenka nu a fost inclus pentru că mai exista speranța că va negocia cu opoziția din Belarus un transfer pașnic de putere. În schița deciziei europene, văzută de Europa Liberă, nu se vorbește despre „președintele” Lukașenka, ci numai despre „A. Lukașenka” și se arată că votul din 9 august „nu fost nici liber, nici corect”, iar Lukașenka este lipsit de orice „legitimitate democratică”.

Președintele Putin invită Armenia și Azerbaidjanul la negocieri

Catedrala din Sușa (Șușa), octombrie 2008

Conflictul armeano-azer din regiunea separatistă Nagorno-Karabah din Azerbaidjan continua cu aceeași intensitate de 11 zile, iar joi a luat o nouă dimensiune prin bombardarea catedralei din Sușa, cea mai mare catedrală armeană, de către forțele azere. În momentul atacului, în catedrală erau femei și copii, dar corespondenții Europei Libere relatează că nimeni nu a fost rănit. În cel de al doilea atac asupra catedralei, trei jurnaliști ruși au fost răniți.

Ambele părți vorbesc de sute de morți în luptele cele mai intense de la armistițiul din 1994.

Președintele rus Vladimir Putin a propus joi o încetare temporară a luptelor, după o serie de discuții telefonice cu președintele azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian. Totodată, i-a invitat pe miniștrii de externe din cele două țări la Moscova, vineri, 9 octombrie.

La Geneva au loc în paralel negocieri de pace, organizate de reprezentanții Statelor Unite, Rusiei și Franței, țări care fac parte din grupul de la Minsk al OSCE. Joi urmau să discute cu ministrul de externe azer, dar nu se știe nimic despre rezultatele acestei întrevederi.

La nivel internațional, Nagorno-Karabah face parte din Azerbaidjan, dar, de la armistițiul din 1994, regiunea este controlată de facto de milițiile armene din regiune, sprijinite de Erevan. Conflictul din Nagorno-Karabah era, până de curând, primul așa-numit „conflict înghețat” din spațiul fost-sovietic, urmat de cel din regiunea transnistreană și de cel din Georgia.

Covid-19: președintele Trump și-ar putea relua sâmbătă activitățile publice

Președintele Donald Trump în seara când s-a întors la Casa Albă de la spital, unde fusese tratat pentru Covid-19. Marți, 6 octombrie 2020

Preşedintele american Donald Trump şi-a încheiat tratamentul pentru COVID-19 şi de sâmbătă, a zecea zi de la testul pozitiv, și-ar putea relua activitatea publică, a estimat Sean Conley, medicul personal al președintelui.

Anunțul vine la scurt timp după ce Trump refuzase să participe, săptămână viitoare, la o dezbatere online cu contracanditatul său democrat Joe Biden. Dezbaterea, a doua dintr-o serie de trei, fusese „mutată” online de Comitetul Național de Organizare tocmai din cauza temerilor legate de starea sănătății președintelui și mai ales de gradul în care acesta ar mai fi contagios pe 15 octombrie, data dezbaterii.

Trump a declarat chiar la Fox New că ar vrea să organizeze un miting electoral sâmbătă. În cursul întregii campanii electorale, președintele a organizat mitinguri cu mii de oameni, în general în aer liber, dar mitinguri la care cei mai mulți nu purtau mască de protecție și nici nu respectau distanța socială.

Casa Albă, ceremonia de nominalizarea a lui Amy Coney Barrett drept candidată la funcția de judecătoare la Curtea Supremă, Washington, 26 septembrie 2020.
Casa Albă, ceremonia de nominalizarea a lui Amy Coney Barrett drept candidată la funcția de judecătoare la Curtea Supremă, Washington, 26 septembrie 2020.

Casa Albă, în general, nu a respectat în foarte multe cazuri măsurile de bază de protecție sanitară, acesta fiind și motivul pentru care acum se speculează că peste 30 de angajați și consilieri ai președintelui s-ar fi contaminat cu Covid-19, între altele, la o ceremonie organizată pentru a confirma candidatura republicană pentru funcția de judecător la Curtea Supremă.

Pe de altă parte, dezbaterea de miercuri noapte între candidații la funcția de vicepreședinte al Statelor Unite, Mike Pence și democrata Kamala Harris, a astras un public de aproape 58 de milioane de telespectatori – a doua cea mai înaltă cifră din istoria acestor dezbateri televizate în Statele Unite. Recordul este deținut de dezbaterea din 2008 între democratul Joe Biden (atunci candidat la vicepreședinție în echipa cu Barack Obama) și republicana Sarah Palin. Anul acesta, Joe Biden candidează la președinția Statelor Unite, împotriva lui Donald Trump. În 2008, aproape 70 de milioane de oamei au urmărit dezbaterea candidaților la vicepreședinție. Cifrele nu inlcud însă persoanele care au urmărit dezbaterea de miercuri online.

Armenia susține că armata azeră a bombardat o catedrală istorică din orașul Susha. Azerii resping acuzațiile

Imagine cu catedrala ce ar fi fost ținta atacurilor. 8 octombrie 2020. REUTERS/Stringer

Armenia a acuzat Azerbaidjanul de bombardarea unei catedrale istorice pe teritoriul controlat de forțele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, în timp ce luptele în regiunea disputată continuă. Catedrala Bisericii Apostolice Armene din orașul Susha a fost deteriorată atât în exterior, cât și în interior, a spus un centru de stat de la Erevan pentru patrimoniu. Construită în secolul 19, catedrala se află pe o înălțime strategică, la doar câțiva kilometri de capitala regională Stepanakert. Un purtător de cuvânt al guvernului armean a spus că în incident au fost răniți câțiva jurnaliști străini. Ministerul azer al apărării a respins acuzațiile, spunând că armata azeră nu atacă clădirile istorice și mai ales pe cele religioase. Autoritățile de la Baku au acuzat, la rândul lor, forțele armene de atacarea câtorva sate azere în cursul nopții trecute, făcând victime. Izbucnite pe 27 septembrie, ostilitățile actuale din conflictul din Nagorno-Karabah au cauzat mari temeri în legătură cu o posibilă extindere a războiului în Caucazul de Sud și au periclitat securitatea conductelor din Azerbaidjan pentru exportul gazelor și petrolului în Europa.

În Kârgâzstan, președintele Sooronbai Jeenbekov a reapărut în public prima oară după declanșarea protestelor

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov. 6 octombrie 2020

În Kârgâzstan, președintele Sooronbai Jeenbekov a reapărut în public, după ce s-a ascuns timp de câteva zile, și a purtat, joi, primele sale convorbiri cu membrii parlamentului vechi de la Bishkek pentru aplanarea crizei postelectorale izbucnite săptămâna aceasta. Înfuriată de suspiciunile de falsificare a alegerilor parlamentare de duminică, opoziția kârgâză a ieșit, luni, în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor. Potrivit serviciului de presă al parlamentului, Jeenbekov a discutat chiar despre posibilitatea propriei demiteri cu Myktybek Abdyldaev, cel pe care un grup de deputați l-au ales după proteste în calitate de spicher nou al parlamentului. „Pe marginea demisiei, președintele a spus că mai important este ca situația din țară să fie readusă mai întâi în cadrul legal”, a spus o purtătoare de cuvânt. Ceva mai devreme, opoziția încercase fără succes să convoace o ședință de urgență a parlamentului, pe care adepții lui Jeenbekov au boicotat-o, lipsind-o de cvorum. Kârgâzstanul e o țară central-asiatică unde Rusia are o bază militară (concurând pentru influență geopolitică cu China și Statele Unite), o țară cunoscută pentru instabilitate politică, doi președinți ai săi fiind răsturnați prin revolte în ultimii 15 ani.

Boris Johnson i-a promis președintele ucrainean Zelenski să colaboreze pentru contracararea „influenței maligne” a Rusiei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, primit la Londra de premierul britanic Boris Johnson

Premierul britanic Boris Johnson a promis, joi, să colaboreze cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru contracararea „influenței maligne” a Rusiei și a oferit sprijin britanic pentru securitatea Ucrainei. Johnson a vorbit în timpul semnării unui acord de parteneriat strategic cu Zelenski, la Londra. Potrivit unui purtător de cuvânt al premierului britanic, cei doi lideri și-au mai exprimat „îngrijorarea comună” cu privire la situația din Belarus, unde opoziția protestează de aproape o lună contra rezultatelor alegerilor prezidențiale din 9 august, protestele fiind reprimate brutal de regimul Lukașenka. Acordul de parteneriat strategic al Ucrainei cu Marea Britanie mai preia elementele-cheie ale actualului Acord de Asociere între Ucraina și Uniunea Europeană. Marea Britanie a ieșit oficial din Uniunea Europeană în luna ianuarie, dar mai este obligată să îndeplinească majoritatea prevederilor legislației europene până la sfârșitul anului.

R. Moldova: au fost confirmate încă 1121 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 18 decese

Încă 1 121 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, joi. Datele actualizate de ministerul sănătății arată că fost confirmată pozitiv cu COVID-19 fiecare a treia persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la aproape 60 de mii, inclusiv aproape 15 500 de cazuri active și aproape 780 de bolnavi în stare gravă. Tot joi, numărul deceselor confirmate printre persoanele infectate a crescut cu 18, ajungând la 1 424.

Soarta altor două persoane „răpite” de forțele de securitate din regiunea transnistreană este necunoscută

Alexandru Jizdan, președintele comisiei parlamentare pentru securitatea statului

Autoritățile moldovene spun că rămâne necunoscută soarta altor două persoane care ar fi fost „răpite”, miercuri, 7 octombrie, de forțele de securitate din regiunea transnistreană, în orașul Camenca, din stânga Nistrului, și acuzate de spionaj. Declarația a fost făcută de președintele comisiei parlamentare pentru securitatea statului, Alexandru Jizdan, după audierea, în comisie, a mai multor oficiali guvernamentali și ai structurilor de securitate. Ceva mai devreme, ministerul de interne a spus că a obținut, joi, eliberarea altor doi cetățeni moldoveni sechestrați la Camenca, inclusiv un polițist moldovean originar din oraș și un civil. Vorbind alături de Cristina Lesnic, viceprim-ministra pentru reintegrare, Jizdan a spus că autoritățile transnistrene au comunicat rudelor celor patru că au fost reținuți pentru spionaj. „Noi juridic nu putem califica această acuzație în niciun fel, deoarece spionaj există doar între două state, noi fiind un singur stat”, a spus Jizdan. Incidentul are loc cu mai puțin de patru săptămâni înainte de alegerile prezidențiale moldovene. Președintele Igor Dodon, care candidează pentru un al doilea mandat, mizând pe voturile alegătorilor din stânga Nistrului, a declarat, în dimineața zilei, că este „profund îngrijorat de incidentul produs”.

Forțele azere și armene au purtat noi lupte înainte convorbirilor de pace organizate de Grupul Minsk

Luptele continuă

Forțele azere și armene au purtat noi lupte, joi, înainte de convorbiri organizate de Statele Unite, Franța și Rusia pentru obținerea unui armistițiu și evitarea unui război mai amplu în Caucazul de Sud. Ministrul de externe azer Jeyhun Bayramov se întâlnește, joi, la Geneva cu emisarii american, francez și rus, iar ministrul de externe armean Zohrab Mnatsakanyan urmează să se întâlnească luni, la Moscova, cu oficiali din cele trei țări. Convorbirile marchează startul unui efort comun al celor trei țări pentru a opri luptele care au izbucnit pe 27 septembrie în conflictul din Nagorno-Karabah, au cauzat mari temeri în legătură cu o posibilă extindere a conflictului și au periclitat securitatea conductelor din Azerbaidjan pentru exportul gazelor și petrolului în Europa. Statele Unite, Franța și Rusia formează așa numitul grup de la Minsk sub egida OSCE care încearcă să găsească soluții în conflictul de peste trei decenii. Conform legislației internaționale, Nagorno-Karabah aparține Azerbaidjanului, dar regiunea disputată este populată și guvernată de etnici armeni. Autoritățile de la Baku au condiționat încheierea unui armistițiu de retragerea forțelor armene din Nagorno-Karabah și teritoriile adiacente pe care le ocupă.

Ucraina va semna un acord de parteneriat strategic cu Marea Britanie

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Viena, Austria, 15 septembrie 2020

Ucraina urmează să semneze un acord de parteneriat strategic cu Marea Britanie în timpul vizitei de joi, la Londra, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Guvernul britanic a spus că acordul pe care Zelenski îl va semna cu premierul Boris Johnson va sprijini suveranitatea Ucrainei, care se confruntă cu un „comportament destabilizator al Rusiei”. Înțelegerea mai trebuie să reglementeze relațiile politice și comerciale, preluând elementele-cheie ale actualului acord de asociere între Ucraina și Uniunea Europeană. Marea Britanie a ieșit oficial din Uniunea Europeană în luna ianuarie, dar mai este obligată să îndeplinească majoritatea prevederilor legislației europene până la sfârșitul anului.

MAI de la Chișinău spune că polițistul sechestrat la Camenca a fost pus în libertate

Procuratura generală

Ministerul de Interne de la Chișinău spune că un polițist moldovean și un alt cetățean al R. Moldova „răpiți” de forțele transnistrene pe 7 octombrie au fost puși în libertate. „Aceștia sunt în afara oricărui pericol, iar cazul este investigat în continuare conform legii”, se spune într-un comunicat difuzat joi după amiază. Autoritățile moldovene spun că polițistul Inspectoratului de la Florești, Andrei Amarfii, a fost percheziționat și sechestrat de „reprezentanții structurilor de forță” transnistrene, miercuri, în casa sa din orașul Camenca situat pe malul stâng al Nistrului. A mai fost sechestrat un alt locuitor al orașului, ambii fiind acuzați de acțiuni „pretins ilegale”. Cazul care are loc cu mai puțin de patru săptămâni înainte de alegerile prezidențiale moldovene a cauzat imediat reacții la Chișinău. Președintele Igor Dodon, care candidează pentru un al doilea mandat, mizând pe voturile alegătorilor din stânga Nistrului, declara, în dimineața zilei, că este „profund îngrijorat de incidentul produs”. Adversarii președintelui au cerut audieri parlamentare în legătură cu acesta și alte presupuse răpiri de cetățeni moldoveni de către forțele de securitate din stânga Nistrului.

Organizațiile necomerciale pot oferi servicii concurenților în perioada electorală însă numai cu plată

Curtea Constituțională a decis că organizațiile necomerciale pot oferi servicii concurenților în perioada electorală, dar numai cu plată, interdicția acordării de servicii gratuite rămânând valabilă. Relația societății civile cu partidele politice și politicienii a fost reglementată printr-o lege a organizațiilor necomerciale adoptată în luna iunie, dar legea a cauzat controverse tocmai din cauza prevederilor despre sprijinul pe care îl pot primi concurenții electorali de la ONG-uri și fundații. Răspunzând unei interpelări a deputatului PAS, Sergiu Litvinenco, instanța a spus că interdicția totală a prestării de servicii de către ONG-uri concurenților electorali „restrânge nejustificat și în mod discriminatoriu dreptul de proprietate al organizațiilor necomerciale”. Nu este limpede în ce măsură decizia Curții Constituționale, care permite serviciile contra cost, mai poate fi aplicată în timpul actualei campanii prezidențiale, fiind nevoie și de o decizie a parlamentului de rectificare a legii.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG