Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat marţi că votul la alegerile legislative de vineri este o „datorie religioasă” pentru iranieni, pentru a întări țara în faţa „propagandei” inamicilor.

Iranienii sunt chemaţi vineri, 21 februarie să aleagă un nou parlament, într-un scrutin în care se așteaptă o victorie a taberei dogmatice. Consiliul Gardienilor Constituției a invalidat circa 7.200 de candidaturi (din aproape 14.500) înaintate mai ales de reformişti dar şi de unii conservatori, provocând criticile preşedintelui Hassan Rouhani şi a susţinătorilor săi.

Votul de vineri vine pe fundalul unei escaladări a tensiunilor între Iran şi Statele Unite, care au atins un nou apogeu în ianuarie când în Irak a fost ucis, într-un atac american cu dronă, generalul iranian Qassem Soleimani, arhitectul strategiei de influenţă regională a Teheranului.

A urmat replica Iranului cu un atac cu rachete asupra a două baze militare irakiene, care găzduiesc militari americani. În cursul acelui atac, armata iraniană a doborât, accident, un avion ucrainean de pasageri. Toate cele176 de persoane aflate la bord au murit. Faptul că autoritățile iraniene au recunoscut numai după două zile implicarea în doborârea avionului, a provocat un val de proteste, mai ales la Teheran.

Regimul iranian s-a confruntat cu proteste mai mari, în toată țara, în noiembrie 2019, provocate de creşterea preţului la benzină. Intervenția forțelor de ordine împotriva manifestanților a fost brutală.

În România, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) a contestat decizia judecătorului de cameră preliminară de la Curtea Supremă care a decis, în urmă cu nouă luni, întoarcerea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990 la Parchet și care și-a făcut publică motivarea zilele acestea. Judecătorul își motivase decizia prin faptul că procurorii militari trebuie să refacă toată ancheta cu respectarea dreptului la apărare.

Mai multe, aici.

„Dosarul Mineriadei” a fost trimis în judecată în iunie 2017. Potrivit rechizitoriului, 13 persoane, între care primul președinte al României post-comunsite, Ion Iliescu, sunt acuzate de infracțiuni contra umanității, fapte pedepsite cu închisoare pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.

De la lansarea reformei în cadrul Ministerului de Interne, în 2013, numărul angajaților s-a redus continuu, a remarcat ministrul de interne Pavel Voicu, marți 18 februarie, la ședința Colegiului MAI. El a precizat că au fost desființate aproape 80 de posturi de ofițeri de sector, iar numărul inspectorilor pentru minori s-a redus cu 50%, relatează IPN.

Reforma a fost lansată de guvernul condus de Vlad Filat, una din priorități fiind depolitizarea poliției. Marți, la prezentarea raportului de activitate și în prezența premierului, Pavel Voicu a mai spus că în domeniul combaterii corupției în cadrul ministerului, s-a constatat „o diminuare cu 70 a numărului de cazuri penale față de 2018”, dar rămâne îngrijorător faptul că totuși anul trecut s-au deschis 116 de dosare penale împotriva angajaților MAI.

Cu aceeași ocazie, premierul Ion Chicu a vorbit despre necesitatea sporirii rolului polițiștilor în educarea patriotică a tinerilor și a înaintat propunerea ca în școli să fie readuse lecțiile de educare patriotică, relatează IPN.

Ucraina și separatiștii proruși din estul țării s-au acuzat reciproc de escaladarea tensiunilor în lungul liniei de demarcație și de încălcarea acordurilor de pace de la Minsk.

Ministerul apărării de la Kiev susține că cel puţin un soldat ucrainean a fost ucis, iar alţi patru răniţi în lupte cu separatişti proruşi în regiunea Luhansk care ar fi bombardat pozițiile armatei ucrainene.

Pe de altă parte, comandantul milițiilor separatiste din Luhansk susține că patru luptători au fost uciși și alți patru răniți într-un atac al armatei ucrainene care ar fi încercat să pătrundă în zona controlată de milițiile separatiste și ar fi ajuns într-un câmp minat.

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat milițiile separatiste că ar fi încercat să „submineze procesul de pace”, a convocat o reuniune a Consiliului pentru Securitate şi Apărare Naţională după care a declarat că „situația este total sub controlul armatei noastre”.

După atacul de marţi al milițiilor separatiste, ambasada Statelor Unite la Kiev a cerut Rusiei să respecte acordurile de pace de la Minsk. „Suntem extrem de îngrijoraţi în legătură cu informaţiile privind escaladarea conflictului în Donbas, cerem insistent Moscovei să respecte obligaţiile care îi revin în conformitate cu acordurile de la Minsk şi documentele adoptate în cadrul summiturilor în format Normandia”, se arată într-o declaraţie a ambasadei americane postată pe Twitter,

Ucraina se confruntă de aproape şase ani cu milițiile separatiste din estul țării, sprijinite de Rusia, iar conflictul a făcut peste 13.000 de morţi şi a dus la strămutarea a aproximativ 1,5 milioane de persoane. Rusia respinge orice amestec în conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în 2014, la scurt timp după ce a anexat abuziv peninsula ucraineană Crimeea.

Documente publicate recent pe site-ul Consiliului Audiovizualului ar confirma relatările că Igor Ceaika, fiul fostului Procuror General al Rusiei, Iurii Ceaika, este coproprietar al posturilor de televiziune Primul în Moldova și Accent TV, relatează site-ul media-azi.md.

Omul de afaceri ar deține 51% în pachetul de acțiuni al companiei ruse Media Invest Service, fondatoarea Telesistem TV, care deține ambele canale. Celelalte 49% îi aparțin lui Vadim Ciubara din Republica Moldova, informează tot media-azi.md.

Datele cu privire la proprietarii celor două posturi TV se regăsesc în declarațiile privind politica editorială pentru campania electorală în alegerile parlamentare noi din municipiul Hîncești, din 15 martie. Consiliul Audiovizualului a aprobat declarațiile în cadrul ședinței publice din 13 februarie.

Încă pe 9 ianuarie, într-un interviu cu Europa Liberă, președintele Consiliului Audiovizualului, Dragoș Vicol, declara că autoritatea nu a fost înștiințată despre faptul că Igor Ceaika ar fi, personal, acționar la televiziuni.

„Din punct de vedere instituțional nu avem niciun semnal, nicio cerere, nimic în scris că s-ar fi produs anumite modificări în ceea ce vizează poziția dlui Ceaika în respectivul post de televiziune”, preciza Vicol pentru Europa Liberă în ianuarie.

Ungaria preia „indirect” din sarcinile statului român în susținerea comunității maghiare, dar o face în baza unei strategii de stat, prezentată în 2011, și care include întregul bazin carpatic, declară Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național de Combatere a Discriminării din România.

Într-un interviu cu Europa Liberă, Asztalos precizează că „...în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat. Nu doar în România. La fel face în Serbia, în Vojvodina, ceea ce, pentru comunitate, este un lucru benefic”.

În opinia lui Csaba Asztalos, una dintre diferențele majore între București și Budapesta constă și în prioritățile puse în politica externă, unde România (cu excepția cazului R.Moldova) este mai interesată de relațiile cu marile puteri ale lumii, spre deosebire de Ungaria care se concentrează pe relațiile regionale. „Mai deunăzi, ne deranja și faptul că Ungaria are o prezență economică și politică importantă în Moldova.(...) Ungaria a avut în mod tradițional, în Moldova, o prezență de politică externă importantă, inclusiv economică. Ungaria are o prezență economică în toată regiunea și în Balcanii de Vest până în Bosnia-Herțegovina” a mai declarat președintele CNCD în interviul cu Europa Liberă.

Interviul integral cu Csaba Asztalos, președintele CNCD, aici.

Recent, pe 4 februarie, la Chișinău a fost în vizită ministrul ungar de externe Peter Szijjarto ocazie cu care s-a anunțat că Budapesta va delega doi diplomați în Republica Moldova pentru a-i acorda asistență și expertiză pe dimensiunea integrării europene. Ministrul de externe Aureliu Ciocoi a confirmat într-un interviu cu Europa Liberă că premierul ungar, Victor Orban va veni la Chișinău dar și că președintele Igor Dodon ar putea vizita Ungaria anul acesta, înainte de declanșarea campaniei pentru alegerile prezidențiale din R.Moldova.

Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhely, s-a declarat optimist că Macedonia de Nord și Albania vor putea face reformele necesare pentru a deschide negocierile de aderare la UE. „Nu renunță la reforme... și o să vedeți că reușesc”, a declarat marți, Varhely la Bruxelles, care la începutul lunii a vizitat regiunea. „Oferta rămâne neschimbată, aderarea”, a mai declarat comisarul european.

Remarca vine după ce președintele Franței Emmanuel Macron a declarat săptămâna trecută că va accepta deschiderea negocierilor de aderare dacă luna viitoare, analiza Comisiei Europene recomandă acest lucru. În octombrie 2019, Franța, susținută de Olanda și alte țări, au blocat deschiderea negocierilor de aderare deși se constatase că, cel puțin pe hârtie, Macedonia de Nord și Albania îndepliniseră toate condițiile.

Între timp, mecanismul de extindere a UE s-a modificat pentru a da mai multă putere țărilor membre să urmărească și analizeze progresele țărilor candidate la aderare. Dacă aprecierile Comisiei europene vor fi pozitive, atunci în mai va avea loc un summit la Zagreb între liderii UE și cei ai celor șase țări candidate din Balcani: Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Bosnia și Macedonia de Nord.

Rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale din Afganistan, din 28 septembrie 2019, confirmă realegerea pentru un mandat de cinci ani a președitelui Ashraf Ghani, cu 50,64% din voturi. Cu acest rezultat, Ghani este ales din primul tur.

Pe locul doi s-a clasat actualul șef al executivului afgan, Abdullah Abdullah cu 39,52% din voturi. La mare distanță, de locul trei, se află unul din cei mai cunoscuți foști lideri al milițiilor afgane, Gulbuddin Hekmatyar, cu numai 3,85% din sufragii. Participarea la alegeri a fost scăzută, cu votat numai un milion 800 de mii de afgani din cele 9 milioane cu drept de vot.

Deputații Blocului ACUM și Partidul Democrat au confirmat că negociază o declarație privind ireversibilitatea parcursului european al R.Moldova, relatează Ziarul de Gardă. Dacă proiectul în discuție va fi aprobat, acesta ar urma să fie înaintat în Parlament unde deputații din PPDA, PAS și Partidul Democrat l-ar putea vota împreună.

Documentul a fost elaborat de către deputații din fracțiunea PAS și expediat deputaților din Partidul Democrat (PDM) care s-au arată dispuși să voteze împreună cu ACUM o astfel de inițiativă, însă cu mai multe schimbări.

Atât Partidul „Acțiune și Solidaritate”, cât și Partidul Democrat susțin că semnarea și votarea, împreună, a unui astfel de document nu presupune o eventuală coaliție între ACUM și PDM.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut din nou Rusia vinovată pentru încălcarea dreptului la proprietate al fermierilor din raionul Dubăsari. Sentința a fost pronunțată marți, 18 februarie, în cea de a doua cauză a fermierilor din raionul Dubăsari (Oprea și alții împotriva Moldovei și Rusiei), a căror terenuri au fost sechestrate de către administrația secesionistă de la Tiraspol, anunță Asociația „Promo-Lex”.

Rusia este acuzată de CEDO de violarea prevederilor Convenției Europene privind dreptul de proprietate sau dreptul de folosință asupra cotelor de teren. Este constatată și lipsa unui remediu efectiv la nivel național în legătură cu violările acestor drepturi.

„Consecințele abuzurilor din anul 2004 comise de către administrația secesionistă, care a blocat accesul la terenuri și a preluat controlul asupra acestora se resimt și la momentul de față. Aparent problema ar fi fost soluționată, prin instituirea unor mecanisme ce ar asigura accesul la terenurile aflate în proprietate privată, totuși încă nu se cunoaște cât de sustenabile sunt acestea, având în vedere că administrația de la Tiraspol deseori încalcă angajamentele asumate”, a declarat Alexandru Postica, Directorul Programului Drepturile Omului, Asociația Promo-LEX.

Curtea a dispus încasarea prejudiciului de 63 000 Euro pentru cei 42 de reclamanți și suma de 4 000 Euro pentru costuri și cheltuieli de reprezentare.

Promo-LEX arată că problema terenurilor agricole, aflate după traseul rutier Tiraspol-Dubăsari-Rîbniţa a apărut în 1998, atunci când administrația de la Tiraspol a instalat posture de control. La finele sezonului agricol 2004, reclamanților li s-a interzis accesul spre proprietățile lor, astfel aceștia au suport pierderi de zeci de milioane de lei, fapt ce s-a repetat și în următorul sezon agricol în 2005.

CEDO a mai condamnat Rusia într-un dosar similar în 2018, se precizează în comunicatul Promo-LEX.

Procuratura franceză a deschis o anchetă împotriva artistului rus care a postat pe internet o imprimare video cu conținut sexual explicit, în care era implicat candidatul la primăria Parisului din partea partidului președintelui Emmanuel Macron.

Piotr Pavlenski este anchetat alături de prietena sa, Alexandra de Taddeo, despre care se bănuiește că ar fi primit imprimarea, fiind ambii acuzați de „violarea sferei private și postarea unor imagini cu conținut sexual explicit fără asentiment”. Între timp, Benjamin Griveaux, candidatul partidului „En Marche” s-a retras din cursă.

Pavlenski susține că a postat imaginile pentru a denunța ipocrizia politicienilor, în cazul lui Griveaux faptul că invoca insistent valorile familiei. Griveaux este căsătorit și are trei copii. Pavlenski este cunoscut pentru acțiunile sale provocatoare, motiv pentru care a și plecat din Rusia în Franța, în 2017, unde a primit azil politic.

În scopul declarat de a șoca publicul pentru a-l determina să reacționeze la injustiție, în trecut, Pavlenski s-a fixat la pământ în Piața Roșie din Moscova, bătând cuie în pământ prin pielea scrotului, și-a cusut buzele, s-a învelit, gol fiind, în sârmă ghimpată și și-a tăiat parte din ureche.

În Polonia, câteva sute de mineri au blocat un nod de cale ferată în estul țării pentru a protesta împotriva importurilor masive de cărbune ieftin din Rusia. Anul trecut, din totalul de aproape 17 milioane de tone de cărbune importat, 11 milioane veneau din Rusia. În Polonia, 80 la sută din energia electrică este produsă de centralele pe cărbune, dar cărbunele local este scump pentru că au crescut salariile, prețul electricității și al tehnologiei de exploatare a zăcămintelor poloneze, aflate la adâncimi mari. Minerii susțin că importurile masive din Rusia „le distrug locurile de muncă” și intenționează să protesteze săptămâna viitoare în capitala țării, la Varșovia.

Ministerul afgan de interne a anunțat că în următoarele cinci zile ar urma să intre în vigoare acordul privind reducerea nivelului confruntărilor armate, negociat de Statele Unite și milițiile talibane. Liderul executivului de la Kabul, Abdullah Abdullah anunțase luni, într-o ședință de guvern, că talibanii au acceptat această reducere a luptelor, după ce cu o săptămână în urmă au „finalizat” un acord de pace cu Statele Unite, acord care ar urma să fie semnat pe 29 februarie. Știrea fusese confirmată de un purtător de cuvânt al talibanilor, aflat în Qatar, unde au avut loc și negocierile de pace.

Potrivit lui, acordul de pace prevede retragerea tuturor trupelor străine din Afganistan și eliberarea a circa cinci mii de prizonieri talibani după care ar urma deschiderea de negocieri intre-afgane. Cotidianul New York Times (NYT) relata săptămâna trecută că președintele american Donald Trump ar fi acceptat „condiționat” prevederile acordului. Respectarea înțelegerii privind reducerea intensității luptelor, a mai relatat NYT, ar testa capacitatea negociatorilor talibani din Qatar de a controla și milițiile din regiuni izolate ale Afganistanului. Acest test ar trebui trecut înainte de semnarea acordului de pace.

Un grup de 117 de medici a publicat o scrisoare deschisă în care denunță „tortura psihologică” la care este supus Julian Assange, fondatorul Wikileaks. Asange este reținut în Marea Britanie, în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh unde așteaptă să fie judecată cerea de extrădarea a Statelor Untie, care-l acuză de spionaj.
Într-o scrisoarea apărută în revista medicală britanică „The Lancet”, grupul de medici din 18 ţări acuză guvernul britanic că aduce atingere dreptului fundamental al lui Julian Assange de a avea acces la îngrijiri.

Organizația internațională Reporteri fără Frontieră a lansat de asemeni o petiție în sprijinul lui Asange, care susține că acesta „a transmis informaţii de interes general unor jurnalişti". Statele Unite susțin însă că Asange a pus în pericol interese de securitate națională în momentul publicării, în 2010, a 250.000 de note diplomatice şi circa 500.000 de documente confidenţiale cu privire la activităţile armatei americane în Irak şi Afganistan.

În Turcia continuă campania împotriva presupușilor simpatizanți ai mișcării clericului Fethullah Gülen. Marți, încă 228 de persoane au fost reținute într-o nouă campaniei a autorităților împotriva mișcării lui Gülen, un rival al președintelui Recep Tayyip Erdogan. Reținerile sunt urmarea unei anchete făcută la Ministerul Justiției și în armată iar Gülen este acuzat de Ankara că ar fi stat în spatele tentativei de puci din iulie 2016.

De la tentativa de puci din 2016, aproximativ 80 000 de oameni au fost arestați în Turcia în aşteptarea procesului, iar aproximativ 150 000 de funcţionari publici, militari şi alţi lucrători din sistemul administrativ au fost destituiţi sau suspendaţi din funcţii, toți fiind acuzați de relații cu mișcarea clericului Fethullah Gulen, care s-a exilat în Statele Unite.

Aliaţii occidentali ai Turciei şi organizaţiile pentru drepturile omului au criticat amploarea acestei campanii.

Campania împotriva clericului auto-exilat a avut reverberații și în R.Moldova: în septembrie 2018, șapte profesori ai rețelei de școli „Orizont” au fost deportați în Turcia unde au fost arestați sub acuzația de a fi simpatizanți ai mișcării lui Fethullah Gülen. Ulterior, R.Moldova a fost condamnată la CEDO pentru aceste extrădări iar la începutul anului, noul Procuror General, Alexandr Stoianoglo anunța că ancheta penală privind expulzarea va continua numai în cazul fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari. Doi foști adjuncți ai acestuia precum și șefa Biroului Migrație și Azil au fost scoși de sub urmărire penală.

Companiile din sectorul digital au fost avertizate de comisarul european pentru piața internă că s-ar putea confrunta cu reguli şi sancţiuni mai dure în Europa dacă nu reuşesc să ţină sub control în mod adecvat conţinuturile considerate a fi ''discurs de ură'' şi dezinformarea. După o discuție luni, la Bruxelles, cu Mark Zuckerberg, directorul executiv al companiei Facebook, Thierry Breton a precizat că noua legislaţie ce va fi adoptată până la sfârşitul anului ar putea fi mult mai dură în domeniul înaltelor tehnologii.

Deputatul Andrian Candu susține pe pagina sa de Facebook că democrații trebuie să susțină moțiunea simplă înaintată de blocul ACUM împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. "Consider că fracțiunea PDM trebuie să susțină moțiunea simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi, care trebuia să se ocupe de politica externă, dar nu de interpretarea istoriei. Este cazul ca dumnealui să-și dea demisia de onoare, până ca aceasta să ajungă să fie dezbătută în plenul Parlamentului.”, a scris Candu pe pagina sa de Facebook,citată de ProTV.

Pe 6 februarie, șeful diplomației Moldovei a declarat că Rusia ar fi intervenit în conflictul de pe Nistru pentru a opri vărsările de sânge și că nu ar fi fost parte în conflict. Declarațiile sale au fost criticate de organizații ale veteranilor și de experți internaționali iar blocul ACUM a depus moțiune simplă împotriva ministerului de externe.

Curtea de Apel a Olandei a reinstituit ordinul unui comitet de arbitraj internațional către Rusia de a plăti 50 de miliarde de dolari acționarilor fostului gigant petrolier rus Yukos.

Hotărârea răstoarnă o decizie din 2016 a instanței districtului Haga care anulase ordinul de compensare pe motiv că instanța de arbitraj nu avea competență în acest caz deoarece el se baza pe un tratat energetic semnat de Rusia, dar care nu fusese ratificat.Curtea de Apel de la Haga a decis acum că decizia din 2016 „nu a fost corectă. Asta înseamnă că ordinul de arbitraj este din nou în vigoare. "

Grupul de arbitraj a hotărât că Moscova a preluat controlul Yukos în 2003, impunând compania creanțe fiscale masive. Mișcarea a fost considerată o încercare de a-l reduce la tăcere pe președintele Yukos, Mikhail Hodorkovski, un critic vocal al președintelui Vladimir Putin. Hodorkovsky a fost arestat în timp ce s-a urcat într-un avion în Siberia în 2003 și a petrecut mai mult de un deceniu în închisoare. Principalele active ale lui Yukos au fost vândute unei companii de stat. În cele din urmă, Yukos a falimentat.

Nu a fost înregistrată o reacție imediată din partea acționarilor.

Decizia de astăzi poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă olandeză de către Moscova, scriu agențiile internaționale de presa.

Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a cerut Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională opt dintre cele 25 de ordonanțe de urgență adoptate de guvernul Orban în ultima ședință dinainte de demiterea prin moțiune de cenzură, pe 4 februarie 2020. Organizația spune că aceste opt ordonanțe nu erau motivate de vreo urgență reală sau o situație extraordinară care să justifice emiterea lor și, în plus, nu există informații publice referitoare la adoptarea ordonanțelor după obținerea avizelor prevăzute de lege, de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic şi Social sau de la alte instituții prevăzute de lege. În cazul ordonanței 23 care se referă la sistemul achiziţiilor publice, textul introduce o nouă abatere disciplinară referitoare și la judecători, ceea ce nu ar avea voie să facă, în urma Referendumului național din 2019. Mai mult, abaterile disciplinare ale magistraţilor nu pot fi prevăzute într-o lege privind achiziţiile publice, ci în legea specială care reglementează domeniul organizării judiciare, adică în statutul magistraților. Aceste intervenții trebuie făcute în Parlament și nicidecum prin ordonanță guvernamentală. Aici puteți citi sesizarea trimisă de APADOR-CH către Avocatul Poporului.

Serviciul de securitate (SBU) din Ucraina a anunțat ieri, 17 februarie, că a întrerupt o rețea de „ferme bot” și a confiscat echipamente pentru calculatoare și telecomunicații, susținute de servicii online ruse în cinci orașe ucrainene.

Platformele de telecomunicații au fost utilizate pentru a crea și promova 8000 de conturi și grupuri de socializare false care au fost folosite pentru a răspândi „informații false despre situația din Ucraina, pentru a incita la proteste, a speria publicul, a trimite notificări despre amenințări cu bombe pe site-urile de infrastructură critică” și troli care acționau împotriva conturilor oficialilor de rang înalt, a anunțat SBU pe site-ul său web.

Operațiunea a avut loc în capitala Kiev, Harkov, Dnipro, Dubno în regiunea Rivne și Irpin în regiunea Kiev.

Arme de foc, dispozitive explozive și stupefiante au fost, de asemenea, distribuite prin intermediul conturilor de socializare.

Aceste conturi au fost înregistrate pe Internet prin intermediul serviciilor online ruse care au furnizat servicii virtuale de număr mobil.

Unele echipamente au fost folosite pentru reorganizarea ilegală a traficului de telefonie mobilă de la doi transportatori mobili „creați ilegal” care operează pe teritorii pe care forțele susținute de Rusia le controlează în partea de est a țării, a declarat SBU.

În timp ce efectua căutări în cele cinci orașe, SBU a găsit echipamente informatice, modemuri GSM, gateway-uri de rețea de calculatoare și peste 22.000 de cartele SIM de la transportatorii mobili ucraineni.

Implicarea organismelor speciale și de informații rusești în fermele bot este în curs de verificare, a declarat SBU.

Conducerile partidelor Democrat și al Socialiștilor au participat luni seara, 17 februarie, la o ședință comună cu președintele Moldovei Igor Dodon și premierul Ion Chicu. Într-un comunicat de presă al Parlamentului, citat de agenția IPN se menționează că părțile au convenit asupra mai multor măsuri care să contribuie în viitor la o și mai eficientă conlucrare instituțională, iar „platforma socială pe care funcționează în acest moment între guvern și majoritatea parlamentară să rămână una exclusiv bazată pe rezolvarea problemelor cetățenilor, departe de orice false dezbateri geopolitice”. Președintele Dodon, a menționat „importanța acestei conlucrări, fără precedent în ultimii ani, între cele trei instituții ale statului, salutând faptul că reprezentanții acestor instituții pot sta în sfârșit la aceeași masă de lucru și pot avea o agendă comună bazată pe prioritățile moldovenilor”.

Prim-ministrul Ion Chicu a prezentat o situație privind principalele direcții spre care guvernul își orientează activitatea, acestea vizând situația social economică, în mod special îmbunătățirea infrastructurii rutiere, iluminarea satelor, creșterea siguranței cetățenilor etc.

Peste 10000 de tineri cu vârsta între 15 şi 34 de ani au părăsit definitiv România în 2018, se arată într-o analiză publicată de INACO, o comunitate non-profit de manageri, consultanţi, analişti, experţi în domeniul economic și citata de cotidianul Adevărul. Bucureştiul se află pe primul loc la numărul de emigranţi tineri definitivi, urmat în clasamentul primelor 5 judeţe de: Iaşi, Timiş, Bacău şi Galaţi. Clasamentul naţional al judeţelor este încheiat de Mehedinţi, Gorj, Sălaj, Covasna şi Harghita, judeţe cu populaţie mai redusă.

Ultimul fiu în viață al cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu - Valentin Ceauşescu cere statut de victimă în Dosarul Revoluţiei și s-a constituit parte vătămată în Dosarul „Revoluţiei”. Valentin Ceaușescu susține că i-au fost asasinați părinții la 25 decembrie 1989. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din Romania reia în discuţie, pe 21 februarie, un nou termen în cameră preliminară al procesului în care au rămas să răspundă în instanţă doar fostul președinte al României Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi generalul Iosif Rus pentru infracţiuni contra umanităţii, relatează ziarul Adevărul.

Mai multe, aici.

Ucraina intenționează să trimită astăzi un avion în China și să-i evacueze pe cei 49 de cetățeni ucrainieni și 25 de străini, a anunțat ministrul Sănătății, Viktor Liașko.

Pasagerii vor fi transportați din orașul Wuhan din provincia Hubei, dar numai persoanele fără simptome ale virusului COVID-2019 vor avea voie să se îmbarce, a spus Liașko, adăugând că la sosirea lor la Kiev, programata pentru mâine, vor fi izolați în carantină timp de 14 zile.

Nu există planuri de evacuare a celor 25 de ucraineni aflați la bordul navei de croazieră Diamond Princess, care este în carantină într-un port japonez, a spus ministrul ucrainian al sănătății. Numărul celor infestați pe aceasta nava este de 454.

Un bărbat de 25 de ani și o femeie de 37 de ani, care au lucrat în bucătăria navei de croazieră, au fost testatați pozitiv .

Peste 72.436 de cazuri de infecție cu coronavirus au fost raportate în China continentală, a declarat ieri Comisia Națională de Sănătate și există un număr de 1.868 de victime.

În afara Chinei, au fost raportate aproximativ 900 de infecții și patru decese .

Informațiile dintr-o bază de date ajunse la BBC și AP oferă o perspectivă sumbră asupra modului în care autoritățile comuniste chineze au stabilit soarta a sute de mii de musulmani deținuți în lagărele de internare. Documentul vorbește despre internarea a 311 de persoane din regiunea Xinjiang și expune în detaliu originile și obiceiurile lor religioase. Există stocate informații despre mai mult de 2000 de rude, vecini și prieteni ai celor urmăriți. Motivele invocate de autorități pentru internarea uigurilor variază de la purtatul de barbă sau văl, până la ” deschiderea întâmplătoare a unor site-uri străine și ” atitudini religioase minore” sau pentru că au făcut cerere pentru un pașaport.

Adrian Zenz, de la Fundația Memorială Victimele Comunismului din Washington, a declarat că „acest document remarcabil prezintă cele mai puternice dovezi” pe care le-a văzut că Beijingul „persecută și pedepsește activ practicile normale ale credințelor religioase tradiționale”. Organizația Națiunilor Unite a estimat în 2019 că 1 milion de etnici uiguri și alți indigeni în majoritate musulmani din regiunea Xinjiang au fost deținuți în ceea ce Beijingul descrie drept „centre de contra-extremism” din provincie. ONU a mai spus că alte milioane de oameni au fost plasați forțat în lagărele de internare din China. China descrie taberele drept „centre de învățământ profesional”, menite să-i ajute pe oameni să se ferească de terorism și să le permită reintegrarea lor în societate.