Premierul britanic Boris Johnson, infectat cu noul coronavirus, a ieşit joi de la terapie intensivă, unde fusese transferat luni seara, şi rămâne spitalizat. `Premierul a fost transferat de la terapie intensivă spre o altă secţie a spitalului, unde va fi monitorizat îndeaproape în cursul fazei iniţiale a vindecării'', a indicat purtătorul de cuvânt, potrivit unui comunicat.

Johnson, în vârstă de 55 de ani, a fost internat la spitalul St Thomas din Londra duminică seara, acuzând febră şi tuse persistente, iar luni a fost transferat la terapie intensivă, unde a primit oxigen, dar nu a fost conectat la un aparat de ventilaţie.

Politicieni moldoveni din opoziție au criticat reacția premierului Ion Chicu la suspendarea de către Curtea Constituțională a legislației economice prezentată de executiv ca anti-COVID-19. După decizia Curții, Chicu a calificat denunțarea legii de către opoziție drept „iresponsabilă”, întrucât astfel guvernul ar fi împiedicat să-i ajute pe cei afectați de criză. Potrivit ziarului Timpul, deputatul Dinu Plângău (PPDA), unul din autorii sesizării la CC, a amintit că opoziția nu a cerut examinarea întregii legi, ci doar a prevederilor care în opinia ei nu aveau legătură cu criza sanitară, fiind încercări de favorizare a unor grupuri de interese. Tot joi, Sergiu Sârbu, deputat din noua grupare Pro Moldova, a spus chiar că guvernul ar fi pus la cale intenționat suspendarea legii, fiindcă nu a găsit bani să-și țină promisiunile cuprinse în ea. Curtea Constituțională a spus joi că va examina cauza pe fond luni, 13 aprilie.

Guvernul R. Moldova spune că autoritățile transnistrene i-au eliberat pe cei doi șoferi de ambulanță din Molovata Nouă reținuți recent pentru încălcarea măsurilor de carantină impuse de regimul de la Tiraspol și condamnați la 15 zile de arest. Cei doi șoferi, Anatoli Cebotari și Alexei Carpov, au fost arestați de miliția transnistreană în dimineața zilei de vineri, 3 aprilie, pe când veneau la serviciu. Primarul satului Moldovata Nouă, Oleg Gazea, a spus la 7 aprilie Europei Libere că starea de urgență, la fel ca și obligația de a sta în carantină 14 zile la revenirea din afara regiunii separatiste, a fost instituită de administrația de la Tiraspol pe 17 martie, și în toată această perioadă șoferii au mers la serviciu în mod obișnuit, fără să li se reproșeze nimic.

Premierul Ungariei Orbán Viktor a prelungit pe termen nelimitat restricțiile impuse pentru contracararea Covid-19. Măsurile excepționale urmau să expire la 11 aprilie. „Prelungim durata interdicțiilor de circulație. Le prelungim pe termen nelimitat” – a spus Orbán într-un video, pe Facebook, adăugând că restricțiile vor fi reconsiderate săptămânal. Ungaria, țară cu aproape 10 milioane de locuitori, spune că are 980 de cazuri confirmate de infectare cu COVID-19, și 66 de decese. Conducerea de la Budapesta și-a atras criticile UE și ONU după ce Parlamentul dominat de partidul lui Orbán, Fidesz, i-a dat premierului dreptul să conducă țara nelimitat, prin decret.

Guvernul Franței a mărit de peste două ori costul așteptat al măsurilor economice anti-coronavirus, pentru a face față celei mai grave recesiuni din perioada post-belică. Ministrul de Finanțe Bruno Le Maire a declarat ziarului Les Echos că guvernul se așteaptă acum ca pachetul de criză să coste 100 miliarde de euro – peste 4% din PIB și mult mai mult decât planul de 45 de miliarde vehiculat în urmă cu mai puțin deo o lună. Le Maire a anticipat că economia franceză – a doua din zona euro și UE – se va contracta anul acesta cu 6%, cel mai mult din 1945. Potrivit relatării Reuters, economia franceză funcționează numai la două treimi din capacitate după impunerea stării de urgență la 17 martie.

Ministrul american al finanțelor, Steven Mnuchin, a spus joi că economia SUA s-ar putea „redeschide” în mai, în ciuda sfaturilor medicale că închiderea firmelor și distanțarea socială vor trebui menținute vreme mai îndelungată. Întrebat la televiziunea CNBC dacă crede că președintele Donald Trump ar putea redeschide economia Statelor Unite în mai, Mnuchin a răspuns afirmativ. Tot joi, președintele Rezervei Federale (banca centrală a Statelor Unite), Jerome Powell, a spus că „atunci când răspândirea virusului se va afla sub control, companiile se vor redeschide, iar oamenii se vor întoarce la muncă”. El și-a exprimat credința că odată începută, relansarea economică va fi „robustă”. Miercuri, Trump spusese că vrea să redeschidă economia odată ce bilanțul deceselor provocate de COVID-19 va intra pe o curbă descendentă.

Bilanțul deceselor din Canada provocate de coronavirus ar putea ajunge la 22.000 la sfârșitul pandemiei, de la 461 în prezent, iar reintrarea în normal nu va fi posibilă până ce nu se va găsi un vaccin, ceea ce ar putea dura un an și jumătate.

Oficialități din sistemul medical canadian au spus joi că scenariile cele mai plauzibile arată că vor muri între 11.000 și 22.000 de oameni, numărul infectărilor putând ajunge în cel mai pesimist scenariu la 1,9 milioane.

O oficialitate canadiană citată de Reuters a spus că primul val al epidemiei s-ar putea încheia în iulie sau august, dar vor urma cel mai probabil alte valuri, de mai mică amploare.

Guvernul liberal al Canadei a anunțat până acum un pachet de stimuli economici de 78 de miliarde de dolari americani, adică 5% din PIB.

Premierul Ion Chicu și-a exprimat regretul privind decizia Curții Constituționale de suspendare a legii economice adoptată recent de guvern prin asumarea răspunderii. La o conferință de presă, Chicu a spus că datorită demersului „iresponsabil” al opoziției la C.C., nu se pot acorda alocațiile sociale mărite pe durata pandemiei, prevăzute în lege, și nu pot fi sprijiniți antreprenorii. Opoziția politică a contestat legea pentru că a întrevăzut în ea prevederi care nu ar avea nici o legătură cu COVID-19, urmărind doar să ofere avantaje unor apropiați ai puterii. Printre cele mai contestate au fost prevederile privind magazinele duty-free, înlesnirea extragerii resurselor naturale ș.a.

În R. Moldova a mai murit un pacient de COVID-19, aducând bilanțul total, de la începutul epidemiei, la 29. Victima, o femeie de 53 de ani, din Soroca, fusese internată la Spitalul Republican la 4 aprilie. Tot astăzi, ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a anunțat la briefingul de presă zilnic că s-au confirmat 115 cazuri noi (trei de import, restul de transmisie locală) cele mai multe la Chișinău, bilanțul total ajungând la 1289. Dumbrăveanu a anunțat că de vineri pacienții cu simptome ușoare nu vor mai fi spitalizați, ci se vor trata la domiciliu. Premierul Ion Chicu a spus joi după ședința Centrului Unic de Comandă că în ultimele 24 de ore s-au impus restricții suplimentare pentru municipiul Soroca, unde s-au trimis mai mulți soldați și polițiști pentru asigurarea carantinei. Premierul a amintit că sunt patru localități în carantină, dintre ele la Ștefan-Vodă fiind situația „cea mai alarmantă”, astfel că și acolo se vor impune „măsuri suplimentare”. Chicu a făcut apel la autoritățile locale de la Ștefan-Vodă, „în special primarul”, să coopereze cu structurile de ordine. Premierul s-a declarat însă în general optimist, spunând că măsurile restrictive dau roade.

Mitropolia Moldovei a amânat Paștele Blajinilor până în 6-8 iunie 2020. Anunțul a fost făcut joi într-un comunicat de presă, după o întâlnire a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova la care a participat și președintele Igor Dodon. S-a mai anunțat printre altele că de Paștele celebrate peste două săptămâni preoții vor respecta restricțiile impuse în cadrul stării de urgență. Nu s-a renunțat însă la practica aducerii focului sfânt de la Ierusalim. El urmează să sosească în R. Moldova la 18 aprilie, fiind distribuit apoi eparhiilor. În comunicat se mai spune că „sfințirea darurilor de Paști se va face conform binecuvântării ierarhului locului, iar pentru parohiile Eparhiei de Centru va fi emis mai târziu un comunicat privind modalitatea oficierii acest ritual pascal”. În final se mai spune că președintele Dodon a promis să caute cu „autoritățile centrale” căi de „acordare a unui ajutor către parohii în aceste condiții de criză”.

Autoritățile spaniole controlează de acum epidemia de coronavirus, a anunțat joi premierul Pedro Sanchez. De câteva zile, rata noilor infectări este stabilă, iar numărul deceselor zilnice, deși rămâne de ordinul sutelor, a coborât joi față de miercuri.

Spania este una din țările cele mai afectate de pandemie, având peste 152.000 de cazuri de infectare și peste 15.000 de decese. Parlamentul de la Madrid urma să prelungească joi starea de urgență cu încă două săptămâni, până la 26 aprilie, prin votul de la distanță al deputaților.

Guvernul spaniol a propus între timp un plan de refacere economică amintind de cel de la sfârșitul dictaturii lui Franco, bazat pe investiții și garanții de stat și pe solidaritate între partide politice, sindicate, angajatori și regiuni.

O olandeză de 107 ani s-a vindecat de coronavirus, devenind probabil cea mai vârstnică supraviețuitoare din lume a pandemiei. Cornelia Ras s-a îmbolnăvit la 17 martie, la o zi după ce a fost la slujbă, la biserică, în satul ei din sud-vestul Olandei. Alți 40 de participanți au fost diagnosticați cu COVID-19, iar 12 au murit. Ras a fost declarată vindecată luni, iar rudele ei spun că sunt fericite și surprinse. Nepoata Maaike de Groot a spus că bunica nu ia nici un medicament și se roagă lui D-zeu în genunchi, la propriu, în fiecare seară. Reuters scrie că înaintea olandezei, cel mai vârstnic supraviețuitor al pandemiei fusese considerat americanul Bill Lapschies, de 104 ani.

R. Moldova a mulțumit Uniunii Europene pentru ajutorul oferit în contextul crizei provocate de COVID-19. „În mod aparte salutăm abordarea sistemică și de durată, care prevede atât măsuri imediate pentru sistemul de sănătate și pentru susținerea păturilor vulnerabile și necesităților sociale, precum și un program amplu pentru redresarea economiei”, se spune într-o declarație a ministrului de Externe Oleg Țulea. Ministerul de Externe precizează într-un comunicat că printr-o decizie UE anunțată la 8 aprilie, R. Moldova urmează să primească 87 de milioane de euro din asistența la scară globală acordată de blocul cu 27 de membri pentru depășirea crizei. În comunicatul „externelor” se amintește că R. Moldova urmează să beneficieze și de alte ajutoare europene, în cadrul asistenței pentru țările Parteneriatului Estic, program în care mai sunt cuprinse Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Ucraina.

Pandemia de coronavirus va face ca creșterea economică globală în 2020 să fie „accentuat negativă”, cu impactul cel mai grav de la Marea Criză Economică din anii 1930, iar relansarea din 2021 va fi doar parțială, a avertizat joi directoarea FMI Kristalina Georgieva.

Reuters observă că tabloul prezentat de Georgieva este mai sumbru decât în urmă cu câteva săptămâni, cu toate că de atunci multe guverne au anunțat pachete de stimuli fiscali. Georgieva a mai spus joi că criza va lovi cel mai mult economiile în ascensiune, sau emergente, și țările în curs de dezvoltare, care vor avea nevoie de ajutoare străine de miliarde de dolari.

Georgieva a observat că dacă în urmă cu trei luni se anticipa că anul acesta 160 de țări vor avea creștere pozitivă a PIB-ului, acum statisticile „s-au răsturnat cu capul în jos” – 170 de țări vor avea creștere negativă. Șefa FMI a mai spus că dacă pandemia o să dispară în a doua jumătate a anului curent, atunci în 2021 va avea loc o relansare economică parțială, dar există și scenariul înrăutățirii situației.

Starea sănătății premierului britanic Boris Johnson continuă să se îmbunătățească, a anunțat joi purtătorul său de cuvânt.

„Primul-ministru a avut o noapte bună și continuă să facă progrese în terapie intensivă la spitalul St. Thomas”, a spus James Slack. Johnson, care are 55 de ani, a fost internat duminică seară, după ce nu reușise să scape în autoizolare de simptomele COVID-19, cu care fusese diagnosticat la 26 martie.

Luni el a fost transferat la terapie intensivă, unde i s-a administrat oxigen, dar n-a fost pus pe respirație artificială. Cât a fost în autoizolare, Johnson a muncit în regim normal, de acasă, dar pe perioada aflării lui la terapie intensivă atribuțiile i-au fost preluate de ministrul de externe, Dominic Raab.

Între timp, oficialități de la Serviciul Național de Sănătate britanic (NHS) au anunțat că ritmul îmbolnăvirilor în Marea Britanie pare să se „plafoneze”.

Pe aeroportul din Cluj, vestul României, erau adunați în jur de două mii de persoane care așteaptă să plece cu 13 zboruri charter spre Germania, unde s-au angajat la munci agricole. Aglomerația produsă, fără nici un respect pentru distanța socială care ar trebui respectată din cauza pandemiei de coronavirus, este pusă de prefectul județului pe seama operatorilor privați care s-au ocupat de recrutarea muncitorilor.

### Vezi și... ###

Germania relaxează condițiile pentru intrarea muncitorilor agricoli sezioneri

De la sfârșitul lunii martie, Germania a anunțat că va permite intrarea în țara a câte 40 de mii de muncitori sezonieri în agricultură în lunile aprilie și mai, cu respectarea măsurilor de protecție necesare pentru a nu accelera răspândirea epidemiei de coronavirus. În anii trecuți, majoritatea muncitorilor sezonieri erau din România, Polonia și Bulgaria – dar anul acesta, venirea lor a fost blocată de pandemia de coronavirus care a determinat majoritatea țărilor europene să declare stare de urgență și să/și închidă granițele. România se numără printre ele.

Prima persoană diagnosticată cu COVID-19 în R. Moldova, o moldoveancă revenită din Italia, neagă acuzațiile premierului și președintelui R. Moldova că s-ar fi comportat iresponsabil, punând în pericol viețile și sănătatea altora.

În declarații consemnate de Deschide.md, femeia de 48 de ani din Hâncești respinge afirmația lui Ion Chicu că ar fi fugit dintr-un spital italian, unde ar fi fost internată cu coronavirus. Femeia susține că medicii italieni i-au spus că are pneumonie și trebuie să stea în pat și să consume fructe.

Ea mai spune că a fost nevoită să revină în țară pentru că în Italia, din cauza pandemiei, a rămas „pe drumuri”. În declarațiile din Deschide.md, femeia neagă și o afirmație a președintelui Igor Dodon, care i-a făcut numele public la vremea respectivă, anume că ea ar avea și cetățenia română.

Majoritatea moldovenilor apreciază pozitiv prestația autorităților R. Moldova în timpul epidemiei de coronavirus, 42% considerând că se descurcă mai bine decât în alte țări, arată un sondaj de opinie realizat în perioada 31 martie-8 aprilie. Toate restricțiile importante adoptate de guvern sunt evaluate majoritar pozitiv, constată sondajul prezentat astăzi prin videoconferință de directorul general IMAS, Doru Petruți. Peste 80% din respondenți s-au declarat de acord, de exemplu, cu interzicerea slujbelor religioase cu participare numeroasă pe perioada crizei. Autorii sondajului au mai constatat că încrederea în instituțiile statului a crescut în această perioadă, în special în cele percepute ca aflate „în prima linie de luptă” cu COVID-19. Președinția se află pe primul, loc, urmată de Ministerul Sănătății sau Ministerul de Interne. Sondajul mai arată că glasul opoziției este mai puțin auzit în această perioadă, când cetățenii urmăresc „cu îngrijorare și speranță” mai ales comportamentul puterii. O altă constatare a sondajului este că majoritatea cetățenilor sunt încrezători că epidemia va fi depășită, numai o mică parte temându-se că sistemul medical din R. Moldova nu va face față.

Mitropolia Basarabiei l-a decorat post-mortem pe scriitorul român Paul Goma, născut în raionul Orhei și decedat recent la 84 de ani în Franța, unde trăia în exil din vremea disidenței sale anti-ceaușiste. „Decorarea s-a făcut ca semn de prețuire a mărturisirii creștine din opera sa și pentru curajul de a înfrunta dictatura ateistă, de a denunța atrocitățile regimului sovietic de ocupație din Basarabia, oferind un exemplu de rezistență prin cultură și civism”, se spune în declarația citată de Unimedia.md. Paul Goma s-a numărat printre puținii intelectuali români care au criticat public dictatura comunistă, inclusiv pe Nicolae Ceaușescu, fiind silit să emigreze în 1977. După prăbușirea comunismului, mai ales în anii 2000, Goma și-a atras critici pentru articole cu tentă anti-semită, în care punea la îndoială proporțiile Holocaustului din România.

Primarul general din Chișinău, Ion Ceban a declarant că primăria vrea să susțintă trecerea comerțului pe internet motiv pentru care va propune Consiliului Municipal să aprobe suspendarea provizorie a taxei pentru magazinele online pe o perioadă nedeterminată.

Într-o postare pe Facebook, Ceban a precizat că joi, Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău a luat o serie de decizii privind relansarea, controlat și partial, a micului comerț cu produse agricole.

Zilnic, între orele 06.00-14.00, va fi reluat, cu respectarea măsurilor sanitare impuse de pandemia de coronavirus, comerțul ambulant cu produse agricole din producția proprie. Iar în perimetrul Pieții Centrale, care este închisă, se va puteae desfășura zilnic între orele 06.00-17.00, comerțului angro cu produse agricole vegetale, material săditor, semincer de producție proprie și animale domestice.

Totodată, unităților comerciale deschise în perioada regimului de carantină nu vor putea funcționa decât dacă au „echipament individual de protecție (mască de protecție, mănuși)”. Aceste reguli sunt valabile pe perioada stării de urgență, a mai scris primarul Ion Ceban.

În Republica Moldova sunt înregistrate la moment 1174 de cazuri de infecție cu noul tip de Coronavirus. Dintre acestea, 69 sunt în regiunea transnistreană. 28 persoane au decedat. Ultimul deces a fost înregistrat astăzi, 9 aprilie, fiind vorba de un bărbat de 79 ani, din Orhei.

Totodată, au fost confirmate 317 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, cei mai mulți sunt angajați ai spitalului raional și asistenței medicale urgente din Soroca (96).

Astfel, pe 21 aprilie (două zile după Paște) se reia activitatea la Uzina Mecanică și Șasiuri cu 250 de salariați pe bază de voluntariat, relateazăG4media.

Tot pe 21 aprilie se reia activitatea la Departamentul Presaj cu 190 de salariați aleși pe bază de voluntariat.

Ulterior, pe 4 mai, uzina își va relua activitatea complet, potrivit înștiințării trimise de conducerea uzinei.

Dacia i-a anunțat pe angajați că în uzină au fost stabilite reguli pentru evitarea contaminării cu coronavirus.

Miniștrii de finanțe din zona reiau joi discuțiile privind strategia Uniunii Europene de a ajuta țările membre să depășească actuala criză economică și socială, provocată de pandemia de coronavirus. Discuțiile au început miercuri și s-au încheiat fără nici un rezultat după ore de negocieri.

Într-un interviu cu BBC, premierul italian Giuseppe Conti avertiza că UE își joacă „viitorul și credibilitatea” în aceste zile.

În linii mari, cele 19 țări din zona euro sunt împărțite în două tabere: cea condusă de Italia și Spania, care cere tuturor tarilor să-și asume riscul crizei economice europene prin emiterea de obligațiuni comune (numite corona sau euro obligațiuni); și cea mai mică numeric dar puternic economică, tabăra condusă de Germania și care se opune ideii deși vorbește de necesitatea solidarității. Numai că prin alte mecanisme financiare.

În România, o parte din bugetari vor intra în șomaj tehnic, câte 15 zile pe lună, perioadă în care vor fi plătiți cu 75% din salariul brut de încadrare. Excepție vor face angajați precum cei din Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Sănătate și asistență socială, a anunțat premierul Ludovic Orban.

„Ne-am gândit la un mecanism relativ simplu, în care împărțim angajații în două – jumătate din angajați lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de șomaj tehnic – plătiți la fel cum sunt plătiți cei din șomaj tehnic, cu 75% - restul de 15 zile vin la muncă ceilalți, care au stat în șomaj tehnic perioada respectivă”, a declarat premierul, la B1 TV.

În Europa, Organizația Mondială a Sănătății a declarat că nu a venit încă momentul relaxării măsurilor stricte de distanțare socială și fizică deși în unele țări, epidemia pare în recul.

În Italia, țara cea mai lovită de Covid-19 din lume, cu peste 17.500 de decese, s-au înregistrat miercuri din nou cifre foarte mici de noi contaminări. Dar măsurile de izolare nu vor fi relaxate peste Paște.

Pe de altă parte în Spania, a doua țară europeană cea mai afectată după Italia, numărul deceselor continuă să crească: miercuri se înregistraseră 757 de noi decese. Totalul depășind 14.500.

Toţi străinii care intră în Franţa sau în teritoriile franceze de peste mări au nevoie, începând de miercuri, de un permis de călătorie, a anunţat ministerul de interne de la Paris. Este vorba de un formular disponibil online.

Măsura anunţată a intrat în vigoare imediat.

În Franţa se aplică restricţii de călătorie de la jumătatea lui martie, pentru limitarea transmiterii coronavirusului: rezidenţii pot ieşi din locuinţe doar cu permise în care se precizează motivul deplasării. Poliţia aplică măsurile cu stricteţe, dar peste Paște se pare că va fi și mai vigilentă.