Pe fondul înmulțirii infecțiilor cu coronavirus și a deceselor legate de COVID-19, guvernul premierului Ion Chicu a anunțat măsuri noi de prevenție, legate inclusiv de activitatea agenților economici. Potrivit unei hotărâri de guvern prezentată vineri seară, bugetarii ar urma să muncească începând din 15 iunie în cicluri de două săptămâni consecutive, și va fi încurajat lucrul de la distanță. Guvernul a promis că vor circula în orașele mari (Chișinău și Bălți) mai multe autobuze și troleibuze, ca să nu fie aglomerație. Se mai prevede monitorizarea mai strictă cu ajutorul poliției a felului cum sunt respectate restricțiile, inclusiv portul măștii. Pe de altă parte, guvernul a anunțat că de luni vor fi redeschise unitățile din sectorul HoReCa. Vorbind vineri după o ședință specială de guvern, premierul Ion Chicu a insistat că răspunderea pentru respectarea restricțiilor și normelor impuse deja este mai ales a cetățenilor, inclusiv a politicienilor.

Curtea de Apel Chișinău a respins recursul avocaților lui Vlad Plahotniuc, menținând decizia altei instanțe de emitere a mandatului de arestare pe numele fostului lider PD. Astfel, procurorii vor avea lumină verde că trimită autorităților Statelor Unite toate materialele ce-l vizează pe Plahotniuc, ca să poată fi extrădat. Procurorii îl acuză pe omul de afaceri devenit politician de: escrocherie, spălare de bani, organizarea și conducerea organizației criminale. Pentru aceste infracțiuni, legislația moldoveană prevede pana la 15 ani închisoare. Plahotniuc a dispărut din țară în urmă cu un an, după ce partidul său a pierdut puterea în favoarea unei noi coaliții politice, alcătuită din socialiști și Blocul ACUM.

Puternicul FSB (Serviciul Federal de Securitate) din Federația Rusă a fost transformat într-o structură semi-criminală care funcționează de fapt ca un „guvern secundar”, potrivit unui nou raport al Centrului Dosye, finanțat de fostul oligarh Mihail Hodorkovski, devenit un cunoscut critic al Kremlinului. Raportul spune că FSB este principalul sprijinitor al sistemului de conducere al președintelui Vladimir Putin, care a dobândit controlul asupra tuturor instituțiilor statului. „Sentimentul general este că într-un fel FSB este al doilea guvern al Federației Ruse”, a declarat Hodorkovski pentru Radio Svoboda. Raportul mai notează printre altele că aproximativ 126 de bunuri imobiliare valoroase în zona Moscovei, care aparținuseră KGB, au fost privatizate la prețuri de nimic de personaje din structurile de securitate rusești, fiind vândute apoi cu mare profit.

Ministerul Sănătății a informat că în ultimele 24 de ore s-au înregistrat încă 366 de cazuri de infectare cu coronavirusul de tip nou, astfel că bilanțul infectărilor de la începutul pandemiei a ajuns la 11.093 de cazuri. Numărul deceselor legate de COVID-19 a crescut și el în ultimele 24 de ore, ajungând la 385. În total, 6229 persoane s-au vindecat de COVID-19.

Compania Twitter a îndepărtat o rețea extinsă de conturi despre care spune că aveau legături cu guvernul chinez și promovau informații false favorabile conducerii comuniste a țării. Vineri, Beijingul a dezmințit orice implicare și a spus că Twitter ar face mai bine să îndepărteze campaniile de denigrare a Chinei. Twitter a anulat 23 750 de conturi care publicau postări pro-Beijing și alte 150 000 de conturi care retransmiteau și amplificau aceste mesaje. Twitter este interzis de 10 ani în China, unde sunt blocate și Facebook și YouTube. Twitter a spus că pe conturile anulate recent se făcea propagandă mai ales în ce privește politica Chinei față de mișcarea pro-democrație din Hong Kong.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a dispus închiderea și sigilarea cu bandă a terenurilor de sport și locurilor de joacă pentru copii din spațiile verzi publice sau din curtea blocurilor, invocând creșterea numărului de infectări cu coronavirus în capitală. „Aceste terenuri prezintă pericol pentru sănătatea copiilor şi există un risc mai mare de infectare cu coronavirus”, a scris Ion Ceban pe Facebook. Ziarul Adevărul notează că locurile de joacă au fost menționate ca spații cu risc mare de infectare și de șeful Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună. El a mai spus, potrivit aceleiași surse, că alte locuri cu risc de infecție sunt pieţele, centrele comerciale, transportul public şi bisericile. Furtună a apreciat că numărul sporit de cazuri din ultimele zile ar fi și rezultatul „zilelor când s-au cumpărat pomeni de Paştile Blajnilor”.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut apel la ceea ce a numit „valorile fundamentale” ale rușilor într-o alocuțiune rostită cu ocazia sărbătorii Ziua Rusiei, vineri. „Avem un cod istoric comun, și fundamente morale... Respectul pentru părinți și familie și dragostea de glie”, a spus Putin la o ceremonie de arborare a drapelului, la Moscova. Remarcile vin înaintea unui referendum asupra constituției, care ar urma să fie completată cu prevederi conservatoare, inclusiv interzicerea căsătoriilor gay. Reuters notează că aceste schimbări sunt „scoase în față” în propaganda Kremlinului, care menționează mai puțin că altă schimbare propusă i-ar permite lui Putin să-și prelungească șederea la putere până în 2036.

Irakul și Statele Unite și-au afirmat hotărârea de a reduce numărul militarilor americani din Irak, se spune într-o declarație comună, dată în vreme ce oficiali din cele două țări discutau la Washington viitorul relațiilor bilaterale. Reuters amintește că, începând cu 2014, obiectivul principal al trupelor americane din Irak a fost să combată gruparea militantă Statul Islamic. Oficiali ai coaliției condusă de Statele Unite spun că acum forțele irakiene sunt în linii mari capabile să lupte împotriva insurgenților fără ajutor extern. Este de așteptat ca în Irak să rămână în continuare instructori militari occidentali, deși nu este limpede câți anume. În prezent, Statele Unite au în Irak cam 5000 de militari, iar celelalte țări din coaliție, împreună, încă 2500.

Lidera PAS Maia Sandu spune că actuala guvernare a eșuat în gestionarea crizei de coronavirus și că este nevoie de o nouă strategie pentru combaterea pandemiei.

„Trebuie să venim cu acțiuni imediate ca să oprim acest virus care ne omoară oamenii și medicii”, a scris Sandu pe Facebook vineri, la o zi după ce în R. Moldova s-a înregistrat un număr record de decese legate de COVID-19. „Președintele, Prim-ministrul sau măcar Ministrul Sănătății trebuiau să-și dea demult demisia! Când nu te descurci, pleci!”, a mai scris Sandu. Tot vineri, însă, puterea de la Chișinău a căutat să minimalizeze semnificația creșterii numărului de decese. Președintele Igor Dodon a spus că situația este dificilă, dar „sub control”, iar oficiali din sănătate au susținut că raportat la alte țări din Europa, situația din R. Moldova rămâne destul de bună, iar asemenea creșteri bruște de cazuri și decese s-au mai văzut și în alte state, fiind temporare.

Cel mai avansat submarin rusesc cu propulsie nucleară a intrat oficial în dotarea marinei militare vineri, cu ocazia sărbătorii Ziua Rusiei - a anunțat ministerul rus al apărării. Submarinul Knyaz Vladimir este capabil să poarte rachete balistice intercontinentale Bulava, iar lansarea lui vine într-un moment de tensiune între Rusia și Occident pe tema Ucrainei și de temeri privind o nouă cursă a înarmărilor în urma denunțării unui tratat-cheie pentru controlul armamentelor, din vremea Războiului Rece. Noul submarin din clasa Borei-A este botezat după un rege al Rusiei kievene, regiune aflată pe teritoriul de azi al Ucrainei din care s-a dezvoltat mai târziu statul rus. Programul de submarine rusesc Borei a fost lansat la scurt timp după dezmembrarea Uniunii Sovietice, fiind afectat de lipsuri financiare și de eșecuri în cursul testelor cu rachete Bulava – amintește Reuters.

Premierul conservator britanic Boris Johnson a spus vineri că protestele antirasiste din țara sa ar fi fost „deturnate” de „extremiști” care vor să „cenzureze trecutul”. Declarația de pe Twitter a venit în vreme ce poliția britanică a ridicat paravane în jurul unor statui din Londra înaintea unui nou val de demonstrații anti-rasiste plănuite în capitală pentru sfârșitul săptămânii curente. O cunoscută statuie a lui Winston Churchill de lângă Parlament a fost vandalizată săptămâna trecută în marginea unei demonstrații Black Lives Matter din seria provocată de moartea americanului George Floyd în timpul unei acțiuni a poliției, la 25 mai. În declarația sa de vineri pe Twitter, Johnson i-a luat apărarea lui Churchill, căruia i se reproșează printre altele că a provocat prin politicile sale moartea a milioane de oameni într-o foamete din India, în 1943. „Nu putem să ne edităm sau să cenzurăm trecutul”, a avertizat Johnson.

Vineri au fost consemnate încă opt decese legate de Covid-19, astfel bilanțul în R.Moldova se ridică la 382. Ministerul Sănătății a mai informat că 344 de pacienți infectați se află în stare gravă. Numărul deceselor legate de Covid-19 a crescut cu 2% în ultimele șapte zile, comparativ cu zilele similare ale săptămânii precedente.

Totodată, numărul infecțiilor în aceeași perioadă a crescut cu 25%, ajungând în total la peste 10.700 de cazuri confirmate.

Joi fusese confirmat un număr neobișnuit de mare de 406 cazuri noi.

Autoritățile din Chișinău au avertizat că numărul de paturi de spital disponibile se împuținează. Autoritățile spun că sute de oameni cu forme ușoare ale bolii se tratează în izolare la domiciliu, primind consultații medicale la telefon.

### Vezi și... ###

Premierul Ion Chicu: „toate activitățile economice” sistate sau limitate din cauza pandemiei vor fi reluate până la 30 iunie

Datele îngrijorătoare de joi se suprapun pe ridicarea treptată a restricțiilor antiepidemice, inclusiv redeschiderea piețelor din Chișinău și Bălți, a centrelor comerciale și anularea interdicției de a se oficia slujbe cu public în interiorul bisericilor.

Şeful Statelor Majore Reunite americane, generalul Mark Milley, şi-a exprimat joi, în mod public, regretul că a participat, în uniformă militară, alături de comandantul suprem, Donald Trump, la acțiunea de pe 1 iunie, când președintele s-a fotografiat cu Biblia în mână, în fața bisericii St. John’ s din apropierea Casei Albe.

Pentru a asigura securitatea deplasării președintelui și a anturajului său, din care făceau parte generalul Milley, alături de ministrul Apărării, Mark Esper și ministrul Justiției, Bill Barr, poliția a dispersat cu violență un protest pașnic, antirasial, care avea loc în parcul din apropierea Casei Albe.

„Nu ar fi trebuit să mă aflu acolo. Prezența mea atunci și în acel context a putu crea impresia că armata se amestecă în politica internă”, a declarat generalul Milley într-un discurs înregistrat cu ocazia înmânării diplomelor la Academia Militară din cadrul Universității Notre Dame. „A fost o eroare şi am învăţat lecţia”, a mai spus Mark Milley. „Trebuie să respectăm cu sfințenie principiul unei armate neutre, care stă la rădăcinile republicii noastre”.

Generalul Milley și-a exprimat totodată simpatia pentru protestele antirasiale care au izbucnit în America după uciderea lui George Floyd, afroamericanul mort în timp ce era reținut de un polițist alb la Minneapolis.

### Vezi și... ###

SUA: „Pentru moment, ministrul Esper mai este ministrul Esper”

Ministrul apărării Mark Esper s-a distanțat încă de săptămâna trecută de această acțiune organizată de Casa Albă la biserica St.John's și care a provocat un val de critici și noi proteste. Esper nu și-a cerut scuze ca generalul Milley, dar a lăsat de înțeles că nu fusese informat despre scopul acțiunii de pe 1 iunie.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, s-a declarat joi „foarte preocupat" de decizia preşedintelui american Donald Trump de a autoriza sancţiuni economice împotriva oricărui responsabil al Curţii Penale Internaţionale (CPI) implicat în ancheta asupra activităţilor forţelor americane în Afganistan. Miniştrii de externe din statele UE se reunesc prin videoconferinţă luni, 15 iunie, şi este prevăzută o întrevedere cu Mike Pompeo, secretarul de stat american, au precizat surse diplomatice.

„Uniunea Europeană este un susţinător hotărât al Curţii Penale Internaţionale şi cred că ne putem reitera sprijinul pentru această instituţie, care a jucat un rol în impunerea unei justiţii internaţionale şi în pedepsirea crimelor internaţionale cele mai grave", a spus Josep Borrell.

Joi, președintele Donald Trump, a emis un ordin executiv prin care autorizează impunerea de sancțiuni economice și restricții de circulație angajaților Curții Penale Internaționale, care sunt implicați direct în investigarea militarilor și membrilor serviciilor de informații americane pentru presupuse crime de război în Afganistan.

### Vezi și... ###

Donald Trump autorizează sancțiuni împotriva angajaților Curții Penale Internaționale

În România, premierul Ludovic Orban a anunțat joi că decizia privind prelungirea stări de alertă a fost amânată pentru săptămâna viitoare. „Prelungirea stării de alertă este indispensabilă pentru a menține toate reglementările necesare pentru a garanta protecția sănătății și vieții cetățenilor”, a spus premierul Ludovic Orban, citat de Mediafax.

Mai multe: romania.europalibera.org

Totodată, Orban a anunțat că de pe 15 iunie se va ridica obligativitatea de autoizolare pentru persoanele care vin în România dintr-o țară cu o rată scăzută de răspândire a noului coronavirus. Aceeași regulă va fi aplicată și pentru traficul aerian. Lista țărilor respective va fi actualizată de autorități în funcție de evoluția pandemiei.

Tot di 15 iunie, în România se vor redeschide parțial mall-uri și grădinițele și se vor relua activitățile de tip after-school.

Președintele României, Klaus Iohannis a marcat joi, printr-un discurs la Universitatea București, 30 de ani de la protestele anticomuniste izbucnite după revoluția din decembrie 1989, proteste pașnice, cărora li s-a pus capăt cu violență, cu începere din 13 iunie 1990, prin intervenția forțelor de ordine, a muncitorilor din mai multe întreprinderi și în ultimă instanță a mii de mineri aduși din Valea Jiului. Această intervenție este cunoscută sub numele de „Mineriada din 13-15 iunie”.

Președintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori Monumentul dedicat Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și la Monumentul „Kilometrul zero al democrației”, cu prilejul marcării a 30 de ani de la „Fenomenul Piața Universității” și de la mineriada din 13-15 iunie 1990.

### Vezi și... ###

România: 30 de ani de la protestele din Piața Universității

În discursul ținut la Universitate, Iohannis a spus între altele:

„Nu pot vorbi despre „Fenomenul Piața Universității” fără să amintesc o restanță majoră a societății românești. Constat iarăși, cu indignare, că „Dosarul Mineriadei” trenează de 30 de ani. Vinovații pentru pierderile de vieți omenești și pentru cele peste o mie de victime sunt încă necunoscuți.”

### Vezi și... ###

Dosarul Mineriadei și blocarea justiției în România

Ancheta legată de mineriada din iunie 1990 a început la sfârșitul anilor 90 ai secolului trecut, dosarul a fost reluat în 2017 dar pe 8 mai 2019, Curtea Supremă a restituit procurorilor militari dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, anulând toate probele pe motiv că unele au fost strânse în baza regulilor vechiului Cod Penal și nu mai corespund din punct de vedere al respectării drepturilor procesuale.

Mai multe despre dosarul Mineriadei: romania.europalibera.org

Ministerul american al apărării a anunţat joi că a reluat asistenţa militară de 250 de milioane de dolari acordată Ucrainei, program care a provocat o procedură de destituire a preşedintelui Donald Trump. Donald Trump a fost acuzat de abuz de putere după suspendarea, anul trecut, a unui ajutor militar de aproape 400 de milioane de dolari în încercarea de a forţa Ucraina să-l „compromită'' pe posibilul său contracandidat democrat la prezidențiale, Joe Biden.

### Vezi și... ###

Președintele Donald Trump, achitat în procesul de impeachment

Trump a fost achitat în februarie după un proces de demitere în Senat.

Ajutorul militar îngheţat a fost deblocat, dar a fost redus la 250 de milioane de dolari.

### Vezi și... ###

Ucraina este dispusă la anumite compromisuri pentru a pune capăt luptelor din estul separatist (VIDEO)

În Statele Unite, țara cea mai afectată de pandemia de coronavirus, președintele Donald Trump a anunțat că reia, săptămâna viitoare, mitingurile electorale în vederea alegerilor prezidențiale din noiembrie, când va încerca să obțină un al doilea mandat.

Agențiile internaționale relatează că participanții la primul miting, programat vinerea viitoare în statul Oklahoma, vor semna o declarație, prin care se angajează să nu-i dea în judecată pe organizatori dacă se infectează cu noul coronavirus în cursul reuniunii electorale.

Statele Unite sunt țara cea mai afectată din lume de pandemia de coronavirus cu peste 2 milioane de cazuri confirmate de contaminare. Experți americani în domeniul sănătății publice avertizează că organizarea de adunări mari, cum ar fi mitinguri electorale, ar putea provoca un nou val de îmbolnăviri cu Covid-19.

În Statele Unite, toți cei trei indici bursieri au cunoscut cea mai puternică scădere din 16 martie. Indicele Dow Jones Industrial a pierdut aproape 7 puncte procentuale. Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în cazul acțiunilor din domeniul energiei și al industriei turismului.

Statele Unite rămân țara cea mai afectată din lume de pandemia de coronavirus cu peste 2 milioane de persoane infectate și peste 110 mii de decese legate de Covid-19.

Piețele financiare din Asia au deschis vineri în scădere, sub influența rezultatelor negative de joi, de pe bursele americane și din cauza temerilor unei noi creșteri semnificative a cazurilor de coronavirus, ceea ce ar fi o lovitură puternică pentru o economie ce abia și-a început refacerea.

La nivel global, numărul cazurilor de contaminare cu noul coronaviurs a trecut de 7 milioane 500 de mii iar cel al deceselor de 420 de mii, potrivit Universității Johns Hopkins.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis un ordin executiv prin care autorizează impunerea de sancțiuni economice și restricții de circulație angajaților Curții Penale Internaționale, care sunt implicați direct în investigarea militarilor și membrilor serviciilor de informații americane pentru presupuse crime de război în Afganistan. Secretarul de stat Mike Pompeo a spus ulterior că Statele Unite nu vor permite ca americanii să fie amenințați de un tribunal pe care nu-l recunosc. Ministrul justiției, Bill Barr, a spus că instanța ar fi manipulată de puteri străine ca Rusia, care urmăresc propria lor agendă. Statele Unite fac parte dintr-un grup de țări importante, alături de Rusia, China și Israel, care nu au semnat tratatul din 2002 privind crearea Curții Penale Internaționale, cu sediul la Haga. Curtea a fost creată cu scopul investigării crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului în regiuni unde se crede că făptașii pot evita actul de justiție. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Kayleigh McEnany, a descris însă instanța de la Haga drept o „birocrație internațională ineficientă și iresponsabilă, care țintește și amenință personalul american”, reprezentând și o încercare de limitare a suveranității Statelor Unite.

Un număr neobișnuit de mare de 406 cazuri noi de infectare cu virusul COVID-19 a fost confirmat în R. Moldova joi, ridicând numărul total la 10 727, a anunțat secretarul de stat din ministerul sănătății, Constantin Rîmiș.

Numărul record de cazuri noi într-o singură zi a fost confirmat în urma a 1 802 investigații. Și rata confirmării rămâne deosebit de înaltă, infecția fiind depistată aproape la fiecare al patrulea test.

Joi, au fost înregistrate încă patru decese cauzate de COVID-19, numărul total ridicându-se la 375.

Din totalul cazurilor de contaminare, 4 280 rămân cazuri active.

### Vezi și... ###

Premierul Ion Chicu: „toate activitățile economice” sistate sau limitate din cauza pandemiei vor fi reluate până la 30 iunie

Datele îngrijorătoare de joi se suprapun pe ridicarea treptată a restricțiilor antiepidemice, inclusiv redeschiderea piețelor din Chișinău și Bălți, a centrelor comerciale și anularea interdicției de a se oficia slujbe cu public în interiorul bisericilor.

Reacționând la creșterea alarmantă a numărului de noi contaminări, fostul premier, Maia Sandu a cerut demisia conducerii țării, de la președinte la premier sau cel puțin al ministrului Sănătății. Lidera PAS susține că guvernul este total depășit de situația creată de pandemia de COVID-19 și a pierdut contactul cu realitatea.

Premierul Ion Chicu a anunțat că „toate activitățile economice” sistate sau limitate din cauza pandemiei de coronavirus vor fi reluate „până la 30 iunie”. „Fără reluarea treptată a activităților economice, țara intra în colaps financiar și bugetar”, a scris, joi, pe pagina sa de Facebook Chicu, care a fost până acum adeptul restricțiilor, trezind nemulțumirea mediului de afaceri și bisericii ortodoxe.

În postarea sa, primul ministru pare să sugereze că paralizarea economiei „ar avea efecte cumulative, inclusiv asupra sănătății cetățenilor, cu mult mai grave” decât coronavirusul.

Chicu precizează că, de la începutul pandemiei, de COVID-19 au murit în R. Moldova, în medie, patru oameni pe zi, în timp ce „de zeci de ori mai mulți oameni au decedat de boli cardiovasculare sau alte maladii grele (circa 110 decese zilnic)”.

Pledând pentru reluarea activităților economice, primul ministru își repetă îndemnul către cetățeni să respecte normele antiepidemice. Chicu le-a mai mulțumit medicilor pentru eforturile în lupta cu pandemia, spunând că aceasta continuă.

Parlamentul a aprobat în două lecturi o lege a organizațiilor necomerciale, după amendamente care clarifică relația sectorului neguvernamental cu politicul. Adoptarea legii care a fost dezbătută în contradictoriu de partide este o condiție pentru primirea de către R. Moldova a zeci de milioane de euro dintr-un ajutor macrofinanciar oferit de Uniunea Europeană. Legea interzice organizațiilor neguvernamentale și fundațiilor să finanțeze partidele politice sau să le presteze servicii. Un amendament propus de socialistul Vasile Bolea și acceptat de opoziție după mai multe negocieri permite numai organizațiilor comerciale create de partide să ajute aceste partide să-și „consolideze capacitățile organizaționale”.

Statui ale exploratorului Cristofor Columb și ale unor lideri ai confederaților din războiul civil american care au apărat sudul sclavagist au fost date jos în câteva orașe din Statele Unite, pe fundalul protestelor antirasiste. În noaptea de 10 iunie, activiștii au înlăturat statuia din Richmond, Virginia, a lui Jefferson Davis, președintele sudului secesionist din timpul Războiului civil american. Încercările de a curăța țara de simboluri rasiste însoțesc protestele declanșate de recenta ucidere a afroamericanului George Floyd în arestul poliției din Minneapolis, statul Minnesota. Ceva mai devreme, în capitala acestui stat, St. Paul, a fost doborâtă de pe piedestal statuia lui Columb, pe motiv că sosirea sa în America a dus la colonizare și genocid împotriva localnicilor. Un activist a declarat că înlăturarea acestor statui este corectă, mai ales după ce și președinta democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a cerut ca statuile liderilor confederaților să fie îndepărtate din Capitoliul de la Washington. Într-o altă evoluție, asociația de curse auto NASCAR a interzis afișarea la competițiile sale a steagurilor confederate, pe care mulți le consideră simboluri ale sclaviei și rasismului.

Autoritățile medicale ruse spun că numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a depășit, în Rusia, jumătate de milion, în timp ce numărul deceselor a trecut de 6 500. Numai în ultimele 24 de ore, în Rusia au fost confirmate 8 779 de cazuri noi de contaminare, se arată într-un bilanț actualizat pe 11 iunie. Ca număr al contaminărilor, Rusia se află pe al treilea loc în lume după Statele Unite, care au peste două milioane de cazuri confirmate de infectare, și Brazilia, cu aproape 775 de mii de cazuri.