Anchetatorii Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) l-au acuzat oficial pe consilierul șefului agenției Roskosmos de înaltă trădare. Avocatul lui Ivan Safronov a spus că clientul său s-a declarat din nou nevinovat. Luni, poliția moscovită a reținut cam 20 de suporteri ai lui Safronov lângă centrul de detenție Lefortovo, unde el se află în arest preventiv. Printre cei reținuți erau o membră a sindicatului jurnaliștilor, Sofia Rusova, și reporterii Piotr Parhomenko, Maria Karpenko, Olga Alenova, Alla Pugaciova și Taisia Bekbulatova.

### Vezi și... ###

Avocații lui Ivan Safronov, acuzat de spionaj, au făcut recurs față de arestarea preventivă a clientului lor

Safronov, care lucrase din mai ca un consilier al șefului Roskosmos, Dmitri Rogozin, este un jurnalist proeminent, care a scris despre complexul militar-industrial pentru ziarele Kommersant și Vedomosti. A fost arestat la 7 iulie, sub bănuiala că ar fi furnizat informații secrete Cehiei, membră NATO, în 2017, referitoare la vânzările de arme rusești în Orientul Mijlociu.

Pandemia de coronavirus are potențialul să se agraveze mult dacă națiunile lumii nu aderă la principiile de bază ale asistenței sanitare, a avertizat luni Organizația Mondială a Sănătății (OMS). „Vă spun deschis că prea multe țări se află pe o direcție greșită, iar virusul rămâne inamicul public numărul unu”, le-a mai spus directorul general OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, participanților la un briefing online, de la sediul OMS de la Geneva. „Dacă principiile de bază nu se respectă, singura evoluție posibilă pentru această pandemie va fi din rău în mai rău. Dar nu ar trebui să fie așa”, a adăugat șeful OMS. Luni, numărul infecțiilor la scară globală a trecut de 13 milioane, potrivit numărătorii agenției Reuters, după ce a urcat cu un milion în numai cinci zile. Bilanțul deceselor este de peste jumătate de milion.

Ministerul Sănătății a informat că încă șapte persoane au murit din cauza coronavirusului, iar bilanțul actualizat al deceselor este 649. În ultimele 24 de ore a crescut, de asemenea, cu 57, numărul cazurilor noi de infectare. Bilanțul infectărilor ajunge astfel la 19 439 de cazuri. În total, s-au vindecat 12 793 de persoane.

Președintele Igor Dodon spune că a fost asigurat că transnistrenii au redus mai nou numărul posturilor de control după ce le-au înmulțit din cauza pandemiei de coronavirus. Relatând pe Facebook despre o convorbire telefonică avută cu liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, Dodon a spus: „Conform informației oferite de Tiraspol, inițial, au fost create 31 de posturi de control. După încheierea regimului stării de urgență, numărul acestora a fost redus la 16”.

Potrivit IPN, Dodon mai spune că i-a repetat lui Krasnoselski „poziția principială a Chișinăului, care constă în necesitatea de a continua realizarea măsurilor de consolidare a încrederii și a dialogului constructiv, pentru a restabili regimul liberei circulații a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, care funcționa până la introducerea măsurilor de carantină provocate de pandemie”. Instituirea de posturi noi de control pe Nistru după introducerea stării de urgență în regiunea transnistreană a fost criticată de politicienii de la Chișinău și de asociații pentru drepturile omului, care au spus că restricțiile sunt folosite de Tiraspol pentru a face viața și mai grea locuitorilor din zonă.

Ministrul educației, Igor Șarov, a spus luni că școlile își vor relua activitatea de la 1 septembrie și vor avea de ales, după consultări cu părinții, între mai multe modele de funcționare în condiții de pandemie. Potrivit IPN, unul dintre modele prevede prezenţa fizică la școală și este aplicabil pentru instituțiile care au un număr mai mic de elevi. Dacă se va opta pentru el, pauzele vor fi mai mari, pentru aerisirea și igienizarea sălilor de clasă. Școlile pot opta și pentru organizarea procesului educațional în două schimburi sau pentru învăţarea combinată: o zi online și una cu prezență în instituție. Încă un model este învăţarea hibridă, când jumătate din procesul de studii este organizat la scoală și altă jumătate online. Ministerul mai propune ca opțiune învățarea alternantă, în două schimburi, la distanță de o săptămână, sau organizarea întregului proces de studiu la distanță. Ministrul Șarov a mai precizat la briefingul de luni că decizia cu privire la redeschiderea instituţiilor de învăţământ pentru anul școlar 2020-2021 aparține administrației publice locale de nivelul doi, în baza deciziei evaluării intersectoriale a instituţiei, conform recomandărilor comisiei naționale extraordinare de sănătate publică.

Organizațiile neguvernamentale au criticat noua lege electorală, votată săptămâna trecută în primă lectură în parlamentul de la Chișinău, cerând retragerea ei din legislativ și organizarea de consultări publice. Într-o declarație de presă citată de IPN, cele 35 de organizații din cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte au atenționat că „proiectul de lege conține mai multe prevederi controversate și chiar periculoase cu riscul de a vicia alegerile, care vizează mai multe aspecte ale procesului electoral. Cele mai problematice dintre acestea vizează domeniul reflectării campaniei electorale de către mass-media, activitatea observatorilor, organizarea procesului electoral și asigurarea dreptului la vot al alegătorilor în condițiile epidemiologice actuale”, se spune în declarație. Noua lege propune printre altele reducerea cu două ore a procesul de vot, sau examinarea numai de către instanța electorală, nu cea de judecată, a contestațiilor candidaților excluși din competiție.

Din cauza înrăutățirii situației epidemiologice în unele țări, Ungaria a impus noi restricții de călătorie, inclusiv unor state vecine, iar cetățenii moldoveni nu vor avea drept de intrare începând din 15 iulie. Noile restricții ungurești împart țările în trei categorii: roșu, galben și verde, iar Moldova este în categoria „roșie”, pentru cetățenii cărora intrarea este interzisă. România se află pe lista „galbenă”, ceea ce în practică înseamnă că românii trebuie fie să arate un test negativ, fie să intre în carantină două săptămâni. Ambasada R. Moldova la Budapesta a declarat, potrivit IPN, că traficul de tranzit şi transportul de mărfuri fac excepție de la aceste reguli, precum şi deplasările oficiale. Ambasada R. Moldova a mai spus că guvernul ungar va reevalua listele țărilor în fiecare zi de miercuri, iar în caz de necesitate conținutul acestora poate fi modificat.

Pacienții care își revin din infecții cu coronavirus își pot pierde imunitatea la reinfectare în decurs de câteva luni, potrivit unui studiu publicat luni, care ar putea influența felul cum își structurează autoritățile răspunsul la pandemie. În primul studiu de acest fel, o echipă condusă de cercetători de la King's College (Londra) a examinat nivelul de anticorpi din peste 90 de pacienți confirmați cu coronavirus și evoluția în timp a acestui nivel. Testele de sânge au arătat că, până și pacienții cu simptome ușoare, au dezvoltat o anume reacție imunitară la virus. 60% din cei testați au dezvoltat o reacție virală „puternică” în primele câteva săptămâni după infectare. Dar după trei luni, numai 16,7% din pacienți își menținuseră nivelele înalte de anticorpi la COVID-19, iar unii nu mai aveau nici un fel de anticorpi detectabili în sânge. Studiul demonstrează că imunitatea nu este ceva de la sine înțeles, iar când devine realitate, nu durează mai mult de câteva luni – cum se întâmplă de altfel și la alți viruși, cum ar fi cel al gripei.

Președintele din Kosovo, Hashim Thaci, a sosit luni la Haga ca să fie chestionat de către procurorii internaționali pentru crime de război. Camera de Specialiști pentru Kosovo (SPO) a anunțat la 24 iunie, în mod neașteptat, că Thaci și alți kosovari cu funcții înalte sunt acuzați de crime grave, inclusiv „aproape o sută de omoruri”, dispariții de persoane și tortură. Thaci a fost un comandant de rang înalt în Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), care a dus un război de gherilă împotriva Serbiei în anii 1990. Thaci, care a negat acuzațiile, a scris la 8 iulie pe Facebook că va merge la Haga la invitația SPO, pentru chestionări. Thaci le-a mai spus kosovarilor că dacă va deveni limpede că va fi judecat, va demisiona de îndată pentru a răspunde acuzațiilor. Inculparea lui Thaci a dus la anularea unor negocieri sponsorizate de Casa Albă între liderii kosovar și sârb. Dar între timp UE a spus că a reușit să relanseze dialogul dintre Belgrad și Priștina printr-un summit video mediat de șeful politicii externe a UE, Josep Borrell.

Autorități municipale din capitală spun că grădinițele își vor relua activitatea în mod „etapizat”, cu un număr mai mic de copii și cu program mai scurt, informează IPN. Mai întâi vor reveni copiii din grupele pregătitoare, apoi vor fi admiși treptat, în funcție de evoluția situației epidemiologice, copiii de vârste mai mici. La intrare, copiilor le va fi verificată temperatura, personalul grădiniței va purta măști, mănuși, halate, iar părinții nu vor fi admiși în clădirea instituțiilor de învățământ. Viceprimarul capitalei, Angela Cutasevici, a reiterat că decizia cu privire la data exactă a redeschiderii urmează să fie aprobată la nivel național. Iar primarul capitalei, Ion Ceban, a declarat că au fost alocați peste patru milioane de lei pentru dotarea grădinițelor cu dezinfectanți, mănuși, măști etc. Aceste materiale ar urma să ajungă pentru cel puțin pentru două luni. IPN mai informează că în 31 de grădinițe au fost finalizate lucrările de reparații, iar în alte 52 lucrările se apropie de sfârșit.

Comisia electorală națională din Polonia a anunțat luni, după numărarea aproape tuturor voturilor la alegerile prezidențiale din 12 iulie, că președintele conservator Andrzej Duda a câștigat turul al doilea cu 51.21% din voturi, față de cele 48,79% obținute de primarul liberal al Varșoviei, Rafal Trzaskowski. Participarea la vot a fost neobișnuit de ridicată: 68.12%. Votul a fost ținut în condiții sanitare stricte. Votanții au trebuit să aibă mască, mănuși, și să-și aducă de acasă propriul pix ca să-și marcheze preferatul pe buletinul de vot. Duda este sprijinit de partidul conservator naționalist de guvernământ PiS și de influenta biserică catolică, în vreme ce Trzaskowski are sprijinul principalului partid de opoziție, Platforma Civică. Conservatorii au folosit în campanie retorica anti-gay, în vreme ce Trzaskowski este cunoscut pentru că vrea să aducă Polonia și în această privință mai aproape de standardele UE. Realegerea lui Duda este crucială pentru guvernarea conservatoare de la Varșovia, care poate acum să-și ducă la capăt reforma controversată a justiției, criticată de opoziție, de UE și de guverne occidentale.

Oficialii din sistemul de sănătate al Statelor Unite sunt angajați într-un nou efort de a convinge oamenii să poarte măști faciale în public și să respecte și alte reguli pentru a combate pandemia de coronavirus, care atinge în America noi recorduri. Amiralul Brett Giroir, un membru al celulei anti-COVID-19 de la Casa Albă, a spus la 12 iulie că portul măștii în public este „absolut esențial” și că țara nu va câștiga fără măști bătălia împotriva coronavirusului de tip nou. Epidemia a făcut în Statele Unite peste 135 000 de victime și continuă să se agraveze, mai ales în sudul și vestul țării, unde unele state au început să renunțe la restricții încă din luna mai. La 12 iulie Organizația Mondială a Sănătății a anunțat un nou record de cazuri noi înregistrate în lume într-o singură zi – 230 000, iar Statele Unite s-au aflat din nou în fruntea listei cu 66 000 de cazuri.

Opoziția parlamentară nu a depus nici o moțiune de cenzură împotriva guvernului Chicu, care vineri își asumase răspunderea pentru un pachet de patru legi, între care rectificarea bugetară cerută de criza provocată de pandemia de Covid-19. Premierul Ion Chicu a anunțat luni, după ședința cu președintele Igor Dodon, și cu președinta parlamentului, Zinaida Greceanîi, că pachetul de legi urmează acum să fie aprobat și promulgat: „Astăzi urmează mai departe procedurile. Proiectele respective, patru, trebuie semnate în Parlament, trimise președintelui spre promulgare. Sper că pe parcursul săptămânii aceste proiecte vor fi promulgate, astfel încât să putem să începem implementarea lor”, a spus Ion Chicu, citat de agenția IPN.

### Vezi și... ###

Premierul Chicu revine în Parlament cu asumarea răspunderii

Asumarea răspunderii pentru acest pachet, care include și rectificarea bugetului, a fost contestată însă de vicepreședintui Platformei DA, Igor Munteanu la Curtea Constituțională pe motiv că ar fi un abuz. Totodată, Munteanu a reamintit și faptul că tradițional, bugetul și rectificarea acestui fac obiectul dezbaterii parlamentare.

Luni dimineață, 13 iulie, în R.Moldova erau 19.382 de cazuri de infecție cu noul coronavirus, dintre care 12 793 de persoane s-au vindecat, iar 642 au decedat din cauza bolii.

Până în prezent au fost confirmate 2631 de cazuri de infectare în rândul angajaților sistemului de sănătate, printre care: medici - 684, asistenți medicali -1212, infirmieri - 508, personal auxiliar – 227, a mai informat Ministerul Sănătății.

Președintele Andrzej Duda, susținut de partidul naționalist conservator de guvernare PiS (Lege și Justiție), a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia, relatează Poltico, citând primele rezultate neoficiale date publicității luni dimineață de Comisia Electroală Centrală.

Potrivit acestor, Duda ar fi obținut 51,21% din voturi, față de contracandidatul său, primarul liberal al Varșoviei, Rafal Trzaskowski , care ar avea 48,79%. Turul de balotaj al prezidențialelor a avut loc duminică, 12 iulie iar rezultatele oficiale sunt așteptate în cursul zilei de luni sau chiar mați, a precizat Comisia Electorală Centrală. Surse din CEC afirmă însă că au rămas de numărat prea puține voturi pentru a influența acest rezultat acest rezultat neoficial.

Deși în Polonia președintele are în primul rând prerogative reprezentative, el este cel care promulgă legi iar o victorie a lui Rafal Trzaskowski ar putea limita libertatea de decizie a actualului guvern, care se bucură de o majoritate limită în Parlament și s-a bazat până acum, pentru a trece o serie de reforme controversare mai ales în justiție, pe sprijinul președintelui.

Participarea la vot duminică a fost de circa 52%, cu patru procente mai mare decât la primul tur, din 28 iunie, câștigat atunci de Duda cu 43,5%, față de 30,5% pentru contracandidatul său liberal.

În cursul campaniei, ambii candidați au promis să apere o serie de reforme sociale introduse de partidul „Lege și Justiței” (PiS) dar Duda a marșat pe multe teme controversate, făcând între altele o campanie virulentă împotriva drepturilor minorității LGBT sau criticând revendicare ca evreii, victime ale celui de al Doilea Război Mondial, să primească despăgubiri. Contracandidatul său s-a angajat pe de altă parte să reunească societatea poloneze, profund divizată în acest moment, între un urban mai liberal și un rural profund conservator.

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Mihalko a atras atenția că „această criză nu este nici o scuză pentru schimbările care trebuie să aibă loc”. „Cei care nu vor face reforme, inclusive cele atât de importante din justiție, nu vor putea oferit cetățenilor o oportunitate”și după depășirea crizei provocată de pandemia de coronavirus.

Embed Răspândește

Interviu cu ambasadorul UE în R. Moldova, Peter Mihalko

de Europa Liberă Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

Codul URL a fost copiat

---

Nici o sursă media

0:00 0:11:47 0:00

Link direct

• 64 kbps | MP3

Player pop-out

Într-un interviu cu Europa Liberă, Mihalko a asigurat că a doua transă din acordul macro-financiar acordat de UE, în valoare de 30 de milioane de euro, va ajunge în bugetul R. Moldova „în câteva zile”. Este a doua și ultima tranșă dintr-un acord agreat încă în noiembrie 2017, în valoare totală de 100 de milioane de euro, din care R. Moldova pierde acum a treia tranșă, de 40 de milioane de euro. Prima fusese obținută anul trecut, de guvernul condus de Maia Sandu.

### Vezi și... ###

R. Moldova a primit încă 30 de milioane de euro din partea UE, a pierdut alte 40 de milioane

Tot în interviul cu Europa Liberă, Peter Mihalko a reamintit însă că între timp mai există un important pachet de ajutor macro-financiar oferit de UE țărilor din Parteneriatul Estic pentru a le ajuta să depășească actuala criză provocată de pandemia de coronavirus.

Pe de o parte, a explicat Mihalko, este vorba de bani „reorientați în alte programe”, 87 de milioane de euro care „vor merge direct la oameni” mai ales sub forma de asistență pentru procurarea de material medical. Sa adaugă un program masiv de ajutor economic: 100 de milioane pentru susținerea imediată a întreprinderilor mici și mijlocii , plus 700 de milioane în programe pe durată mai lungă.

Din cauza evoluției pandemiei de coronavirus, până acum, 20 de state au impus, reimpus sau menținut limitări sau interdicția de intrare în țară pentru cetățenii români, între care 14 sunt țări membre ale Uniunii Europene, relatează Digi24.

### Vezi și... ###

Unde se odihnesc moldovenii pe timp de pandemie

Cele mai recente exemple sunt Austria și Ungaria, care au adăugat România pe lista galbenă. Astfel, la intrarea în Ungaria, românii vor fi supuși examinării medicale, iar în cazul în care prezintă simptome specifice de COVID-19, nu li se va permite accesul. R.Moldova intră în categoria țărilor roșii ai căror cetățeni nu pot intra în Ungaria.

De luni, și Lituania interzice temporar intrarea cetățenilor români.

Site-ul RE-open EU oferă informații despre situația dintr-o posibilă destinație, dacă este vorba despre o țară membră a Uniunii Europene, plus Elveția și Norvegia, țări care fac parte din Spațiul Schengen.

În capitala României, duminică, câteva sute de persoane s-au strâns în Piața Victoriei, pentru a protesta față de legea carantinei și izolării, care ar urma să fie luni votată de plenul Senatului.

Protestul a fost anunțat pe Facebook, sub titlul „Lapușcărie”. În opinia organizatorilor, „nimic nu justifică adoptarea unei asemenea forme de dictatură medicală, nici dacă epidemia făcea zeci de mii de victime, nu 1000”. Datele oficiale arată că, în România, cazurile de coronavirus sunt pe un trend ascendent, sâmbătă înregistrându-se un nou record de cazuri noi înregistrate în 24 de ore: 698.

Sâmbătă, premierul Ludovic Orban îi îndemna pe români să nu participe la manifestație, argumentând: „E o adevărată campanie, care este derulată din foarte multe surse, o campanie care se vede că este organizată, finanţată şi este o campanie care este împotriva intereselor fundamentale ale cetăţenilor români. Sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului”.

Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic a fost adoptată, lunea trecută, de guvern, după ce Curtea Constituțională a decis că internarea persoanelor diagnosticate cu COVID-19 în spitale este contrară Legii Fundamentale.

Proiectul de lege a fost adoptat joi de Camera Deputaților, iar Senatul urma să dea, sâmbătă, votul final. Votul a fost amânat pentru luni, 13 iulie 2020.

Duminică, în Bulgaria, mii de persoane au continuat să protesteze la Sofia, cerând demisia guvernului conservator și au anunțat că manifestațiile vor fi reluate zilnic, până la un nou protest la nivel național, programat pentru această săptămână.

Potrivit corespondenților Europei Libere, proteste similar au avut loc duminică la Burgas, Plovdiv și Varna, între altele.

Președintele Rumen Radev a cerut guvernului și procurorului general să-și dea demisia, sâmbătă, în timp ce mii de oameni manifestau împotriva corupției elitelor politice.

„Caracterul mafiot al guvernului a împins bulgari de toate vârstele şi cu diverse viziuni politice să ceară respectarea legii”, a comentat preşedintele bulgar, într-o apariție televizată.

Radev și-a lansat apelul după ce pe 9 iulie, la Președinție au avut loc percheziții, iar doi consilieri prezidențiali au fost arestați sub acuzația de trafic de influență, în cadrul unor anchete considerate de opoziție ca fiind orchestrate de guvern. Descinderea poliției la Președinția de la Sofia a provocat, în aceeași zi, ample proteste antiguvernamentale în capitala Bulgariei.

În Statele Unite continuă să crească numărul de cazuri de contaminare cu noul coronavirus, motiv pentru care multe oficialități din domeniul sănătății au lansat o nouă campanie pentru a-i convinge pe americani să poate măști de protecție în public. „Numai așa vom putem controla pandemia” a declarat duminică amiralul Brett Giroir, unul din membri echipei de la Casa Albă însărcinată cu limitarea răspândirii noului virus.

Statele Unite sunt țara cea mai lovită din lume de Covid-19, cu peste 135 de mii de decese legate de noul coronavirus iar numărul infecțiilor și deceselor a continuat să crească, la sfârșitul săptămânii, mai ales în statele din sud și vest.

Sâmbătă, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că s-a înregistrat, la nivel global, un nou record de infectări pe zi, cu peste 230 de mii de cazuri. Și în Statele Unite s-a stabilit un record, cu peste 66 de mii de cazuri noi confirmate.

În estul Europei se înregistrează de asemeni o creștere a numărul de cazuri confirmate, motiv pentru care de luni, 13 iulie, în Croația este obligatorie purtarea măștii în locuri publice. Bulgaria și Ungaria au introdus și ele noi măsuri sanitare.

### Vezi și... ###

Ungaria introduce noi restricții la graniță. România - în categoria „galbenă”, R.Moldova - în cea „roșie”

Potrivit ultimelor sondaje, președintele Poloniei, Andrzej Duda, susținut de partidul naționalist conservator de guvernare PiS (Lege și Justiție), conduce cu o marjă mică în turul de balotaj ale alegerilor prezidențiale de duminică în față primarului din Varșovia, liberalul Rafal Trzaskowski. Sondajul, îl pune pe Duda în frunte cu 50,8% față de 49,2% față de contracandidatul său, într-un scrutin care ar putea influența, pentru mulți ani, relația Poloniei cu Uniunea Europeană.

Deși în Polonia președintele are în primul rând prerogative reprezentative, el este cel care promulgă legi iar o victorie a lui Rafal Trzaskowski ar putea limita libertatea de decizie a actualului guvern, care se bucură de o majoritate limită în Parlament și s-a bazat până acum, pentru a trece o serie de reforme controversare mai ales în justiție, pe sprijinul președintelui.

Rezultatele oficiale sunt așteptate luni sau chiar marți.

Participarea la vot duminică a fost neobișnuit de ridicată, cu peste 68%, a mai informat Comisia Electorală Centrală.

În cursul campaniei, ambii candidați au promis să apere o serie de reforme sociale introduse de partidul „Lege și Justiței” (PiS) dar Duda a marșat pe multe teme controversate, făcând între altele o campanie virulentă împotriva drepturilor minorității LGBT sau criticând revendicare ca evreii, victime ale celui de al Doilea Război Mondial, să primească despăgubiri. Contracandidatul său s-a angajat pe de altă parte să reunească societatea poloneze, profund divizată în acest moment, între un urban mai liberal și un rural profund conservator.

Ungaria a decis să impună noi restricții la trecerea frontierelor, începând de miercuri, 15 iulie, ca urmare a reapariției unui număr mare de cazuri de COVID-19 în mai multe țări, a anunțat, duminică, un reprezentant al guvernului de la Budapesta.

Astfel, cetăţenii unguri care revin din state cu risc crescut - din așa-numitele zone „galbenă” şi „roşie” - vor fi obligaţi să treacă un control medical la graniţă şi să intre în carantină, transmite Hotnews.ro.

Acelaşi lucru se referă și la străinii care vin din ţări din zona „galbenă”, în timp ce intrarea cetăţenilor străini venind din ţări „roşii” va fi interzisă. Din categoria „roşie” fac parte în acest moment Albania, Bosnia-Herţegovina, Belarus, Kosovo, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru şi Ucraina, precum și țări din Asia, Africa și America de Sud.

Dintre statele UE, în categoria „galbenă” se înscriu în prezent Bulgaria, Portugalia, Suedia şi România. În aceeași categorie sunt trecute Marea Britanie, Norvegia, Rusia, Serbia, Japonia, China și Statele Unite.

Cei care vin din aceste ţări trebuie să intre în carantină, pe care o pot părăsi doar după două teste negative efectuate la interval de 48 de ore.

Potrivit Reuters, restricțiile nu se aplică celor care sunt în tranzit, în călătorii oficiale, transporturilor de marfă, dar și în aceste cazuri se pot efectua controale de sănătate.

În Serbia, câteva mii de oameni s-au adunat din nou în fața parlamentului de la Belgrad, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru a cere demisia guvernului și a președintelui Aleksandar Vucic. Protestele continuă pentru a cincea zi consecutiv, manifestanții fiind nemulțumiți de modul în care autoritățile gestionează criza de coronavirus și, mai ales, de intenția de a reimpune starea de urgență. Manifestația s-a desfășurat pașnic, spre deosebire de cea din noaptea precedentă, din 10 iulie, când protestatarii au încercat să intre în parlament, atacând forțele de ordine, iar acestea au dispersat mulțimea folosind gaze lacrimogene. Poliția sârbă a anunțat că pe 11 iulie că au fost reținute 71 de persoane după protestele din seara anterioară. Șeful Poliției, Vladimir Rebic, a spus că 14 polițiști au fost răniți în timpul manifestațiilor.

În Polonia are loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale, rezultatele căruia, spun observatorii, va marca pentru următorii ani relațiile dintre această țară și Uniunea Europeană. La funcția de președinte pretind actualul șef al statului Andrzej Duda și primarul liberal al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, care în primul tur au acumulat 43,5% și, respectiv, 30,5% din sufragii. Duda a candidat cu promisiunea de a promova programul generos de ajutoare sociale al partidului de guvernământ „Lege și Justiție” și de a proteja familia tradițională, campania sa fiind marcată de un discurs puternic homofob. Pe de altă parte, Trzaskowski a promis să reunească societatea poloneză, divizată profund între zonele rurale tradiționaliste și cele urbane, atrăgându-și criticile conservatorilor prin participarea la paradele LGBT și promisiunea de a introduce în școli educația sexuală. Trzaskowski a plecat și pentru reapropierea de Bruxelles, spre deosebire de președintele Duda, care mizează pe relația cu Statele Unite. În Polonia, rolul președintelui este unul reprezentativ, dar poate influența politica externă și de apărare. Sondajele de opinie de dinaintea turului doi arătau un ușor avantaj în favoarea actualului președinte Andrzej Duda. Se consideră că realegerea sa va fi decisivă și pentru consolidarea reformei justiției, desfășurată de guvernul polonez și criticată de Uniunea Europeană.

Kosovo și Serbia urmează să reia discuțiile mediate de Uniunea Europeană, duminică, 12 iulie, la două zile după ce au căzut de acord să avanseze în eforturile privind normalizarea relațiilor. Kosovo și Serbia au convenit vineri, 10 iulie, să reia discuțiile sub egida UE, după un video-summit găzduit de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel. Declarațiile făcute după summit de președintele sârb Aleksandar Vucic și de premierul kosovar Avduallah Hoti au sugerat însă că diferențele de poziții dintre cele două țări rămân foarte mari. Principalul obstacol este în continuare refuzul Serbiei de a recunoaște independența kosovară, ca și reținerile kosovarilor de a acorda mai multă autonomie zonelor locuite majoritar de etnici sârbi. Summitul de vineri urma să fie prima întâlnire față în față, în ultimii doi ani, a liderilor sârb și kosovar, dar a fost transformat într-o video-conferință, fără explicații, în ultimul moment. După reuniune, Franța și Germania au emis o declarație comună în care se spune că normalizarea relațiilor între Kosovo și Serbia este extrem de importantă pentru securitatea și stabilitatea regiunii și are o deosebită însemnătate pentru perspectivele de aderare la UE.