În R. Moldova s-au înregistrat în 24 de ore încă 345 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, au informat sâmbătă după-masă autoritățile medicale de la Chișinău. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 22828 cazuri. S-au înregistrat și noi decese, al căror bilanț a ajuns la 732.

Se relatează că 32 de moldoveni care se întorceau din Turcia cu un autobuz și nu au fost lăsați să intre în Bulgaria au fost cazați la un hotel turcesc în așteptarea rezolvării problemei lor.

Bulgaria a introdus interdicție de intrare pentru cetățenii multor țări, inclusiv pentru moldoveni, în perioada 15-31 iulie, într-un efort de a stopa răspândirea epidemiei de coronavirus. Potrivit ziarului Cotidianul, ambasada moldoveană la Sofia a cerut deja autorităților bulgare să permită în mod excepțional tranzitarea teritoriului bulgar de către autobuzul cu moldoveni.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Daniel Vodă, a declarat pentru IPN că transportatorii și turiștii sunt datori să consulte și să respecte avertizările de călătorie publicate și actualizate mereu pe paginile de FB și de net ale Ministerului de Externe.

Președintele brazilian Jair Bolsonaro a spus sâmbătă că a fost testat negativ pentru coronavirusul nou, în cel de-al patrulea test făcut de când a anunțat la 7 iulie că este infectat.

Liderul conservator de 65 de ani nu a spus când și-a făcut ultimul test, cel negativ. Miercuri fusese testat pozitiv pentru a treia oară la rând.

Înainte să fie depistat ca infectat, Bolsonaro minimalizase mereu pandemia, spunând că este o mică gripă, refuzând ostentativ să poarte mască și făcând „băi de mulțime” printre suporterii lui.

Octavian Țîcu va candida la alegerile prezidențiale din partea Partidul Unității Naționale, a decis sâmbătă Consiliului Politic Republican al formațiunii unioniste.

Anunțând candidatura istoricului în vârstă de 47 de ani, PUN a spus într-o declarație că „rămânerea lui Igor Dodon în fruntea Republicii Moldova va duce la federalizarea statului și ancorarea sa în spațiul eurasiatic”.

Potrivit portalului Diez.md, PUN a mai anunțat că va lansa luni campania „Ce înseamnă Unirea cu România” în municipiul Chişinău, unde se vor face declarații mai detaliate despre candidatura lui Țîcu.

Activistul kirghiz pentru drepturile omului Azimjan Askarov a murit în detenție. Avocatul lui, Valerian Vakhitov, a spus Europei Libere că Askarov a fost transferat la 24 iulie din celula sa de la Colonia Penitenciară nr. 19 la un spital din altă colonie, fiind incapabil să se țină pe picioare.

Sâmbătă decesul său a fost confirmat de autoritățile penitenciare. Mai devreme, organizații internaționale pentru drepturile omului ceruseră eliberarea lui Askarov din motive de sănătate.

În vârstă de 60 de ani, Askarov, un etnic uzbec, a fost întemnițat pentru „crearea de dezordine în masă” și pentru complicitate la uciderea unui polițist în timpul unei demonstrații, într-un proces pe care el l-a calificat drept politic.

Din orașul rusesc Habarovsk, în Extremul Orient, se relatează că un nou protest anti-Kremlin a adunat un număr record de participanți. La 25 iulie, zeci de mii de oameni au protestat din nou în stradă împotriva felului cum a gestionat președintele rus Vladimir Putin o criză politică regională, soldată cu înlocuirea unui guvernator.

Mulți participanți la demonstrația de sâmbătă au cerut demisia președintelui Vladimir Putin. Alții scandau „Rușine!” și lozinci împotriva guvernatorului interimar al provinciei, numit după demiterea lui Serghei Furgal, care este implicat într-un caz de omor. Presa locală a scris că numărul demonstranților de sâmbătă ar fi fost de 20.000, dar organizatorii au dat o cifră de 50.000.

Autoritățile sanitare au anunțat sâmbătă că în R. Moldova s-au înregistrat încă trei decese provocate de COVID-19, bilanțul ajungând astfel la 729. Potrivit socotelii portalului NewsMaker.md, până la ora actuală în Republica Moldova au fost confirmate 22.483 de cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 1.475 în Transnistria. Aceeași sursă anunța sâmbătă dimineață că în ultimele 24 de ore, la Centrul COVID-19 din Chișinău au fost internate 81 persoane suspectate de infecție cu COVID-19.

Ambasada R. Moldova în Italia a anunțat că de la 15 august lansează sistemul de programare online pentru solicitările de servicii consulare, informează Radio Chișinău. Potrivit unei postări pe pagina de FB a ambasadei, schimbarea are ca motiv necesitatea respectării unor standarde sanitare mai stricte în condițiile pandemiei de COVID-19, dar și gestionarea eficientă a activității consulare, reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerației. Programarea poate fi făcută accesând: http://timify.com/, mai informează sursa citată.

Organizatorii turneului de tenis feminin de la Palermo, de luna viitoare, care va relua circuitul WTA, au cerut o derogare pentru numărul doi mondial, românca Simona Halep, și pentru alte jucătoare, de la obligația italiană a intrării în carantină a persoanelor care vin din unele țări, inclusiv din România, informează Agerpres, preluată de Radio Chișinău.

„Am trimis o solicitare urgentă ministrului Sănătății, Roberto Speranza, pentru a cere o derogare la ultima ordonanță pentru jucătoarele de tenis care vor participa la turneu'', a explicat, într-un comunicat, directorul turneului, Oliviero Palma.

Ministrul Sănătății anunțase anterior că a semnat vineri o ordonanță care impune carantina la intrarea în Italia pentru toate persoanele care vin din România și Bulgaria. Turneul de la Palermo ar urma să aibă loc în perioada 1-9 august.

Armata americană a acuzat Rusia că furnizează și mai mult armament ofensiv și luptători în Libia, într-un efort de a-și construi un cap de pod în țara nord-africană. Această nouă acuzație a comandamentului trupelor americane din Africa (AFRICOM) împotriva Rusiei vine în timp ce tabere rivale libiene par să se pregătească de o bătălie potențial sângeroasă pentru controlul asupra orașului-port strategic Sirte. Pentagonul a dat publicității fotografii despre care spune că arată cum Rusia continuă să furnizeze provizii și echipamente Grupului Vagner, o companie militară privată rusească.

Consulatul chinez din orașul texan Houston s-a închis, după ce Beijingul a dat curs unui ordin american, pe fondul tensiunilor crescânde din relația americano-chineză. După ce diplomații chinezi au plecat înaintea termenului-limită de 24 iulie, oficiali americani au fost văzuți forțând ușa clădirii, ca să intre. Într-un răspuns cu aceeași monedă, ministerul chinez de externe a ordonat închiderea consulatului american din orașul chinez Chengdu. Tensiunile americano-chineze, și așa ridicate, au escaladat după ce autoritățile americane au ordonat la 21 iulie închiderea consulatului chinez de la Houston în baza unor acuzații că ar fi folosit de agenții chinezi pentru spionarea unor companii și instituții texane, inclusiv sistemul de sănătate al statului.

O întâlnire dintre președintele Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski va avea loc marți, iar una din temele principale va fi eliminarea de către Tiraspol a posturilor de control instalate în perioada pandemiei. Igor Dodon a anunțat aceste lucruri în cadrul unei conferințe de presă ținute în aer liber la reședința de la Condrița.

„Eu am văzut că în aceste zile ei deja au scos de acolo așa-numiții grăniceri și a apărut așa-numita miliție, a spus șeful statului. Noi am avut discuții la telefon cu domnul Krasnoselski de mai multe ori pe parcursul ultimelor săptămâni. Din informațiile publice, din 36-37 posturi câte au fost, joi a fost informația că 15 au fost închise. Scopul nostru este să revenim la situația de la începutul lunii martie și să rămână doar posturile convenite în cadrul Comisiei Unificate de Control”.

Igor Dodon a mai declarat că „argumentarea celor din stânga Nistrului, de la Tiraspol, este că posturile au fost instalate în legătură cu pandemia”. „Eu personal o astfel de explicație nu o accept. Pentru că eu consider că acesta este un pas incorect din partea celor din stânga Nistrului”, a spus Dodon la conferința de presă, subliniind că subiectul va fi discutat și în cadrul următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate.

Vicepremiera pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a declarat de mai multe ori că posturile de control transnistrene nu pot fi calificate drept sanitare, așa cum afirmă Tiraspolul, pentru că în teren sunt prezente forțe „grănicerești” în uniformă, ce își asumă atribuții de control și verificare și blochează circulația populației din zonă.

Și șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a declarat că posturile trebuie ridicate, pentru că „avem nevoie de mai multă libertate de circulație, nu de mai puțină”.

Reglementarea definitivă a conflictului transnistrean și reintegrarea țării ar putea fi o motivație majoră pentru președintele Igor Dodon ca să candideze pentru un al doilea mandat.

„Dacă voi simți că există o conjunctură internațională favorabilă pentru a putea unifica țara – pentru asta merită să lupt pentru un al doilea mandat”, a spus Igor Dodon, vineri, la o conferință de presă în aer liber la reședința de la Condrița.

„Trebuie să existe un scop foarte serios, mai mare decât ceea ce am făcut până acum, pentru ca să candidez pentru un al doilea mandat. Dacă vreți să fiu sincer, pentru mine un astfel de scop este soluționarea problemei transnistrene. Dacă voi vedea că conjunctura geopolitică, politică este de natură că am putea să soluționăm această problemă, să unificăm țara, pentru asta merită să lupta pentru un al doilea mandat de președinte”, a spus Igor Dodon.

Întrebat dacă într-o lună și jumătate conjunctura internațională legată de reglementarea transnistreană se va putea schimba, Dodon a spus: „Noi lucrăm activ pentru asta”.

Singura formațiune care și-a anunțat până în prezent candidatul pentru scrutinul prezidențial din toamnă este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). PAS a desemnat candidatura Maiei Sandu după eșecul partidelor opoziției pro-europene de a alege un candidat comun la prezidențiale. Sandu a spus că acest candidat comun o să apară oricum în urma primului tur de scrutin, crezându-se că nimeni nu va putea câștiga alegerile din primul tur. Până acum, au mai spus că vor candida președintele Platformei DA, Andrei Năstase, liderul Mișcării Unirea, Dorin Chirtoacă și președintele Partidului Unității Naționale, Octavian Țîcu.

Politicianul Valeriu Munteanu a anunțat că a fost testat pozitiv pentru coronavirusul de tip nou și a îndemnat oamenii să ia în serios această maladie. „Protejați-vă pe cât este posibil, ajutând astfel sistemul nostru medical, care este sub o presiune enormă în această perioadă”, a scris Munteanu într-o postare pe Facebook.

Potrivit TV8, fostul ministru al mediului a precizat că soția și copiii lui nu au simptome, și că după o primă zi în care i-a fost foarte rău, acum se simte destul de bine. Potrivit datelor publicate vineri la Chișinău, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat în Moldova încă 378 de cazuri de infectare, și încă șapte decese.

În Polonia au avut loc vineri proteste împotriva intenției guvernului conservator-naționalist de a retrage țara din Convenția de la Istanbul împotriva violenței în familie. Sute de oameni s-au adunat în fața sediului din capitala Varșovia al asociației Ordo Iuris, cea mai vehementă dintre organizațiile poloneze care fac campanii împotriva convenției. „Nu ne veți fura legea, nu ne veți fura statul!”, a declarat într-un discurs Marta Lempart, de la organizația Greva Națională a Femeilor. Mitinguri similare au avut loc vineri în peste 20 de orașe poloneze, inclusiv Gdansk, Katowice, Cracovia, Lodz și Poznan. Polonia a ratificat Convenția de la Istanbul în 2015, dar ministra muncii Marlena Malag a anunțat recent că Varșovia a inițiat procedura de retragere din Convenție. Forțele conservatoare din Polonia și din alte țări spun că documentul ar fi împotriva familiei, amenințând „rolurile” tradiționale pe care le au în familii tata și mama și încurajând femeile să divorțeze, când nu mai suportă violența.

60 de ziariști de la cel mai popular portal de știri din Ungaria și-au dat demisia vineri în semn de solidaritate cu editorul concediat Szabolcs Dull. Index.hu a fost criticat de multe ori de premierul conservator ungur Viktor Orban, care l-a numit odată „fabrică de fake-uri”.

Vânzările de publicitate ale site-ului au fost preluate recent de un om de afaceri pro-Orban, Miklos Vaszily, un eveniment considerat nefast pentru independența editorială a portalului. Dull a fost concediat la 21 iulie după o dispută între management și redacție pe tema reorganizării secției de știri. Redactorii au decis să-și dea demisia după de managerii au refuzat să-l repună pe Dull în funcție.

Libertatatea presei s-a aflat în declin în Ungaria după revenirea la putere a lui Orban în 2010. În ultimii ani, multe publicații independente fie s-au desființat, fie au fost cumpărate de aliați de-ai premierului.

Autoritățile moldovene au decis prelungirea stării de urgență în sănătatea publică până la 31 august. Ea ar fi urmat să expire la 31 iulie. Premierul Ion Chicu a mai anunțat după o ședință a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, potrivit IPN, că grădinițele nu vor fi deschise mai devreme de 1 septembrie, iar auto-izolarea pentru cei care vin din străinătate va fi rămâne obligatorie cel puțin până la 7 august.

A mai fost anunțată de asemenea interdicția aflării persoanelor de peste 63 de ani în locuri publice dacă nu au absolută nevoie să fie acolo. Nu vor putea fi folosite terenurile de joacă, nici cele sportive, ca și parcurile de distracții și agrement. Petrecerile la restaurante vor fi permise dacă nu sunt mai mult 50 de oameni, și dacă nu este vorba de vreo nuntă sau cumetrie. Pe de altă parte, de la 1 august se vor relua competițiile sportive și manifestările culturale, cu respectarea normelor sanitare și număr redus de spectatori.

Președintele Igor Dodon a convocat vineri la Condrița o conferință de presă prezentată ca fiind de „sfârșit de sezon politic”. În deschidere, el a spus că a fost un sezon politic „foarte dificil”, atât din cauza disputelor politice, cât și a crizei provocată de COVID-19. Dodon a mai spus că în pofida greutăților, guvernarea „consolidată” a asigurat stabilitatea țării. Președintele a calificat dezbaterea moțiunii de cenzură depusă de PPDA drept „ceva foarte rușinos”, ceea ce i-ar fi spus și oamenii cu care a stat de vorbă în teritoriu. Dodon a spus că în următoarele luni, marile provocări pentru Moldova vor fi pandemia de COVID-19, apoi sprijinul social de la stat pentru cei mai lipsiți de resurse, ajutorarea agenților economici, inclusiv a agriculturii afectate de secetă.

Răspunzând unei întrebări a Europei Libere privind metodele de a stopa răspândirea epidemiei de coronavirus, Igor Dodon a spus vineri că demisiile unora din personalitățile implicate în coordonarea reacției oficiale la epidemie „ar induce mai mult haos”, în loc să ajute la rezolvarea problemei. „Demisiile nu sunt o soluție”, a spus Dodon. Președintele a mai observat că evoluția epidemiei nu este încurajatoare, însă nu doar în Moldova, ci în lumea toată. „Al doilea val a venit imediat ce au fost scoase restricțiile”, a spus Dodon. Președintele a spus că pe de altă parte eliminarea unor restricții a ajutat la relansarea economiei. În opinia șefului statului, ar fi nevoie de prelungirea stării de urgență în sănătate, ca și de pregătirea pentru o escaladare a situației, probabil, la toamnă. Dodon a anticipat că situația se va putea schimba în bine în mod mai durabil după ce va exista vaccinul anti-COVID-19.

Un oficial medical spune că sute de moldoveni care s-au tratat la început acasă de COVID-19 au trebuit până la urmă să fie internați la spital. Marina Golovaci, secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a spus la o conferință de presă citată de IPN că de la începutul pandemiei peste 8.400 de persoane s-au tratat acasă, 2200 de cazuri fiind încă active.

Dar din 10 aprilie până în prezent, 810 persoane care se tratau la domiciliu, cu simptome ușoare la început, s-au simțit tot mai rău și au ajuns până la urmă la spital. La aceeași conferință de presă, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună, a spus că în ultimele trei săptămâni se înregistrează o incidență relativ mare a numărului de cazuri noi, dar pe un trend de stabilizare.

Opoziția a cerut guvernului să deschidă grădinițele de la 10 august, cu respectarea condițiilor de siguranță în această perioadă de pandemie. Deputata PAS Dorina Gherman a spus la un briefing de presă, vineri, că prin redeschiderea grădinițelor se va asigura din nou „dreptul la educație” al copiilor.

Potrivit IPN, fracțiunea PAS din parlament a mai anunțat că dorește ca planul guvernamental de redeschidere a grădinițelor să fie făcut public până la 31 iulie, și să cuprindă un ghid detaliat, cu instrucțiuni, și un proiect de alocare de fonduri suficiente pentru ca acest lucru să poată fi făcut.

La 13 iulie, autoritățile din capitală spuneau că grădinițele își vor relua activitatea în mod „etapizat”, cu un număr mai mic de copii și cu program mai scurt. Redeschiderea grădinițelor a fost cerută insistent de asociații de părinți din capitală și din alte localități.

La Istanbul s-au ținut vineri primele rugăciuni musulmane din ultimii 86 de ani în Hagia Sofia, monument arhitectonic care din muzeu a redevenit moschee luna aceasta. În primele rânduri, printre credincioși, s-a aflat președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a promovat revenirea clădirii vechi de 1500 de ani la statutul de moschee, abolit în 1934 de întemeietorul Turciei moderne, Kemal Ataturk. Erdogan a recitat versete din Coran înainte să înceapă rugăciunea. El a fost însoțit de membri ai guvernului dominat de partidul de orientare islamistă AKP, inclusiv ginerele său, ministrul de finanțe Berat Albayrak. Anularea statului de muzeu al clădirii, construită ca biserică în Constantinopol, a fost criticată de lideri religioși din lume, ca și de guverne din țări democratice.

Iranul spune că ar putea iniția acțiuni juridice împotriva Statelor Unite după ce aviația militară americană s-a apropiat „periculos de mult” de o aeronavă de pasageri iraniană deasupra Siriei, relatează DPA.

Un oficial de rang înalt cu însărcinări juridice din guvernul de la Teheran, Laya Joneydi, a spus că „a incomoda un avion de pasageri în spațiul aerian neutru reprezintă o violare limpede a siguranței aviației civile”.

Presa de stat iraniană a relatat că un avion al companiei Mahan Air a fost „amenințat” de două avioane de vânătoare în spațiul aerian al Siriei joi, fiind nevoit să piardă altitudine ca să evite o ciocnire. În timpul manevrei au fost răniți câțiva pasageri.

Avionul a aterizat până la urmă potrivit programului la Beirut, și s-a întors apoi cu bine la Teheran. Armata americană a spus că un avion de-al ei s-a apropiat „la distanță sigură” de o aeronavă iraniană, ca s-o identifice, în interesul securității militarilor americani de la o bază din apropiere.

China a cerut vineri Statelor Unite să-și închidă consulatul din orașul din vestul Chinei Chengdu, ca răspuns la ordinul Casei Albe de închidere a consulatului chinez din Houston (Texas) în baza unor acuzații de spionaj medical și științific. Ministerul de externe chinez a apelat la Washington să revină asupra „deciziei greșite” și a spus că personalul consulatului american din Chengdu s-ar fi amestecat „în treburile interne ale Chinei”.

Nu s-au dat detalii. Tot vineri, Departamentul de Stat al Statelor Unite a emis o notă în care avertizează americanii aflați în China că există „un risc crescut de detenție arbitrară”. Marți, administrația Trump a ordonat închiderea consulatului chinez de la Houston, pentru că ar fi folosit de agenții chinezi să fure date de la companii și instituții texane, inclusiv de la sistemul de asistență medicală A&M.

Interpol a refuzat să-l anunțe în căutare internațională pe fostul lider PDM, oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, și a decis radierea datelor acestuia din bazele de date ale organizației, a anunțat Procuratura Generală de la Chișinău.

Într-un comunicat de presă, procuratura moldoveană spune că a fost informată de Interpol joi, 23 iulie, deși decizia respectivă a fost adoptată de Comisia de Control a Fișierelor a Secretariatului General al OIPC Interpol în perioada 29 iunie - 3 iulie.

### Vezi și... ###

Vlad Plahotniuc a cerut azil politic în Statele Unite după fuga sa din R. Moldova, dar fără succes

Comisia a stabilit că „menținerea datelor privind Solicitantul nu este compatibilă cu obligaţiunea Interpol de a asigura cooperarea eficientă între autorităţile poliţieneşti în „spiritul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului” (articolul 2 al Constituţiei /V Interpol)”, potrivit comunicatul citat.

Deoarece Comisia nu a indicat prin ce și-a motivat decizia, Procuratura Generală a anunțat că va cere Direcției Cooperare Polițienească Internațională din cadrul IGP cu solicitarea de a explica motivele care au stat la baza emiterii unei decizii de refuz în anunțarea învinuitului în căutare internațională.

Procuratura moldoveană a mai declarat că, între timp, continuă să administreze probe și va interveni cu argumente suplimentare în fiecare caz de refuz din partea partenerilor pentru a-i convinge că anume Vladimir Plahotniuc este unul dintre beneficiarii „furtului miliardului”.

Acum o lună, Procuratura Generală a Republicii Moldova a expediat autorităților competente ale Statelor Unite ale Americii setul de acte cu solicitarea de extrădare a fostului lider PD pentru a fi tras la răspundere penală în Republica Moldova.

Fostul lider PD este acuzat de „crearea și conducerea unei organizații criminale”, „escrocherie” și „spălare de bani” în proporții deosebit de mari, iar devalizarea sistemului bancar moldovenesc în 2014, potrivit anchetatorilor, a fost doar una din componentele activității acestui grup criminal.

Concomitent, Procuratura Anticorupție și PCCOCS au expediat colegilor americani două cereri de comisie rogatorie în vederea administrării probelor necesare pentru confirmarea acuzațiilor aduse lui Vladimir Plahotniuc, identificării și indisponibilizării bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și recuperarea prejudiciului cauzat prin fraudarea sistemului bancar, precizează comunicatul Procuraturii Generale.

Aproape jumătate din rușii angajați în câmpul muncii au salarii mai mici decât cheltuielile, astfel încât leafa pe care o primesc nu le ajunge până la următorul salariu, arată datele unui sondaj realizat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia.

Potrivit sondajului, 33% dintre respondenți suferă doar „din când în când” de criză de bani; în timp ce 10% se confruntă „în mod constant” cu o lipsă acută de bani.

Totodată, 72% dintre rușii chestionați își apreciază situația financiară ca fiind „proastă” sau chiar „foarte proastă”.

Anterior, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret privind „dezvoltarea progresivă a țării”, în care a suspendat pentru șase ani realizarea scopului anunțat anterior privind reducerea de două ori a nivelului sărăciei. Conform planului inițial, acest obiectiv urma să fie atins până în 2024, dar a fost amânat până în 2030. În calitate de motiv pentru decizia sa Kremlinul a invocat „condiții economice nefavorabile pe plan internațional”.