Autoritățile spun că grădinițele închise din cauza pandemiei de coronavirus ar putea fi redeschise de la 1 septembrie, dar vor trebuie să respecte un regim special, cu maxim 12 copii în grupă și dezinfectarea spațiilor la fiecare trei ore. Instrucțiunile publicate de Comisia Extraordinară Națională în Sănătate Publică marți, în pregătirile de posibila redeschidere a grădinițelor, mai prevăd că vor avea prioritate copiii din familiile cele mai dezavantajete și cei ai căror părinți au slujbe indispensabile și sunt obligați să fie prezenți la serviciu, ca lucrătorii medicali și polițiștii. Administrația fiecărei grădinițe va putea decide ca frecventarea să aibă loc în ture. Grădinițele au fost închise în luna martie, după confirmarea primului deces cauzat de COVID-19 în R. Moldova.

Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenka, a anunțat că a avut COVID-19, dar a spus că a fost asimtomatic și că a învins boala fără a fi internat la spital. Președintele belorus în vârstă de 65 de ani a vorbit într-un discurs în fața trupelor ministerului de interne, spunând că doctorii au ajuns, luni, la concluzia că s-a vindecat.

Republica Belarus are actualmente peste 67 de mii de cazuri de infectare și 543 de decese cauzate de noul coronavirus. Lukașenka s-a opus aplicării unor restricții și a spus mereu că pandemia este o “psihoză”. Dar, înaintea alegerilor prezidențiale de pe 9 august, când speră să obțină un nou mandat după 26 de ani la putere, Lukașenka este criticat de oponenți atât pentru metodele autoritare, cât și pentru felul cum a gestionat criza de coronavirus.

Fostul președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, s-a retras din postul de negociator din partea Kievului în grupul trilateral de contact pentru rezolvarea conflictului militar din Donbas între guvernul ucrainean și separatiștii sprijiniți de Rusia.

Anunțul a fost făcut de oficiul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, fără a se preciza motivele retragerii lui Kucima din funcția de emisar prezidențial la tratative.

Din grupul de contact mai fac parte reprezentanții Rusiei și ai OSCE. Conflictul armat din Donbas a început în 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia.

În Afganistan, talibani și guvernul afgan au anunțat un armistițiu de trei zile, începând cu 31 iulie, în perioada Sărbătoarea Sacrificiului, o festivitate musulmană care marchează sfârșitul marelui pelerinaj anual la Mecca.

Armistițiul a fost anunțat în timp ce Statele Unite exercită presiuni pentru începerea unor negocieri de pace între guvern și talibani, după aproape 18 ani de război. În februarie, Statele Unite și talibanii au încheiat o înțelegere care urma să pregătească terenul pentru aceste negocieri.

După încheierea înțelegerii, talibanii s-au abținut să mai atace trupele americane, dar continuă atacurile aproape zilnice împotriva forțelor de securitate afgane. Începerea tratativelor între guvernul de la Kabul sprijinit de Statele Unite și talibani este împiedicată de neînțelegerile privind un mare schimb de prizonieri.

Președintele Igor Dodon spune că a discutat, marți, cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, la reședința prezidențială de la Condrița, despre „depășirea barierelor de pe Nistru, apărute din cauza pandemiei de coronavirus”.

Întâlnirea celor doi, la care au participat delegații din ambele părți, a avut loc după săptămâni de dispute cauzate de amplasarea unor noi puncte de control ale miliției transnistrene în zona de securitate de pe Nistru. „Am discutat despre anularea posturilor temporare ‹‹de carantină›› în zona de securitate, unele acțiuni pentru asigurarea liberei circulații, precum și pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale”, a scris președintele Dodon pe pagina sa de Facebook.

Întâlnirea de marți este a șaptea dintre cei doi, care nu s-au mai văzut din toamna lui 2019. În postarea sa, președintele Dodon mai scrie că el și liderul transnistrean nu au “subiecte interzise pentru dialog”, iar acest lucru “contribuie la consolidarea încrederii, chiar dacă pozițiile noastre pe mai multe chestiuni se deosebesc foarte mult”.

Întâlnirea de la Condrița a fost criticată de mișcarea Unirea, partid extraparlamentar, care a spus că liderul transnistrean nu trebuia primit la reședința prezidențială ca “un șef de stat”. Președintele Dodon a scris pe Facebook că el și Krasnoselski au “reiterat importanța operațiunii de pacificare de pe Nistru drept garant al păcii și al securității cetățenilor”. Misiunea de pacificare este dominată de militarii ruși.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că răspândirea infecției de COVID-19 nu pare să fie influențată de schimbarea anotimpurilor, atrăgând atenția că este greșit să se creadă că pandemia evoluează în valuri sezoniere. „Chiar dacă virușii care cauzează afecțiuni respiratorii aveau în trecut tendința să se răspândească în valuri în funcție de anotimp, acesta de acum se comportă diferit: va fi un singur val mare”, a spus, la un briefing, purtătoarea de cuvânt a OMS, Margaret Harris.

Avertismentul survine pe fundalul creșterii numărului de cazuri noi de infectare în mai multe părți ale lumii, după săptămân de relaxare a restricțiilor în speranța reanimării turismului și industriei sportive. În Spania, unde au reizbucnit focare ale infecției, guvernul a spus astăzi că țara rămâne sigură pentru turiști. Dar Marea Britanie a anunțat că-i obligă pe toți cei reveniți din Spania să stea în carantină timp de 14 zile.

În Germania, numărul cazurilor noi zilnice aproape s-a dublat, marți, ajungând la 633, autoritățile crezând că este rezultatul unor contacte mai intense la locul de muncă sau la petreceri. La scară globală, numărul deceselor printre persoanele infectate cu noul coronavirs a depășit 654 de mii, iar numărul cazurilor confirmate de contaminare se apropie de 16,5 milioane, potrivit datelor universității Johns Hopkins.

La Washington, sicriul congresmanul şi proeminentului activist pentru drepturile civile, John Lewis, este expus, marți, la Capitoliu pentru ceremonii de rămas bun.

Din cauza pandemiei de coronavirus, sicriul adus luni, învelit în drapelul americabn, este amplasat pe scările din fața clădirii congresului, iar oamenii care vin să-i aducă un ultim omagiu lui Lewis trebuie să respecte distanța de siguranță. Activistul care și-a consacrat viața apărării drepturilor civile a decedat pe 17 iulie, de cancer pancreatic, la vârsta de 80 de ani.

Membru al Partidului Democrat, el a reprezentat statul Georgia în Camera Reprezentanților, timp de peste 30 de ani. În timpul unei ceremonii la Capitoliu, pe 27 iulie, preşedinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a spus că Lewis a fost “un titan al mișcării pentru drepturi civile” și “conștiința congresului Statelor Unite”.

La începutul mișcării pentru drepturi civile, Lewis, născut în Alabama, a participat la numeroase proteste pașnice în sudul Statelor Unite. Moartea sa a survenit pe fundalul unor noi proteste față de injustiția rasială cauzate de uciderea de către poliție a afroamericanului neînarmat, George Floyd, în luna mai, în statul Minnesota.

Ministerul sănătății a confirmat, marți, 367 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și cinci decese printre persoanele infectate.

Numărul cazurilor noi și-a reluat creșterea, după o cădere înregistrată luni, când a scăzut proporțional și numărului de teste efectuate.

În total, în R. Moldova au fost confirmate, până marți, 753 de decese provocate de coronavirus și 23 521 de cazuri de infectare. 435 de bolnavi se află în stare gravă.

Ministerul de externe spune că cetățenii moldoveni pot intra în Bulgaria de marți, 28 iulie, dacă prezintă la graniță rezultatele testului negativ la COVID-19. Potrivit unui anunț al ambasadei moldovene la Sofia, citat de IPN, testul trebuie să nu fie mai vechi de 72 de ore, în momentul prezentării, iar rezultatele trebuie să fie în limba engleză.

O destinație de vacanță și rută de tranzit spre Grecia, Bulgaria a interzis intrarea cetățenilor moldoveni din 15 iulie, pe motivul înregistrării unui număr mare de îmbolnăviri în R. Moldova. Restricții asemănătoare valabile până pe 31 iulie au fost introduse de mai multe țări europene.

Negociatori americani și ruși au început marți, la Viena, trei zile de tratative în chestiunea controlului asupra armelor nucleare. Convorbirile au loc după ce grupuri de lucru tehnice din Statele Unite și Rusia urmau să analizeze, timp de peste o lună, posibilitatea înlocuirii tratatului noul START, care rămâne singura înțelegere bilaterală de control asupra armelor nucleare, dar care expiră în luna februarie.

Crearea grupurilor de lucru a fost convenită de emisarul american special pentru controlul armelor, Marshall Billingslea, după o primă rundă de dialog cu ministrul adjunct al apărării din Rusia, Serghei Riabkov, pe 22-23 iunie. Rusia dorește extinderea cu încă cinci ani a noului Tratat privind reducerea armelor strategice.

Acesta datează din 2010 și limitează numărul numărul focoaselor nucleare cu rază lungă de acțiune și al sistemelor balistice care pot fi desfășurate de cele două părți. Statele Unite vor ca un nou tratat să acopere toate armele nucleare, inclusiv cu rază de acțiune medie și scurtă și să mai includă China.

Președintele Igor Dodon l-a primit, marți dimineață, la reședința prezidențială de la Condrița pe liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. Imagini difuzate de președinție îi înfățișează pe cei doi discutând în aer liber, în fotolii amplasate la umbra unui stejar din curtea reședinței.

Purtătoarea de cuvânt a președinției, Carmena Sterpu, a scris pe Facebook că este cea de-a șaptea întrevedere a celor doi, fiind urmată de o ședință în format extins, cu participarea mai multor oficiali. Agenda convorbirilor nu a fost anunțată în prealabil, dar la acestea participă, între alții, guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, și secretarul de stat al ministerului economiei și infrastructurii, Vitalie Tarlev.

Întâlnirea a fost precedată de săptămâni de dispute în legătură cu amplasarea de noi puncte de control ale miliției transnistrene în zona de securitate de pe Nistru. Tiraspolul spune că punctele de control au scopul să asigure respectarea măsurilor antiepidemice de către cetățeni.

Premierul Ion Chicu a promis ajutoare agricultorilor afectați de secetă și ploile cu grindină și le-a cerut să nu se alieze cu opoziția. “Nu permiteți lăcustei politice să intre în sectorul dvs.”, a spus Chicu la un briefing la Chișinău, marți dimineață, la o zi după un protest al fermierilor.

Primul ministru a spus că guvernul va aloca până la 350 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor fermierilor, în funcție de necesități. Regulamentul de distribuire a ajutoarelor pentru culturile afectate deja ca grâul de toamnă, rapița și orzul urmează să fie aprobat de cabinetul de miniștri în ședința de miercuri.

Luni, mai mulți fermieri din raioanele Ștefan Vodă și Căușeni au scos tehnica agricolă pe traseele naționale pentru a atrage atenția guvernului. La proteste au fost văzuți deputați ai opoziției, ca vicepreședintele PAS, Igor Grosu.

Încă trei persoane infectate cu COVID-19 au decedat, numărul total ajungând la 751, a informat ministerul sănătății, marți dimineață, pe site-ul său. 435 de bolnavi se află în stare gravă. Până luni, în R. Moldova au fost confirmate 23 154 de cazuri de infectare, dintre care peste 5 900 sunt cazuri active.

Mai multe țări din Europa și Asia au reimpus restricții pentru a încetini răspândirea infecției de coronavirus după apariția unor focare noi.

Creșterea numărului de cazuri de infectare în Spania a dus la o decizie a Marii Britanii de a obliga călătorii întorși din acestă țară să stea în carantină timp de două săptămâni.

În Asia, Vietnamul a cerut evacuarea a zeci de mii de turiști după apariția unui focar în Danang, iar Hong Kong-ul a interzis grupurile mai mari de două persoane.

În Statele Unite, apariția unui focar de infecție printre jucătorii profesioniști de baseball a comprimis începerea unui nou sezon al competițiilor, care deja fusese scurtat. Izbucnirea de noi focare înseamnă un pas înapoi pentru eforturile de a relansa turismul și industria sportivă.

În Statele Unite, vânzările de arme au crescut în prima jumătate a anului cu 95%, iar a munițiilor cu 139%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Potrivit unui studiu realizat de Fondul Național de Tir Sportiv, în rețeaua de comerț cu amănuntul s-a înregistrat un număr record de tranzacții cu arme de foc – 10,3 milioane. Creșteri ale vânzărilor de muniții au raportat 92% dintre comercianți, iar a armelor de foc – 87%. Deși albii constituie mai mult de jumătate dintre cumpărători, se observă o creștere a interesului pentru arme din partea tuturor grupurilor rasiale ale populației. Cea mai mare creștere a numărului de cumpărători de arme și muniții s-a înregistrat în rândul afroamericanilor, atât bărbați, cât și femei - 58,2%. „Nu a existat niciodată până acum o creștere stabilă atât de mare a vânzărilor”, a declarat directorul pentru cercetări și dezvoltarea pieței de la Fondul Național de Tir Sportiv, Jim Curcuruto, citat de Vocea Americii.

### Vezi și... ###

Val de incidente violente la New York și Chicago

Testele pentru depistarea infecției cu coronavirus vor deveni obligatorii în Germania pentru toți turiștii, inclusiv germani, care vin din țările considerate de risc.

„Vom introduce teste obligatorii pentru persoanele care se întorc din zone de risc. Vrem să evităm ca persoanele care se întorc în Germania să îi infecteze pe alţii şi să genereze un nou val de infecţii”, a declarat luni seară ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn, conform site-ul N-TV.de, citat de Mediafax.

De câteva zile, în unele aeroporturi din Germania sunt efectuate teste voluntare pentru depistarea coronavirusului. Aceste teste vor deveni obligatorii şi vor fi gratuite.

Lista ţărilor considerate ca prezentând risc epidemic major va fi elaborată de Guvernul Germaniei împreună cu Institutul Robert Koch (RKI) şi va fi actualizată zilnic. Potrivit site-ului N-TV.de, criteriul va fi depăşirea numărului de 50 de cazuri de coronavirus la 100.000 de locuitori.

România a intrat în ultimele săptămâni pe lista de risc a mai multor state europene în condițiile în care luni a atins a șasea zi consecutivă peste 1.000 de noi cazuri.

Consilierul de securitate națională al președintelui Donald Trump, Robert O'Brien, a fost testat pozitiv pentru Covid-19, transmite CNN.

Este cel mai înalt oficial oficial al administrației Trump diagnosticat cu noul coronavirus.

Nu este clar când s-a întâlnit O'Brien ultima oară cu Trump, dar ultima lor apariție publică împreună a fost în urmă cu peste două săptămâni, în timpul unei vizite la Comandamentul Sud al SUA din Miami, pe 10 iulie, când președintele Donald Trump a apărut pentru prima oară cu mască de protecție.

O'Brien are „simptome ușoare”, s-a autoizolat și „lucrează dintr-o locație sigură”, potrivit unei declarații a Casei Albe.

Această declarație a confirmat relatările jurnaliștilor, făcute înainte ca personalul să fie informat oficial. Câțiva angajați ai Consiliului Național de Securitate au spus CNN că nu au fost informați că testele lui O'Brien sunt pozitive și că au aflat de ele din știrile și relatările mass-media.

O'Brien, unul dintre principalii asistenți ai lui Trump, s-a întors recent din Europa, unde el și vicepremierul s-au întâlnit cu oficiali din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia.

Un oficial al administrației a declarat pentru CNN că O'Brien lucrează de acasă încă de săptămâna trecută, că a fost la birou joi, după care a părăsit brusc Casa Albă.

Declarația dată de Casa Albă spune că nu există „riscul expunerii președintelui sau a vicepreședintelui”.

Larry Kudlow, consilierul economic al Casei Albe, a declarat reporterilor că una dintre fiicele lui O’Brien a contractat Covid-19 și că, probabil, așa s-a ales și el cu virusul.

Șeful Consiliului de Securitate Națională a fost însoțit în călătorie în Europa de agenți ai Serviciilor Secrete.

Mai multe poze din călătorie îl arată pe O'Brien fără mască și fără să respecte distanțarea socială.

Un oficial străin a declarat pentru CNN că la Palatul Elysée ar fi o oarecare neliniște după vestea despre rezultatul pozitiv al O'Brien. O'Brien s-a întâlnit cu Emmanuel Bonne, cel mai important consilier al politicii externe a președintelui Emmanuel Macron, pe 14 iulie.

La doar câteva zile, Macron și Bonne s-au deplasat la Bruxelles pentru negocieri în cadrul unui Summit al Consiliului European.

Joi, O'Brien, care s-a întors între timp la Washington, a anulat brusc o întâlnire cu un oficial european, spunând, pur și simplu, că a fost „din motive personale”.

În ciuda răspândirii pandemiei, președintele a apărut fără mască și fără vreo distanțare socială, mulți dintre cei mai buni oficiali ai săi și angajații Casei Albe urmându-i exemplul și spunând că nu este necesar pentru că sunt testați în fiecare zi.

Comisia Medicamentului pe lângă Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (AMDM) a aprobat cel de-al treilea studiu clinic destinat tratamentului infecţiei COVID-19. Este un studiu internaţional, care se desfăşoară în paralel în 35 de centre din Uniunea Europeană și SUA, transmite IPN. Inițiator și coordonator al acestor studii este Universitatea Stanford din Statele Unite, producătorii medicamentului fiind două companii farmaceutice germane. Conform AMDM, preparatul are o acțiune antivirală, fiind un compus nou, care și-a demonstrat eficacitatea și siguranța la dozele de cercetare administrate la pacienții diagnosticați cu infecția COVID-19 (gravitate moderat-severă). În Republica Moldova, studiul clinic se va desfășura în trei centre de studiu din cadrul Spitalului de boli infecțioase „Toma Ciorbă”, la inițiativa „Clinical Trial Center SRL”, România. Toate studiile clinice desfășurate în Republica Moldova sunt efectuate sub supravegherea și evaluarea Comitetului Național de Expertiză Etică a Studiului Clinic pe lângă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Israelul spune că a respins o tentativă de infiltrare a unui grup de “teroriști” din Liban, deschizând focul imediat ce membrii grupului au traversat granița, în zona muntelul Dov.

Armata israeliană spune că cei trei-cicni bărbați înarmați au fugit înapoi în Liban. În regiune, tensiunile s-au apmplificat în ultima săptămână, după ce un combatant al milițiilor libaneze Hizballah ar fi fost ucis de aviația isreliană, în Siria. Grupul Hizballah, care este sprijinit de Iran, a spus că nu a fost implicat în ultimele ciocniri de la graniță.

Hizballah este activ în special la granița sudică a Libanului cu Israelul, iar, împreună cu aliații săi politici, deține o influență considerabilă asupra guvernului de la Beirut. În războiul civil din Siria, grupul sprijină forțele loiale președintelui Bashar al-Assad.

Experții Fondului Monetar Internațional (FMI) și autoritățile moldovene au ajuns la o înțelegere care poate oferi guvernului de la Chișinău acces la împrumuturi de aproximativ 558 de milioane de dolari, timp de trei ani. Înțelegerea anunțată luni de șeful unei misiuni de la distanță a FMI, Ruben Atoyan, mai trebuie aprobată și de conducerea Fondului, la o ședință așteptată în luna septembrie. Aprobarea înțelegerii depinde de implementarea de către autoritățile moldovene a mai multor “condiți prealabile”, inclusiv în privința independenței Băncii Naționale, supravegherii sectorului financiar și transparenței fiscale, se spune într-un comunicat al FMI. Șeful misiunii de experți, Ruben Atoyan, este citat insistând asupra “ireversibilității” reformelor din ultmii ani la Banca Națională, datorită cărora spune că a fost posibilă “curățarea cu succes a sectorului bancar” în urma fraudei din 2014. Săptămâna trecută, mai mulți angajați ai Băncii Naționale au fost percheziționați într-un dosar în care sunt suspectați de abuz de putere, dar spun că ancheta vizează o decizie luată de ei în conformitate cu noile reforme. Tot săptămâna trecută, parlamentul a votat în prima lectură o lege propusă de guvernul Chicu, despre care FMI și alți donatori au spus că poate afecta independența Băncii Naționale. Deputații au cerut guvernului ca, înainte de votul în lectura a doua, să coordoneze cu donatorii legea, care ar obliga angajații băncii centrale să-și achite din propriul buzunar cheltuielile de reprezentare legală, dacă sunt condamnați pentru îndeplinirea neadecvată a obligațiilor de serviciu.

Armata ucraineană a acuzat separatiștii sprijiniți de Rusia de încălcarea armistițiului intrat în vigoare la miezul nopții trecute, dar rebelii pro-ruși au respins acuzația.

Armata ucraineană spune că forțele separatiste ar fi deschis focul din mitraliere, arme automat și lansatoare de grenade în apropiere de satele Uzhivka și Novomykhaylivka situate la sud și respectiv la sud-vest de Donețk, dar fără să provoace victime.

Separatiștii spun însă că au respectat armistițiul întocmai. Acordul de încetare a focului a fost încheiat săptămâna trecută de negociatori ruși, ucraineni și din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Intrarea în vigoare a armistițiului la miezul nopții a fost precedată de o convorbire telefonică între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cel rus Vladimir Putin. De la izbucnirea conflictului armat în Donbas, în 2014, au existat peste 20 de acorduri de încetare a focului. Luptele s-au soldat cu peste 13 200 de morți.

Ministerul sănătății a confirmat, luni, 13 decese printre persoanele infectate cu COVID-19 și 120 de cazuri noi de contaminare. Numărul cazurilor noi s-a înjumătățit față de zilele precedente, dar a avut loc și o scădere proporțională a numărului de teste efectuate. În total, în R. Moldova au fost confirmate 748 de decese provocate de coronavirus și 23 154 de cazuri de infectare.

Tot luni, autoritățile de sănătate din municipiul Chișinău au anunțat că, la spritalul Sfânta Treime, va fi deschisă o nouă secție pentru primirea și tratamentul pacienților infectați cu coronavirus, după ce răspândirea infecției în capitală s-a intensificat.

Partidul Democrat a cerut în justiție să se anuleze înregistrarea Partidului Pro Moldova al foștilor democrați conduși de Andrian Candu, spunând că formațiunea a fost creată „cu grave încălcări ale legislației”.

Într-o scrisoare de chemare în judecată a Agenției Servicii Publice, care a înregistrat Pro Moldova pe 22 iunie, PD spune între altele că denumirea noii formațiuni aparținea deja unei organizații neguvernamentale, așa încât nu putea fi folosită și de un partid.

Ceva mai devreme, Andrian Candu, a criticat ceea ce a numit “eforturi considerabile” ale PD de a-i anula înregistrarea partidului. Fost vicepreședinte al democraților, deputatul Candu a plecat din PD în luna februarie împreună cu alți parlamentari, părăsind și coaliția de guvernământ a democraților cu socialiștii.

Oficiali ruși și americani poartă convorbiri pe tema securității în spațiu, după ce Statele Unite și Marea Britanie au acuzat Moscova că ar fi lansat pe orbită arme anti-satelit. Dar convorbirile de luni, la Viena, au fost plănuite cu mult timp înainte și vor fi urmate de trei zile tratative privind controlul asupra armelor nucleare.

Pe 24 iulie, adjunctul secretarului de stat american pentru securitatea internațională și nonproliferare, Christopher Ford, a spus că “Moscova și Beijing-ul au transformat deja spațiul într-un domeniul al războiului”. Ford și-a exprimat speranța că întâlnirea de luni va deschide calea pentru a reglementa acțiunile militare ale țărilor în spațiu.

Ambasadorul american la Chișinău, Dereck J. Hogan, i-a spus președintelui Igor Dodon că Statele Unite au interesul unor “alegeri prezidențiale libere și corecte” în R. Moldova. Ambasadorul s-a întâlnit cu președintele luni, după ce Igor Dodon a sugerat, vineri, că statele Statele Unite l-ar proteja de anchetele moldovene pe fostul lider democrat fugar, Vlad Plahotniuc, pentru a interveni cu ajutorul acestuia în alegerile din noiembrie.

Într-un comunicat pe pagina de Facebook a ambasadei, se spune că cei doi au mai discutat despre sprijinul american “continu” pentru poporul R. Moldova în perioada pandemiei de COVID-19 și despre faptul că Statele Unite sprijină un nou program de colaborare al Chișinăului cu Fondul Monetar Internațional, dacă guvernul face reforme și asigură independența Băncii Naționale.

Vineri, Dodon a acuzat Statele Unite de duplicitate în cazul lui Plahotniuc, pe care autoritățile moldovene vor să-l judece pentru presupuse crime financiare. “Atitudinea foarte atentă din partea autorităților americane față de acest caz nu exclud că face parte din strategia campaniei prezidențiale pentru toamna anului curent. Pe de o parte, Statele Unite declară că acesta e hoț și îl pun pe diferite liste (…), iar pe de alta, îl țin binișor, poate va zice ceva despre Dodon la anumită etape”, a spus președintele Dodon.

El a vorbit la o întâlnire cu jurnaliștii după ce cererea autorităților moldovene de a-l anunța în căutare internațională pe Plahotniuc a fost respinsă de Interpol. Acesta a fugit în Statele Unite în iunie 2019, după ce fostul său Partid Democrat a pierdut puterea în favoarea unei coaliții a aliaților socialiști pri-ruși ai lui Dodon cu partidele pro-europene din blocul ACUM. În ianuarie 2020, Statele Unite au anunțat interdicție de viză pentru Plahotniuc. Ambasada americană la Chișinău a explicat ulterior că procedurile legale pentru eventuala expulzare a acestuia pot fi de durată.