Banca Națională a spus că „salută deschiderea” către cooperarea cu ancheta exprimată de conducerea Victoriabank, după ce procurorii au spus că o nouă bancă comercială este cercetată în dosarul fraudei bancare din 2014. Într-un comunicat, Banca Națională amintește că Victoriabank și-a îmbunătățit activitatea în ultimii ani în urma unor reforme ample, „fapt apreciat și susținut de partenerii de dezvoltare ai R. Moldova” și de „investitori cu renume internațional”, ca Banca Transilvania, care i-a achiziționat o mare parte din acțiuni. Comunicatul survine după ce Procuratura Generală a confirmat că, la cererea Procuraturii Anticorupție, o instanță de judecată a dispus punerea sub sechestru a unor bunuri în valoare de 1,9 miliarde de lei ale unei bănci comerciale. Procuratura spune că este o bancă „figurantă în dosarul vizând frauda bancară” din 2014, dar nu îi dă numele. Victoriabank, despre care nu se știa că ar fi cercetată, a spus că este surprinsă să afle că ar fi inclusă în dosarul furtului miliardului, dar că este gata să coopereze cu ancheta.

Procuratura Anticorupție spune că bunuri în valoare de 1,9 miliarde de lei ale unei bănci comerciale „figurantă în dosarul vizând frauda bancară” din 2014 au fost puse sub sechestru printr-o decizie de judecată luată la cerere procurorilor. Într-un comunicat de presă se spune că procurorii urmăresc recuperarea „prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor de spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat și abuz de serviciu”, dar nu se precizează numele băncii. Luni, presa a speculat că sechestrul vizează Victoriabank, despre care nu se știa că ar fi implicată în furtul miliardului. Victoriabank a spus imediat că este surprinsă să afle că ar fi inclusă în dosarul furtului miliardului, dar că este gata să coopereze cu ancheta.

382 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova marți, a anunțat Ministerul Sănătății pe site-ul său. Tot marți, au fost confirmate încă șapte decese printre persoanele infectate, numărul total ajungând la 857. A decedat și o doctoriță de 61 de ani, infecționistă, care a activat la Spitalul Clinic Municipal nr. 1 din capitală. Cazurile de contaminare confirmate marți ridică numărul total la 28 223, dintre care peste 7 600 sunt cazuri active. Luni, autoritățile municipale din Chișinău au spus că măresc numărul paturilor de spital rezervate celor infectați cu COVID-19. Cei mai mulți bolnavi se tratează la domiciliu.

Autoritățile din Germania au trimis Rusiei 17 cereri de informație în legătură cu asasinarea unui cetățean georgian la Berlin, dar fără rezultat, a declarat, marți, la Moscova, ministrul de externe german, Heiko Maas. Procurorii germani au inculpat un cetățean rus în cazul asasinării din august 2019 a georgianului de origine cecenă, Zelimkhan Khangoshvili, și au acuzat guvernul rus de comandarea crimei. Vorbind în compania omologului său rus Serghei Lavrov la o conferință de presă, Maas a spus că vor exista consecințe dacă instanța de judecată ajunge la o concluzie similară cu cea a procurorilor. Lavrov a spus însă că Moscova a furnizat Berlinului toate informațiile de care dispune în legătură cu asasinatul. Incidentul a umbrit relația bilaterală în timp ce Moscova și Berlinul încearcă să finalizeze gazoductul Nord Stream 2. Conducta va dubla capacitățile de export ale Rusiei către Germania, prin Mare Baltică. Dar este criticată de Statele Unite, care încearcă să o blocheze, pe motiv că va mări dependența Uniunii Europene de resursele energetice rusești, în timp ce va leza interesele unor țări estice, ca Ucraina, care controlează actualmente o parte a tranzitului de gaze.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că poartă discuții cu autoritățile medicale ruse pe tema unui vaccin împotriva COVID-19, după ce Rusia a anunțat, marți, că a înregistrat un asemenea vaccin, chiar înainte de ultima etapă de testare. Un purtător de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic, a spus reporterilor la Geneva că orice vaccin trebuie să parcurgă etapele de precalificare, inclusiv „examinarea și evaluarea riguroasă a tuturor datelor despre siguranța și eficiența sa”, relatează AFP. Vaccinul rusesc numit „Sputnik V” a fost elaborat de Institutul Gamaleya în colaborare cu ministerul rus al apărării. Reuters scrie că vaccinul a fost înregistrat de Ministerul Sănătății, însemnând că poate fi administrat populației, înainte de a parcurge etapa a treia de testare la scară largă. Președintele Vladimir Putin care a făcut anunțul despre vaccin marți dimineață a spus că acesta a trecut toate testele clinice, permite obținerea unei „imunități durabile” la Covid-19 și este sigur, fiind injectat și fiicei sale. În prezent, în lume, se află în testări peste 165 de versiuni ale unui vaccin anti COVID-19, iar mai multe companii au început testările la scară largă, care implică zeci de mii de oameni. Asemenea testări de fază a treia pentru vaccinul rusec vor începe abia miercuri, a spus Kirill Dmitriev, șeful Fondului rus pentru investiți directe care a finanțat elaborarea vaccinului. La Geneva, purtătorul de cuvânt al OMS a spus că organizația este încurajată de viteza cu care sunt dezvoltate câteva versiuni de vaccin, dar a atenționat că „grăbirea progresului nu trebuie să însemne compromisuri în privința siguranței”. Tarik Jasarevic a mai explicat că fiecare țară are propriile agenții care aprobă fososirea de vaccinuri pe propriul teritoriu, dar pentru a obține „ștampila calității” din partea OMS, un vaccin trebuie să parcurgă toate etapele.

Partidele coaliției de guvernare, PSRM și PD, au discutat, marți, cu principalele partide ale opoziției, PAS și Platforma DA, despre cum poate fi depășită criza din agricultură cauzată de secetă și despre cum poate fi reluat procesul de învățământ în condițiile pandemiei de coronavirus. Liderul fracțiunii parlamentare a PD, Dumitru Diacov, a declarat că deputații au creat două grupuri de lucru comune, ambele conduse de democrați, pentru evaluarea situației și propunerea de soluții. „Ce ne-a lipsit în acest parlament e dialogul. Am avut un schimb fierbinte de păreri”, a declarat Diacov după întâlnire. PAS și Platforma DA cer reluarea de urgență a ședințelor parlamentului pentru examinarea celor două chestiuni, dar majoritatea parlamentară vrea mai întâi elaborarea de propuneri concrete de către grupurile de lucru. Grupul Pro-Moldova desprins din PD la începutul anului a criticat organizarea discuțiilor fără el. Președintele Igor Dodon a spus, luni, că optează pentru redeschiderea școlilor și grădinițelor de la 1 septembrie, dar oficiali ai Ministerului Educației spun că nu toate instituțiile de învățământ sunt pregătite să asigure condiții sanitare speciale, inclusiv spații mai generoase pentru copii. În agricultură, guvernul Chicu a promis despăgubiri fermierilor ale căror culturi au fost compromise de inundații și secetă, dar autoritățile spun că fondurile la dispoziție sunt insuficiente și că vor cere un împrumut Băncii Mondiale.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a sosit la Praga, marți, în prima zi a unui turneu de cinci zile prin țările Europei Centrale, pentru a lua în discuție, între altele, rolul Chinei în construcția unei rețele 5G. Pompeo va petrece două zile în Cehia, urmând să călătorească ulterior în Slovenia, Austria și Polonia, țară care speră ca Statele Unite să redisloce pe teritoriul său o parte a militarilor pe care îi retrag din Germania. Secretarul de stat american ar vrea ca țările Europei Centrale să respingă cooperarea cu firma chineză Huawei, care încearcă să obțină întâietatea în construcția rețelei de internet de generația a cincea. Un alt obiectiv al vizitei lui Pompeo este reducerea dependenței europene de resursele energetice rusești. În Cehia, agenda sa include o călătorie la Plzen, în compania ministrului de externe ceh Tomas Petricek, pentru a aduce un omagiu militarilor americani care au eliberat orașul în 1945. Oficialul american va mai purta discuții cu firme cehești și americane în chestiunea rețelei 5G, înainte de a se întâlni cu premierul ceh Andrej Babiš. Pompeo va rosti un discurs în Senatul de la Praga și se va avea o scurtă întrevedere cu Miloš Zeman, președintele cu vederi pro-ruse și pro-chineze al Cehiei.

Ministrul de externe german Heiko Maas a declarat, marți, că este dreptul suveran al țării sale să-și aleagă sursele de energie. Maas a făcut declarația la Moscova, după convorbiri cu omologul său rus Serghei Lavrov despre finalizarea construcției conductei Nord Stream 2. Statele Unite se opun conductei care ar dubla capacitatea de export a Rusiei prin Marea Baltică spre Germania, spunând că acest lucru ar mări dependența energetică a Europei față de Rusia și ar pune într-o poziție slabă alte țări din centrul și estul Europei, care nu vor mai controla tranzitul. „Nicio țară nu are dreptul să dicteze politica energetică a Europei prin amenințări. Acest lucru nu va reuși”, a spus Maas. Statele Unite au adoptat un regim de sancțiuni pentru navele și firmele care ajută Rusia să construiască gazoductul aflat în ultimul stadiu al finalizării și au pregătit sancțiuni pentru orice firme care se implică. Cu două zile înainte de vizita la Moscova, Maas a discutat despre gazoduct cu secretarul de stat american Mike Pompeo și a criticat avertismentul Statelor Unite că va aplica sancțiuni în cazul unui port german folosit de navele care construiesc conducta.

Departamentul de stat american a salutat decizia Slovaciei de a expulza trei diplomați ruși, o decizie despre care presa slovacă a scris că are legătură cu asasinarea din 2019, în Germania, a unui rebel cecen din Georgia. Slovacia „a trimis un semnal clar despre faptul că nu va tolera actele criminale motivate politic ale Rusiei”, a scris pe Twitter purtătoarea de cuvânt a Departamentului de stat, Morgan Ortagus. Expulzarea diplomaților ruși a fost anunțată cu o zi mai devreme de Ministerul de Externe de la Bratislava. Un purtător de cuvânt a spus că decizia este o reacție la folosirea improprie a unei vize eliberate de consulatul slovac din St. Petersburg, care a dus la „o crimă serioasă pe teritoriul altui stat membru al NATO și UE”. Potrivit presei ruse, oficiali ruși au spus că vor răspunde Slovaciei „de o manieră similară”. Presa de la Bratislava a scris că un cetățean rus a folosit o viză slovacă pentru a intra în Germania, în 2019, devenind ulterior suspect în cazul asasinării de la Berlin a lui Zelimkhan Khangoshvili, cetățean georgian de origine cecenă. Autoritățile germane l-au capturat pe suspect, iar procurorii germani au acuzat statul rus de comandarea omorului, o acuzație respinsă de Moscova.

În jur de 70 de tractoare stau parcate pe marginea traseului național R33 Hâncești -Leușeni, între satele Rusca și Lăpușna, parte din protestul agricultorilor care cer mai mult sprijin din partea guvernului pentru a face față problemelor provocate de secetă, relatează corespondentul Europei Libere.

Agricultorii se plâng și de faptul că în general, în R. Moldova, se face numai „agricultură de subzistență”.

Asemenea acțiuni au loc, marți, simultan și în mai mult de alte 10 localități, printre care - Bardar, Ungheni, Cimișlia, Cantemir, Ștefan Vodă, Vulcănești, Drochia, Leova, relatează corespondentul Europei Libere.

• Sergiu Culeac

Între timp, în Parlament, reprezentanții Partidului Socialiștilor (PSRM), ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Democrat (PD) și ai Platformei „DA” au discutat peste două ore la Parlament, cu intenția de a identifica soluții pentru agricultorii afectați de secetă, dar și pentru a administra mai eficient pandemia Covid – 19. Potrivit presei de la Chișinău, socialiștii și democrații, aflați la guvernare, vor formarea a două grupuri de lucru care să formuleze soluții, ce ar urma să fie prezentate în Parlament pentru a adoptate.

PAS și Platforma DA insistă asupra convocării unei ședințe extraordinare a Parlamentului în cel mult șase zile, pentru că legislativul este singurul care poate aproba modificările de buget necesare pentru a finanța măsuri eficiente de depășire a actualei crize din agricultură.

### Vezi și... ###

Reprezentanții Platformei DA și PAS se vor întâlni cu democrații pentru a lua în discuție situația din agricultură

Numărul cazurilor de contaminare cu Covid-19 la nivel mondial a trecut de 20 de milioane, iar cel al deceselor a ajuns la aproape 750 de mii, la cinci luni de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Statele Unite rămân țara cea mai afectată, cu mai bine de un sfert din totalul contaminărilor, în timp ce bilanțul deceselor se ridică la peste 160 de mii. Urmează Brazilia și India.

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății a declarat însă că sunt și motive de optimism, pe de pe o parte, pentru că s-a văzut că răspândirea pandemiei poate fi limitată, dacă autoritățile și populație aplică măsuri consecvente de securitate sanitară. Pe de altă parte, pentru că în acest moment, în lumea întreagă, se lucrează la 165 de variante ale unui vaccin anti-Covid, șase au intrat în stadiul al treilea de testare clinică.

Între timp la Moscova, președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia este prima țară de lume care a înregistrat un vaccin. La o reuniunea de guvern, relatează agențiile internaționale de știri, Putin a declarat că vaccinul este eficient, a trecut toate testele clinice și permite obținerea unei „imunități durabile” la Covid-19.

Presa belarusă a difuzat câteva mesaje video ale principalei candidate a opoziției, Svetlana Țihanovskaia, care a părăsit marți Republica Belarus, plecând în Lituania, dar condițiile în care au fost făcute înregistrările rămân neclare. Țihanovskaia a sosit în Lituania pe fundalul protestelor din țara sa față de realegerea președintelui belarus Alexandr Lukașenka, despre care opoziția spune că a trucat alegerile de duminică.

Într-un prim mesaj video difuzat de un portal de știri belarus, Țihanovskaia a spus că a luat decizia de a pleca de una singură. Dar o aliată a ei, Maria Kalesnikava, a spus ulterior că Țihanovskaia a fost forțată să facă înregistrarea după ce a petrecut trei ore fără avocat în detenția unor ofițeri de rang înalt al forțelor de securitate belaruse, când a încercat să depună o contestație împotriva rezultatelor alegerilor, la sediul Comisiei Electorale Centrale de la Minsk.

### Vezi și... ###

Proteste în Belarus: un manifestant a murit

Într-un alt clip video difuzat între altele pe canalul Telegram al unui portal pro-guvernamental, Țihanovskaia își îndeamnă concetățenii să respecte legea. „Nu vreau sânge și violență (…), vă cer să nu opuneți rezistență poliției, nu mergeți în piețe așa încât să nu vă puneți viața în pericol”, mai spune Țihanovskaia în clipul de 37 de secunde. Textul clipului a fost difuzat și de agenția oficială de știri de la Minsk, BelTa.

În Liban, premierul Hassan Diab a anunțat luni seară demisia guvernului său, spunând, într-un discurs televizat, că explozia devastatoare din capitala libaneză care a ridicat un val de nemulțumire publică este rezultatul corupției endemice.

Între timp, agenția Reuters relatează că serviciile libaneze de securitate îi avertizaseră cu o lună în urmă pe președintele țării și pe premier de pericolul reprezentat de cele peste 2.750 de tone de nitrat de amoniu, depozitate neglijent în port, pentru securitatea Beirut-ului.

Explozia de pe 4 august cauzată de detonarea unei mari cantități de nitrat de amoniu la un depozit din portul de la Beirut a ucis cel puțin 163 de oameni, a rănit peste șase mii și a distrus sute de mii de locuințe, pe fundalul unei crize politice și economice îndelungate.

Demisia guvernului are loc după un week-end de proteste, la care participanții au dat vina pe neglijența autorităților și pe corupție. Cauza exactă a exploziei de pe 4 august încă nu a fost stabilită. Nitratul de amoniu a fost depozitat timp de șase ani în portul de la Beirut, după ce a fost confiscat de autoritățile libaneze de pe o navă arestată din cauza datoriilor. Presa a relatat că nava naviga în acel moment sub pavilion moldovean, aparținând unui om de afaceri rus.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, va candida din nou în alegerile pentru primăria capitalei, București, în alegerile locale din septembrie. Decizia a fost anunțată luni de Eugen Tomac, liderul Partidului Mișcarea Populară (PMP), creat de Băsescu și a urmat eșecului negocierilor dintre partidele de dreapta pentru o colaborare electorală. „Da, sunt hotărât să intru în competiţie dacă PNL şi USR vor considera că pot să batjocorească PMP” a declarat Băsescu într-un inetrviu cu Adevărul.live.

Mai multe: romania.europalibera.org

Traian Băsescu a fost deja prima general al capitalei României între anii 2000 și 2004, după care a deținut două mandate consecutive de președinte al țării (decembrie 2004 – decembrie 2014).

Ministrul de externe german Haiko Maas este așteptat la Moscova, pentru convobiri cu omologul său rus Serghei Lavrov în timp ce secretarul de stat american Mike Pompeo începe în Cehia un turneu central și est-european, care se va încheia sâmbătă, în Polonia.

Este de așteptat ca discuțiile ruso-germane de la Moscova să se concentreze pe proiectul comun Nord Stream 2, gazoductul care - prin Marea Baltică – duce gaze în Germania de unde alimentează și restul pieței europene.

Gazoductele Nord Stream 1 și 2 ocolesc Ucraina, ceea ce privează această țară de miliarde de dolari în taxe de tranzit, plătite de Rusia pentru a exporta gazul în restul Europei.

### Vezi și... ###

Senatul SUA a aprobat bugetul apărării, cu sancțiuni împotriva Nord Stream 2

Statele Unite se opun de mult proiectului, argumentul fiind că ar periclita securitatea Europei prin faptul că Germania își mărește dependența de gazele rusești. Motiv pentru care administrația Trump a impus deja sancțiuni împotriva firmelor, cu interese de afaceri în Statele Unite, care participă la proiectul Nord Stream 2. Măsură care în decembrie a blocat terminarea gazoductului, realizat în proporție de 90%.

Germania respinge acuzațiile iar unii critici susțin că America se opune pentru că ar dori să-și mărească ea exporturile de gaz lichefiat în Europa.

Turneul european al secretarului de stat american Mike Pompeo, pe de altă parte, se va concentra pe planurile administrației Trump de a retrage în jur de 12 mii de militari din Germania. Circa jumătate vor fi repatriași, dar restul vor fi relocați în alte state NATO, între altele în Polonia, România și țările baltice, prin rotație.

### Vezi și... ###

Săptămâna viitoare, secretarul de stat american va face un turneu central și est-european

În spitalele din Chișinău a fost mărit numărul de paturi pentru pacienții cu COVID-19, dar este posibil ca nici acesta să nu fie suficient, relatează Radio Chișinău.

Problema a fost discutată luni, în cursul ședinței săptămânale a conducerii primăriei Chișinău. Potrivit șefei departamentului de securitate socială și îngrijiri de sănătate, Tatiana Buceatski, în spitalele de capitală sunt ocupate 633 din 862 de paturi de spital.

În prezent, aproape 5,5 mii de persoane care locuiesc la Chișinău se tratează acasă. În R. Moldova, au fost confirmate luni, 9 august, peste 7.500 de cazuri active, un nivel record.

De la izbucnirea pandemiei s-au înregistrat peste 27.600 de cazuri de contaminare cu coronavirus, 19.300 de persoane s-au vindecat, numărul deceselor legate de Covid-19 este de 850.

La Habarovsk, în Orientul Îndepărtat al Rusiei, protestatarii, care manifestează de mai bine de o lună împotriva președintelui Putin, au scandat luni „Belarus, suntem alături de voi!” în timp ce demonstrau pe străzile orașului.

Manifestații de solidaritate au avut loc și în Ucraina.

Protestele de la Habarovsk au fost provocate inițial de arestarea unui fost guvernator. Cu timpul, manifestaţiile au început să se transforme în mitinguri de protest faţă de abuzurile Moscovei iar acum se cere demisia preşedintelui Vladimir Putin. Până în prezent au avut loc relativ puţine arestări în timpul protestelor de masă autorizate iar observatorii politici sunt de părere că autorităţile dau dovadă de reținere pentru a evita extinderea protestelor în alte regiuni.

Un manifestant a murit la Minsk luni seară, în cursul protestelor provocate de anunțul că președintele belarus Alexandr Lukașenka a câștigat duminică, 9 august un al șaselea mandat consecutiv cu peste 80% la sută din voturi, rezultat contestat de opoziție și mii de protestatari. Ministerul de Interne a informat că manifestantului i-a explodat în mână un obiect pe care se pregătea să-l arunce împotriva poliției, relatează corespondenții redacției belaruse a Europei Libere/Libertatea.

Incidentul a avut loc în cursul ciocnirilor din centrul capitalei belaruse între protestatari și forțele de ordine, care au replicat din nou, ca în seara de 9 august, cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Tot corespondenții Europei Libere relatează că în cursul ciocnirilor s-au auzit mai multe explozii.

### Vezi și... ###

Belarus, între lumea veche, pro-Kremlin, a lui Lukașenka și cea nouă, pro-europeană

Principala candidată a opoziției în alegerile prezidențiale de duminică, Svetlana Țihanovskaia, creditată de rezultatele parțiale prezentate de Comisia Electorală Centrală cu sub 10% din voturi, a declarat că nu recunoaște rezultatul. Opoziția a chemat la o grevă de protest, la scară națională, care ar urma să înceapă astăzi, 11 august, la prânz.

Opoziția s-a declarat deschisă să negocieze cu regimul Lukașenka, ofertă la care autoritățile nu au reacționat pentru moment.

Potrivit poliției, circa 3 mii de persoane au fost deja reținute după protestele inițiale din 9 august.

Statele Unite au reacționat la alegerile din Belarus și protestele care au urmat. Casa Albă a cerut autorităților de la Minsk să respecte dreptul oamenilor la proteste pașnice și să dea dovadă de reținere. O declarație similară a fost dată și de Departamentul de sta. Guvernul britanic a vorbit despre „problemele profunde” care au subminat alegerile din 9 august în timp ce la Paris s-a cerut autorităților din Belarus să dea dovadă de reținere.

Președintele Lukașenka susține însă că protestatarii, pe care i-a numit „oi”, s-ar lăsa manipulați de forțe din afara țării. Uniunea Europeană s-a declarat de asemeni îngrijorată de evoluția situației din Belarus și a cerut, prin coordonatorul politicii sale externe , Josep Borrell, ca rezultatele să nu fie falsificate. Polonia, Ucraina și Lituania au cerut și ele „reținere” din partea autorităților belaruse.

Pe de altă parte, la Chișinău, președintele Igor Dodon l-a felicitat pe Alexandr Lukașenka „cu ocazia victoriei în cadrul alegerilor prezidențiale”. „Din numele poporului moldovenesc și al meu personal, îi doresc succese remarcabile în realizarea scopurilor propuse în beneficiul Republicii Belarus”, se spune în mesajul de felicitare trimis lui Lukașenka de președintele moldovean Igor Dodon, potrivit paginii sale de pe Facebook.,

Victoria lui Lukașenka a fost salutată și de președintele rus Vladimir Putin.

În Liban, premierul Hassan Diab a anunțat demisia guvernului său, spunând, într-un discurs televizat, că explozia devastatoare din capitala libaneză care a ridicat un val de nemulțumire publică este rezultatul corupției endemice. Explozia de pe 4 august, cauzată de detonarea unei mari cantități de nitrat de amoniu la un depozit din portul de la Beirut, a ucis cel puțin 163 de oameni, a rănit peste șase mii și a distrus sute de mii de locuințe, pe fundalul unei crize politice și economice îndelungate. În anunțul de luni, premierul demisionar a spus că sprijină apelurile libanezilor de rând ca aceia care se fac vinovați de producerea exploziei să fie trași la răspundere. Demisia are loc după un week-end de proteste, la care participanții au dat vina pe neglijența autorităților și pe corupție. Cauza exactă a exploziei de pe 4 august încă nu a fost stabilită. Nitratul de amoniu a fost depozitat timp de șase ani în portul de la Beirut, după ce a fost confiscat de autoritățile libaneze de pe o navă arestată din cauza datoriilor. Presa a relatat că nava naviga în acel moment sub pavilion moldovean, aparținând unui om de afaceri rus. Demisia guvernului de la Beirut, comentează AP, poate duce la negocieri îndelungate între diferitele fracțiuni ale elitei libaneze pentru formarea unui nou cabinet, într-un moment în care donatorii cer Libanului reforme anticorupție urgente.

Partidele de opoziție, Platforma DA și PAS, se vor întâlni, marți, cu Partidul Democrat din coaliția de guvernământ pentru a lua în discuție situația din agricultură, după ce suprafețe mari au fost afectate de inundații și secetă. Anunțul a fost făcut de Platforma DA. Invitația a venit de la PD, fiind adresată și principalului partid de guvernământ, PSRM, dar nu este limpede dacă la discuții va participa și PSRM. Opoziția acuză PSRM de refuzul de a convoca o ședință extraordinară a parlamentului în chestiunea agriculturii și a răspunsului la pandemia de coronavirus. La sfârșitul lunii trecute, guvernul a anunțat că va mări ajutoarele pentru fermierii ale căror culturi au fost compromise. Luni dimineață, președintele Igor Dodon a spus că situația din agricultură este deosebit de gravă, iar guvernul va cere un împrumut Băncii Mondiale.

Ministerul Sănătății a confirmat, luni, 181 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și cinci decese printre persoanele infectate. Numărul total al contaminărilor a ajuns în R. Moldova la 27 841, iar cel al deceselor printre persoanele infectate - la 850. Cazurile noi de contaminare s-au redus în jumătate față de zilele precedente, însă după o scădere proporțională a numărului de teste. După mai multe zile în care au fost confirmate mai multe cazuri noi de infectare decât persoane vindecate, numărul cazurilor active a atins un nivel-record de peste 7.500.

Partidul Acțiune și Solidaritate a propus modificarea legislației pentru a mări taxele de înregistrare a vaselor maritime în R. Moldova, după ce o recentă explozie la Beirut a readus în actualitate controversele în care au fost implicate în ultimii ani navele sub pavilion moldovean. Într-o conferință de presă la Chișinău, deputatul Radu Marian a anunțat un amendament la Codul navigației maritime comerciale, care ar mai trebui îmbunătățească modul de inspectare a navelor înregistrare. R. Moldova a înregistrat sute de nave maritime, din 2007, după ce a obținut acest drept o dată cu ieșirea indirectă la mare prin portul Giurgiulești, de la Dunăre. Dar a înregistrat multe nave vechi, ai căror proprietari au fost atrași de taxele mici, de doar 20 de mii de lei pentru o navă de cinci mii de tone, spune Marian. R. Moldova figurează pe o „listă neagră” a Memorandumului de la Paris, organizație care monitorizează îndeplinirea normelor de siguranță a navigației. Potrivit relatărilor de presă, nitratul de amoniu care ar fi cauzat recenta explozie de la Beirut, ucigând cel puțin 158 de oameni și rănind aproximativ șase mii, a fost transportat în capitala libaneză, în 2013, de nava Rhosus, care naviga sub pavilion moldovean. Potrivit New York Times, Rhosus, care a fost sechestrată din cauza datoriilor armatorului, a fost abandonată și s-a scufundat în apropiere de portul de la Beirut, în 2015 sau 2016.

Principala candidată a opoziției la alegerile prezidențiale belaruse, Svetlana Țihanovskaia, a declarat că nu recunoaște rezultatele oficiale ale scrutinului de duminică, potrivit cărora președintele Alexandr Lukașenka a obținut peste 80% din voturi, iar ea sub 10%. „Eu mă consider câștigătoare a alegerilor prezidențiale”, a spus Țihanovskaia luni, la o conferință de presă la Minsk. În noaptea precedentă, poliția a folosit forța împotriva simpatizanților opoziției, care au manifestat la Minsk împotriva realegerii lui Lukașenka pentru un al șaselea mandat. Țihanovskaia spune că rezultatele oficiale au fost falsificate, iar „protocoalele reale” ale numărării voturilor în secțiile de votare ar arăta că ea a învins. Ea a mai cerut autorităților să nu folosească violența împotriva protestatarilor. Ministerul de Interne a dezmințit, ceva mai devreme, relatările grupului pentru drepturile omului Viasna despre faptul că cel puțin un protestatar ar fi fost ucis peste noapte, când poliția a folosit împotriva demonstranților grenade paralizante, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc.

Președintele Igor Dodon l-a felicitat pe Alexandr Lukașenka „cu ocazia victoriei în cadrul alegerilor prezidențiale” încheiate duminică, la care liderul belarus ar fi obținut peste 80% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare oficiale. Opoziția spune că alegerile ar fi fost falsificate, iar anunțarea rezultatelor exit-poll în cursul nopții de duminică spre luni a fost însoțită de ciocniri, la Minsk, între poliție și mii de suporteri ai opoziției, relatându-se că cel puțin un protestatar ar fi fost ucis. „Din numele poporului moldovenesc și al meu personal, îi doresc succese remarcabile în realizarea scopurilor propuse în beneficiul Republicii Belarus”, se spune în mesajul de felicitare trimis lui Lukașenka de președintele moldovean Igor Dodon, potrivit paginii sale de pe Facebook. În timpul ciocnirilor de la Minsk, poliția belarusă a folosit gaze lacrimogene, grenade paralizante și gloanțe de cauciuc împotriva protestatarilor, care au contestat rezultatele alegerilor. Un grup belarus pentru drepturile omului, Viasna, a spus că un tânăr protestatar a decedat din cauza unei răni la cap, iar zeci de participanți la proteste au fost răniți. Ministerul de Interne a spus că nu are date despre vreo victimă. Duminică, la ieșirea de la secția sa de votare, la Minsk, Lukașenka a spus că nu va admite alunecarea țării în „haos” și „război civil”.

În timp ce țări ca Rusia și China l-au felicitat pe Alexandr Lukașenka în urma alegerilor prezidențiale de duminică, mai multe țări europene au criticat Minskul pentru reprimarea violentă a opoziției, care contestă victoria liderului belarus, aflat la putere din 1994, relatează AP. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe Twitter că Minskul trebuie să asigure „numărarea și publicarea corectă” a tuturor voturilor, iar „hărțuirea și reprimarea violentă a protestatarilor pașnici nu-și are locul în Europa”. Potrivit rezultatelor oficiale preliminare, Lukașenka ar fi obținut peste 80% din voturi, dar opoziția a contestat aceste rezultate la proteste de stradă, la Minsk. Într-o declarație separată a Uniunii Europene se spune că “noaptea alegerilor a fost marcată de violență disproporționată și inacceptabilă din partea statului împotriva protestatarilor pașnici”. Germania a spus că, în Republica Belarus, „nu au fost respectate standarde minime pentru alegeri democratice”. Lituania a exprimat îndoiala că rezultatele alegerilor reflectă opinia publicului, iar Polonia a cerut un summit de urgență al Uniunii Europene pentru a sprijini „aspirațiile pentru libertate ale poporulul belarus”. Președintele rus Vladimir Putin i-a trimis un mesaj de felicitare lui Lukașenka, exprimându-și speranța dezvoltării relațiilor belaterale. Un mesaj de felicitare a trimis la Minsk și președintele chinez, Xi Jinping, care a spus că este gata să colaboreze cu Lukașenka pentru avansarea parteneriatului strategic dintre țările lor.