Zeci de mii de demonstranți s-au adunat duminică la Minsk la o demonstrație împotriva președintelui din Belarus Alexandr Lukașenka, în cea de-a 15-a zi de proteste post-electorale. Protestatarii purtând drapele alb-roșii s-au adunat în Piața Independenței, scandând: „Uhodi!” (Pleacă!). Forțele de securitate au blocat multe stații de metrou, așa că mulți participanți au ajuns la locul adunării pe jos. Mai devreme, președintele ordonase armatei să preia controlul asupra unor monumente, ca să nu fie vandalizate de demonstranți. O grupare de opoziție a spus că poliția a ridicat puncte de control pe șosele la intrarea în capitală.

Fosta prim-ministră ucraineană Iulia Timoșenko a fost testată pozitiv cu COVID-19 și este în stare gravă, cu febră, a anunțat duminică o purtătoare de cuvânt a partidului ei. Timoșenko, care are 59 de ani, și a condus două guverne înainte să fie învinsă la alegerile prezidențiale din 2010, devine prima personalitate politică bine-cunoscută din Ucraina care se contaminează cu COVID-19. Parlamentul ucrainean este în vacanță de la jumătatea lunii iulie. „Starea ei este gravă, are temperaturi de până la 39 de grade”, a spus purtătoarea de cuvânt al partidului Patria, refuzând să precizeze dacă Timoșenko a fost spitalizată și fără să ofere alte detalii. Ucraina trece printr-o accelerare a epidemiei, cu 2.328 de cazuri noi înregistrate sâmbătă.

Șeful politicii externe a Uniunea Europeană, Josep Borell, a avertizat că Belarus nu trebuie să devină „a doua Ucraină” și a insistat că este nevoie de comunicare cu președintele Alexandr Lukașenko. UE respinge rezultatele alegerilor de la 9 august, câștigate oficial de președintele Lukașenko, dar contestate de opoziția care a organizat mari și prelungite proteste de stradă. Într-un interviu publicat duminică de ziarul spaniol El Pais, Josep Borell a amintit că o criză internă din Ucraina a dus în timp la violențe și conflict armat, și că nu este permis ca scenariul să se repete în Belarus. „Problema belarușilor astăzi nu este o alegere între Rusia și Europa, ci să câștige libertate și democrație”, a spus Borell. El a mai spus că UE trebuie să continue dialogul cu Alexandr Lukașenko și a comparat situația cu aceea din Venezuela.

Soția și un consilier de rang înalt l-au vizitat pe Alexei Navalnîi la spitalul Charite din Berlin, unde politicianul rus din opoziție este tratat după ceea ce apropiații lui consideră a fi fost o otrăvire. Navalnîi a fost transportat la Berlin dintr-un oraș siberian sâmbătă, după ce doctorii ruși refuzaseră inițial să-i dea drumul, spunând că este prea slăbit ca să facă o asemenea călătorie. Medicii ruși au spus că o problemă de metabolism ar fi cauza cea mai probabilă a îmbolnăvirii, dar suporterii lui Navalnîi cred că i s-a pus otravă în ceaiul băut înaintea decolării de la Tomsk spre Moscova. Între timp, un ziar rusesc a scris că Navalnîi a fost supravegheat îndeaproape de serviciul de securitate rusesc în zilele dinaintea îmbolnăvirii. Moskovskii Komsomoleț a scris că urmărirea lui Navalnîi a fost confirmată chiar de oficialii serviciului de securitate rusesc.

Iranul spune că avionul de pasageri ucrainean doborât din greșeală de apărarea antiaeriană în ianuarie la Teheran a fost lovit de două rachete, la interval de 25 de secunde, iar cei de la bord erau în viață după prima lovitură. Informațiile sunt cuprinse în primul raport oficial despre catastrofa aviatică soldată cu moartea tuturor celor 176 de oameni de la bord, publicat la 23 august, după examinarea cutiilor negre ale aeronavei. Publicând duminică raportul, autoritățile iraniene au avertizat împotriva exploatării lui în scopuri politice. Gărzile Iraniene Revoluționare au doborât avionul companiei Ukraine International Airlines la 8 ianuarie, la scurt timp după decolarea lui de pe aeroportul din Teheran, în ceea ce iranienii au calificat drept „o greșeală dezastruoasă”, produsă pe fondul unei alerte militare provocată de tensiuni cu Statele Unite. Iranul și Ucraina poartă negocieri pentru compensarea familiilor victimelor. O nouă rundă este programată pentru noiembrie.

Politicienii de la Chișinău au marcat duminică, din nou de pe poziții adverse, aniversarea unor evenimente din al doilea război mondial, subliniind în funcție de orientarea geopolitică fie importanța înfrângerii fascismului, fie abuzurile regimului stalinist care a urmat. Președintele Igor Dodon a marcat la complexul Memorial „Capul de Pod Șerpeni” a 76-a aniversare a operațiunii „Iași-Chișinău”, cu care Armata Roșie a preluat controlul deplin asupra teritoriului Moldovei de astăzi.

Tot astăzi, însă, alți politicieni moldoveni au condamnat din nou Pactul Ribbentrop-Molotov, din 1939, care a scos Basarabia din componența României, oferind Bucureștiului un motiv de aliere cu Germania nazistă și de participare la războiul de pe frontul de est, împotriva Uniunii Sovietice. Principalele partide de opoziție pro-europene, PAS și PDA, au amintit că guvernarea Maiei Sandu, debarcată spre sfârșitul anului trecut, a instituit la 23 august Ziua comemorării victimelor fascismului și comunismului – marcată, de altfel, și în România vecină.

Mii de persoane care se întorceau din vacanță de la mare din Croația cu mașinile personale au așteptat chiar și 12 ore la granița dintre Slovenia și Austria, până duminică dimineață, după ce austriecii au actualizat restricțiile referitoare la COVID-19, relatează DPA. Din cauza creșterii numărului de infecții în Croația, toți cei care revin de acolo trebuie să se înregistreze la autoritățile de frontieră austriece, înainte să poată intra în Austria. Mulți turiști, de pildă germani, sunt citați de DPA cu afirmația că nu au știut de noile restricții austriece, chiar dacă au căutat pe net eventuale modificări, înainte să pornească la drum spre casă. Potrivit DPA, duminică dimineață timpul de așteptare la granița sloveno-austriacă se redusese la „numai” 6 ore.

Agenția Reuters relatează că trupele internaționale conduse de Statele Unite s-au retras din baza militară Taji, din Irak, predând-o forțelor de securitate irakiene. Evenimentul vine la câteva zile după ce președintele Donald Trump a promis să retragă trupele, deja reduse la număr, care se mai află în Irak, iar trupele americane și aliații lor au început să plece ca parte a retragerii. Statele Unite au staționat în Irak 5000 de militari, iar aliații, încă 2500, amintește Reuters.

Opoziția din Belarus a convocat pentru duminică mari demonstrații pentru a cere din nou demisia președintelui Alexandr Lukașenko. Marșuri de solidaritate cu Belarus sunt programate de asemenea în Lituania vecină, unde demonstranții fac un lanț uman de la Vilnius până la granița cu Belarus, după modelul lanțului baltic din perioada dinaintea destrămării URSS. Săptămâna aceasta autoritățile de la Minsk au deschis anchete penale împotriva liderilor opoziției, acuzându-i de organizarea de adunări neautorizate și alte delicte. Lukașenko a susținut în mai multe rânduri că tulburările din țara sa ar fi provocate de puteri străine, occidentale, și a ordonat desfășurarea de trupe la granița cu Polonia, țară membră în NATO și UE.

Adjunctul secretarului de stat al Statelor Unite, Stephen Biegun, se va întâlni în Lituania cu Svetlana Țihanovskaia, candidată la alegerile prezidențiale contestate de la 9 august, din R. Belarus. Consilierii ei au spus sâmbătă că întâlnirea va avea loc luni, 24 august. Biegun va vizita săptămâna viitoare Lituania și Rusia pentru convorbiri pe tema crizei post-electorale din Belarus. „Numărul doi” al diplomației americane se va întâlni cu miniștrii lituanieni ai externelor și apărării pentru a discuta despre „situația din Belarus, relațiile bilaterale, NATO și chestiuni de apărare”, a informat ministerul de externe de la Vilnius. Din Lituania, Biegun va merge apoi la Moscova, marți și miercuri.

Premierul României, Ludovic Orban, a dat publicității un mesaj cu ocazia Zilei de comemorare a victimelor fascismului și comunismului, care amintește semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, la 23 august 1939. „Coșmarul unor regimuri totalitare a continuat zeci de ani pentru mulți dintre europeni, inclusiv pentru români. Printr-o coincidență istorică, după exact cinci ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, ieșirea din război a României, la 23 august 1944, avea să însemne pentru țară și începutul sovietizării, teroare, opresiune și interzicerea pluralismului politic. Generații întregi au fost private de drepturi și libertăți fundamentale, au fost distruse vieți, iar democrația a fost călcată în picioare”, a spus Ludovic Orban. El a avertizat împotriva tentativelor „unor grupuri de interese politice de a reînvia metode de manipulare care amintesc de anii de dictatură”. Premierul român de centru-dreapta nu a spus care ar fi acele grupuri sau forțe politice.

În PMAN din Chișinău s-a convocat duminică un protest împotriva politicilor președintelui Igor Dodon, organizat de Partidul Democrația Acasă. Demonstranții au scandat lozinci ca „Igor Dodon, la tomberon” sau „Dodon la pușcărie”. Polițiștii care vegheau la respectarea regulilor adunărilor publice purtau un banner pe care scria „Vă mulțumim că protestați pașnic”. La adunare au vorbit fermieri nemulțumiți de compensații, dar și veterani de război. Potrivit unor relatări de presă, demonstrația a fost sprijinită și de reprezentanții diasporei. Tot duminică, tot în capitală, a fost convocat de organizații unioniste un protest la ambasada rusă, cu ocazia împlinirii a 81 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

Liderul autoritar din Belarus, Alexandr Lukașenko, i-a ordonat sâmbătă ministrului apărării să ia „cele mai stringente măsuri” pentru apărarea integrității teritoriale a țării, după ce alegerile prezidențiale controversate de la 9 august au provocat mari proteste de stradă. Lukașenko a făcut remarcile în timpul inspectării unor unități militare la Grodno, lângă granița cu Polonia. În acea regiune belarusă vor avea loc în 28-31 august manevre militare de amploare. Lukașenko a mai spus că, peste graniță, trupele NATO din Polonia și Lituania ar fi „în fierbere”, și a ordonat trupelor belaruse să intre în capabilitate deplină de luptă. În zilele de proteste de după scrutinul de la 9 august, pe care oficial l-a câștigat cu o majoritate confortabilă, Lukașenko a acuzat de mai multe ori țările din NATO și UE că ar provoca în mod deliberat mișcări de protest în țara lui, ca să o destabilizeze.

Adjunctul secretarului de stat al Statelor Unite, Stephen Biegun, va vizita săptămâna viitoare Lituania și Rusia pentru convorbiri pe tema crizei post-electorale din Belarus, au anunțat sâmbătă oficiali lituanieni, citați de France Presse. „Numărul doi” al diplomației americane se va întâlni cu miniștrii lituanieni ai externelor și apărării pentru a discuta despre „situația din Belarus, relațiile bilaterale, NATO și chestiuni de apărare”, a informat ministerul de externe de la Vilnius. Din Lituania, Biegun va merge apoi la Moscova, marți și miercuri, potrivit unei surse diplomatice rusești citată de Interfax. Lituania, țară din UE și NATO, i-a oferit adăpost Svetlanei Țihanovskaia, contracandidata președintelui Alexandr Lukașenko la alegerile controversate de la 9 august.

Autoritățile din Belarus au restricționat accesul la pagina de net a serviciului belarus al Europei Libere (EL) și la alte zeci de site-uri, într-un efort de a controla informația pe fondul protestelor post-electorale. Într-o declarație de presă, conducerea EL a spus că decizia din 21 august a Ministerului de Interne de la Minsk este „încă o metodă prin care guvernarea președintelui Lukașenko încearcă să ne împiedice să furnizăm publicului nostru informații critice și să izoleze locuitorii din Belarus”. „Este o parte a blocadei informaționale totale”, se mai spune în declarație. Printre site-urile altor organizații de știri blocate se numără: Belsat, Euroradio și Mediazona Belarus. Au fost restricționate de asemenea site-uri asociate cu organizația neguvernamentală Viasna, care a monitorizat persecutarea opoziției înainte și după alegerile de la 9 august.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a aprobat primele cereri de compensații pentru pierderile suferite de agricultori din cauza secetei și grindinei. Potrivit relatării portalului Newsmaker.md, compensațiile la hectar oscilează între 1.500 lei pentru orz de toamnă și 3000 de lei pentru vița-de-vie. Sursa citată notează că termenul limită pentru depunerea dosarelor este 18 septembrie anul curent. Știrea vine după ce agricultorii moldoveni protestatari au anunțat vineri că își suspendă demonstrațiile de stradă pentru mărirea compensațiilor. Mai înainte, premierul Ion Chicu le reproșase că au revendicări nerealiste și se lasă manipulați de opoziția politică. Liderul PPDA, Andrei Năstase, a anunțat tot săptămâna aceasta că l-a denunțat pe premier la Procuratura Generală pentru „amenințările” la adresa fermierilor, iar premierul a răspuns că nu comentează asemenea gesturi politice, dar se îngrijește de toți cetățenii, inclusiv de agricultori.

Șeful structurii israeliene de combatere a pandemiei de coronavirus a cerut Ucrainei să interzică un pelerinaj anual evreiesc, de teamă ca manifestarea să nu se transforme într-un focar de infecție. Zeci de mii de evrei ortodocși se aduna an de an la Uman, la mormântul Rabinului Nachman din Reslov, cu ocazia sărbătorilor Anului nou evreiesc, care anul acesta au loc în perioada 18-20 septembrie.

Guvernele israelian și ucrainean deja au emis o declarație comună în care cere pelerinilor să renunțe, anul acesta, dar se crede că credincioșii totuși vor să meargă, în număr mare.

Potrivit Reuters, Ronni Gamzu, șeful comisiei speciale anti-COVID-19 din Israel, i-a trimis o scrisoare președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, avertizând că o asemenea adunare, în vremuri de pandemie, ar pune în pericol nu doar oaspeții străini, ci și pe localnici, creând „o mare povară pentru sistemul medical” ucrainean, iar la întoarcerea pelerinilor, și pentru cel israelian.

La spitalul Charite din Berlin medicii au început tratamentul opozantului rus Alexei Navalnîi cu examinări medicale cuprinzătoare. Conducerea spitalului a spus că testele vor dura „ceva timp”.

Alexei Navalnîi, aflat în comă de joi, a ajuns sâmbătă dimineață la Berlin, la bordul unui avion special, după ce vineri medicii din spitalul siberian unde fusese internat de urgență sub bănuiala de otrăvire, au permis transferul, la solicitarea familiei și aliaților politicianului de 44 de ani.

### Vezi și... ###

Alexei Navalnîi - „otrăvire naturală” sau cu substanțe necunoscute puse într-un ceai?

Sosirea lui Navalnîi la Berlin, pentru îngrijire medicală într-un spital prestigios, a fost confirmată de purtătoarea lui de cuvânt și de asociația germană „Cinema pentru pace”, care a organizat transportul.

Navalnîi a fost internat în secția de terapie intensivă a spitalului din Omsk joi, după ce i se făcuse rău la bordul unui avion care-l ducea spre Moscova, și care din cauza lui a aterizat de urgență. Suporterii săi cred că a băut un ceai otrăvit la aeroportul din Tomsk. Medicii ruși au spus însă că aceasta este doar una din mai multe ipoteze, cea mai plauzibilă fiind o maladie de metabolism soldată cu scăderea bruscă a glicemiei.

Doi corespondenți din Moscova ai postului nostru de radio au fost expulzați din Belarus după ce fuseseră reținuți de poliție la Minsk la 21 august. Reporterii, Iulia Vișnevețkaia și Andrei Kiselev, au fost duși la Smolensk, în vestul Rusiei, și li s-a spus că au interdicție de intrare în Belarus pe cinci ani. Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea nu a primit vreo motivare oficială a expulzării. Incidentul vine pe fondul reprimării protestelor post-electorale din Belarus de către regimul președintelui autoritar Alexandr Lukașenko, în urma alegerilor prezidențiale contestate de la 9 august. Cei doi reporteri au fost reținuți mai multe ore într-un oficiu al ministerului de interne de la Minsk, după ce fuseseră legitimați la uzina de tractoare din Minsk, unde mulți muncitori au participat la proteste împotriva lui Lukașenko.

Într-o declarație de presă, Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea a spus că „autoritățile de la Minsk au ignorat constant cererile de acreditare depuse de zeci de jurnaliști ruși, ucraineni și din alte țări pentru a relata despre aceste evenimente de importanță critică”. „Această tactică a furnizat autorităților un pretext cinic pentru arestarea și deportarea... de jurnaliști”, se mai spune în declarație.

Medicii ruși și-au dat acordul pentru evacuarea politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi de la spitalul din Siberia unde se află în comă de joi, a spus vineri șeful-adjunct al spitalului din Omsk, Anatoli Kalinicenko. Potrivit AFP, el a spus presei că starea lui Navalnîi s-a stabilizat, iar soția și fratele lui „și-au asumat riscul”. Mai devreme, soția opozantului făcuse apel la președintele Vladimir Putin să permită transportarea lui Navalnîi în Germania. Tot vineri, medicul-șef de la spitalul din Omsk, Alexandr Murahovschi, a spus că principala cauză a îmbolnăvirii subite a lui Navalnîi, în avion, a fost o afecțiune metabolică, manifestată printr-o cădere bruscă a nivelului de zahăr din sânge. Aliații lui Navalnîi spun că ar fi fost otrăvit.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat vineri că țara sa a descoperit mari zăcăminte de gaze naturale în Marea Neagră și a calificat descoperirea ca „istorică”, dar experții spun că există încă necunoscute. Liderul turc a promis că gazele din nou-descoperitul zăcământ, evaluate la 320 de miliarde de metri cubi, ar putea intra pe piața turcă deja în 2023. Experți citați de presă au avertizat însă că ar putea trece mulți ani și vor trebui investite multe miliarde de dolari înainte ca producția să poată începe. În plus, nu se poate aprecia deocamdată exact calitatea gazelor. Turcia, care depinde aproape total de importul de energie, caută rezerve și în largul coastelor sale mediteraneene, intrând și din această cauză în conflict cu rivala sa regională istorică, Grecia.

Șeful poștei din Statele Unite, Louis DeJoy, a asigurat vineri Congresul de la Washington că Serviciul Poștal nu și-a schimbat metodele în privința voturilor prin poștă, și că buletinele de vot pentru alegerile prezidențiale din noiembrie vor fi gestionate „în siguranță și la timp”. În prima sa apariție publică în Congres, DeJoy a căutat să-i liniștească mai ales pe democrați, care se tem că măsurile lui de reducere a costurilor ar putea compromite numărarea voturilor la scrutinul din 3 noiembrie, ajutându-l, cel mai probabil, pe președintele republican Donald Trump. DeJoy, care le-a donat milioane de dolari lui Trump și altor republicani, a spus că nu a vorbit cu oficialii de campanie republicani despre gestionarea voturilor la alegerile de la toamnă. El a dat asigurări că lucrătorii poștei vor da prioritate buletinelor de vot, la fel cum au mai făcut-o în trecut, și a adăugat că el însuși va vota prin corespondență.

Autoritățile moldovene au anunțat vineri că de la 1 septembrie nu vor mai trebui să intre în carantină sau autoizolare cetățenii moldoveni care revin din aproximativ 50 de țări cu situație relativ bună în ce privește pandemia de COVID-19. Anunțul a fost făcut de premierul Ion Chicu, care a mai spus că lista țărilor din „zona verde” urmează să fie publicată curând de Ministerul Sănătății, și va fi actualizată săptămânal. Chicu a mai anunțat tot vineri că noul an școlar va începe la 1 septembrie în condiții sanitare stricte – una din schimbări este că nu va începe cu careuri. În R. Moldova s-au înregistrat vineri 547 cazuri noi de infectare cu COVID-19, și încă opt decese.

Doi membri de frunte ai nou-înființatului consiliu al opoziției din Belarus au fost chestionați, vineri, într-o anchetă penală care acuză consiliul că vrea să-l răstoarne de la putere pe președintele Alexandr Lukașenko după alegeri prezidențiale disputate. Zeci de suporteri i-au însoțit pe Maxim Znak și Serghei Dîlevski la cartierul general al Comitetului Ivestigativ. Znak, de profesie avocat, a spus la intrare că se teme că va fi arestat. Dar după ce a ieșit teafăr, a declarat că a participat la „discuții productive”. Consiliul Coordonator a fost lansat săptămâna aceasta cu scopul declarat de a negocia transferul puterii pe fondul celei mai grave crize politice din istoria recentă a țării, de la prăbușirea URSS. Lukașenko, aflat la putere de 26 de ani, a fost declarat învingătorul alegerilor de la 9 august, dar opoziția și-a scos suporterii în stradă, invocând falsificarea scrutinului.

Uniunea Europeană a cerut elucidarea rapidă a cauzelor îmbolnăvirii politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi. „Suntem foarte îngrijorați de sănătatea lui Alexei Navalnîi după suspiciunea de otrăvire de ieri”, se spune într-o declarație de presă a Nabilei Massrali, purtătoarea de cuvânt a serviciului de acțiune externă al UE. În declarație se mai spune că dacă se confirmă suspiciunea de otrăvire, atunci cei vinovați trebuie trași la răspundere. UE cere de asemenea ca lui Alexei Navalnîi să i se permită să meargă la tratament în străinătate, în conformitate cu dorința familiei sale, și se exprimă recunoștință serviciilor medicale germane pentru oferta de ajutor.