Linkuri accesibilitate

Ştiri

România: Protest împotriva măștilor de protecție la București

Aproximativ 200 de sute persoane au protestat sâmbătă în Piața Universității contra măștilor anti-COVID-19. Protestarii cereau anularea stării de alertă și scandeau „Libertate”, relatează Mediafax.

Protestatarii nu purtau măști și aveau steaguri tricolore și pancarte cu mesaje precum „Jos botnița, jos labele de pe copiii noștri”, „Nu vă credem”.

Ei au intonat imnul național și au scandat „Libertate”, „Respir, gândesc, liber trăiesc”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Jos dictatura”, ”Hoții”, ”Copiii noștri nu-s copii voștri”.

Potrivit regulilor în vigoare, adunările publice în timpul stării de alertă nu pot depăși 100 de persoane. Iar studiile științifice, invocate inclusiv de Organizația Mondială a Sănătății, arată că masca oprește răspândirea virusului în proporție de 95%, dacă este purtată de toți cei prezenți într-un spațiu dat, interior sau exterior. Cel mai recent, șeful Centrului american pentru Prevenirea Bolilor (CDC) declara în audierile în fața Senatului, săptămâna aceasta, că o mască protejează cel puțin la fel de bine ca un viitor vaccin anti-COVID.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București, Georgian Enache, a declarat pentru Mediafax că protestul din Piața Universității a fost organizat în mediul online, prin rețelele de socializare.

”Este depășită limita de participanți, de 100 de persoane, prevăzută de actele normative în vigoare. Colegii mei le-au făcut precizările necesare celor care participă și celor care au organizat manifestarea, privind purtarea măștii, păstrarea distanței și că, dacă nu respectă prevederile legale, riscă sancțiuni contravenționale”, a spus Enache.

Pentru Europa Liberă, Enache a precizat că amenzile pe care le riscă organizatorii „pot ajunge până la 10.000 RON, conform Legii 55/2020”.

În ceea ce îi privește pe manifestanți, „în afară de riscul îmbolnăvirii, care mi se pare cel mai important, aceștia pot primi amenzi până la 2.500 RON pentru încălcarea normelor de protecție sanitară”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București.

Mai multe: romania.europalibera.org

Ministerul Sănătății: Încă 688 cazuri de infectare cu COVID-19 și 15 decese

În R. Moldova s-au înregistrat sâmbătă încă 688 cazuri de infectare cu COVID-19 și 15 noi decese. Bilanțul infectărilor de la începutul pandemiei a ajuns astfel la 46.336, iar al deceselor, la 1201.

Liderul Gărzilor Revoluționare iraniene îi amenință cu moartea pe cei implicați în asasinarea lui Qasem Soleimani

Qasem Soleimani

Liderul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) i-a amenințat pe toți cei care au jucat un rol în asasinarea unui general iranian în ianuarie, cu o dronă americană, în Irak. Generalul Hossein Salami este citat pe site-ul IRCG cu declarația: „D-le Trump! Răzbunarea noastră pentru martiriul marelui nostru general este evidentă și reală!”. „Îi vom lovi pe cei care au jucat vreun rol direct sau indirect!”, a mai spus Hossein. Mai înainte, săptămâna aceasta, Trump a avertizat că Washingtonul va răspunde dur la orice tentativă iraniană de răzbunare a morții generalului Qasem Soleimani, avertizând că Statele Unite vor riposta la orice eventuală lovitură „de o mie de ori mai dur”. Remarca lui Trump a fost o reacție la o relatare că Iranul ar plănui asasinarea ambasadorului american în Africa de Sud ca ripostă la uciderea generalului Qasem Soleimani.

China violează spațiul aerian taiwanez și amenință cu războiul

China a amenințat să intre în război cu Taiwanul după ce avioanele sale militare au intrat sâmbătă în spațiul aerian taiwanez a doua zi la rând, chiar când o delegație americană se afla în vizită în insula pe care Beijingul o consideră o provincie de-a sa, renegată. Cel puțin 19 avioane de vânătoare și bombardiere chineze au trecut strâmtoarea Taiwanului, intrând în zona de apărare anti-aeriană taiwaneză, a informat Ministerul Apărării de la Taipei. Incidentul a venit în Taiwan se aflau în vizită oficiali din Statele Unite și Japonia, veniți la o ceremonie în memoria fostului președinte taiwanez Lee Teng-hui, care a murit la 30 iulie. Armata taiwaneză a trimis spre strâmtoarea avioane de luptă și a desfășurat sisteme anti-aeriene – a informat Ministerul Apărării.

Oficial al unui consiliu provincial din regiunea afgană Paktia a fost asasinat de necunoscuți înarmați

Oficiali afgani au informat că șeful-adjunct al unui consiliu provincial din regiunea sud-estică Paktia a fost asasinat de indivizi înarmați necunoscuți. Presa locală scrie că Ayub Gharwal era în drum spre universitatea din capitala provincială Gardez când a fost atacat și ucis, sâmbătă. Nu a existat vreo revendicare imediată a asasinatului, dar altele similare din trecut au fost puse pe seama Talibanilor. Crima vine după lupte crâncene purtate în ultimele zile între trupele guvernamentale afgane și militanții Taliban, în provincia învecinată Nangarhar. Președintele afgan Ashraf Ghani a exprimat condoleanțe familiei lui Gharwal și a repetat că Talibanii trebuie să accepte propunerea guvernamentală de armistițiu.

CEC a înregistrat sâmbătă încă un candidat la președinție: Tudor Deliu de la PLDM

Tudor Deliu

Comisia Electorală Centrală a R. Moldova a înregistrat sâmbătă încă un candidat la funcția de șef al statului, pe Tudor Deliu, desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Profesorul universitar de aproape 65 de ani devine astfel al treilea candidat înscris oficial în cursa electorală, după ce CEC admisese în ședințe anterioare candidaturile lui Andrei Năstase și Renato Usatîi. Vineri, 18 septembrie, CEC a refuzat înscrierea fostului spicher al parlamentului, Andrian Candu, plecat de la PD ca să întemeieze o nouă grupare parlamentară, Pro Moldova. CEC a motivat respingerea prin nereguli la listele de semnături de sprijin, dar Candu s-a plâns că este victima unei persecuții politice. Susținătorii lui au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Alegerile prezidențiale vor avea loc la 1 noiembrie, iar campania electorală începe la 2 octombrie.

Se reiau ceremoniile pentru depunerea jurământului la redobândirea cetățeniei române

De săptămâna viitoare se vor relua ceremoniile pentru depunerea jurământului la redobândirea cetățeniei române, dar moldovenii care vor merge peste Prut vor trebui să stea în carantină 14 zile. Reluarea ceremoniilor după o pauză de șapte luni cauzată de COVID-19 a fost anunțată de ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, într-o declarație la PRO TV. El a precizat că luna aceasta se va organiza o ceremonie, iar alte trei se vor ține luna viitoare. PRO TV a amintit că procesul de redobândire a cetățeniei române a fost „pus pe pauză” în luna martie. La sfârșitul lunii iulie, secțiile consulare românești din R. Moldova și-au reluat activitatea, dar depunerea dosarelor pentru redobândirea cetățeniei rămâne și în prezent suspendată. Singura posibilitate de a depune cerere, este cu pachetul de acte, prin mandatar, la București.

Fotografie pe Instagram cu Alexei Navalnîi coborând scările, la cinci zile după decuplarea lui de la respirator

Alexei Navalnîi, 19 septembrie 2020

Politicianul de opoziție din Rusia Alexei Navalnîi a postat sâmbătă pe Instagram o fotografie în care coboară scările, la cinci zile după doctorii de la Berlin care-l îngrijesc au spus că a fost decuplat de la respirator și respiră singur. Navalnîi s-a îmbolnăvit luna trecută în Siberia și a fost transportat cu avionul la Berlin. Germanii spun că teste de laborator din trei țări au confirmat că a fost otrăvit cu Noviciok, iar guvernele occidentale au cerut explicații Rusiei. „Vreau să vă spun cum merge recuperarea. Este deja un drum limpede, deși este lung”, a scris Navalnîi sâmbătă. El a mai spus că încă nu poate folosi telefonul și îi este greu să toarne apă în pahar sau să urce scările, pentru că îi tremură picioarele. El a adăugat însă că medicii de la spitalul berlinez Charite deja au făcut lucrul cel mai important, anume l-au „transformat dintr-o ființă umană tehnic în viață” în „cineva care poate citi Instagramul și nu trebuie să se gândească unde să pună like-uri”.

AirMoldova: Toți pasagerii cursei reținute vineri pe aeroportul din Istanbul au ajuns în siguranță la Chișinău

Compania AirMoldova spune că toți cei 115 pasageri ai cursei sale reținute vineri pe aeroportul din Istanbul au ajuns sâmbătă în siguranță la Chișinău, după ce au petrecut noaptea într-un hotel din preajma aeroportului metropolei turcești. AirMoldova a explicat că de vină a fost o datorie istorică a firmei, de pe vremea când era companie de stat, față de compania care furnizează combustibili aeronavelor la Istanbul. Dintr-un comunicat de presă rezultă că AirMoldova, din cauza pierderilor bănești suferite de când cu COVID-19, a suspendat plata datoriei. Compania a mai spus că nu a mai trecut printr-un asemenea incident, iar în prezent poartă discuții pentru soluționarea lui integrală cu conducerile aeroportului din Istanbul și companiei care livrează combustibili.

Judecătoria Chișinău achită un bărbat acuzat că a intrat cu mașina în pietoni la o demonstrație, acum doi ani

Procuratura Generală a R. Moldova spune că Judecătoria Chișinău a achitat un bărbat acuzat că a intrat cu mașina în pietoni la o demonstrație, în urmă cu doi ani, pentru că dosarul ar fi fost „politic”. Într-un comunicat de presă, sâmbătă, Procuratura amintește că Alexei Alexeev a fost arestat la 18 septembrie 2017 pentru că ar fi intrat în cordonul de polițiști cu un microbuz în care se afla stația de amplificare pentru un miting ținut la sediul televiziunii publice, în capitală. Alexeev a fost ținut opt zile în arest și 51 de zile în arest la domiciliu. Explicând achitarea lui, Procuratura Generală spune că dosarul este unul din cele 38 pe care guvernarea dominată de Vlad Plahotniuc le-ar fi fabricat din motive politice, și pe care procurorul-general Al. Stoianoglo a decis să le revizuiască în urma consultărilor cu organizații civice și foruri europene.

În Rusia,pentru prima oară în ultimele două luni, un bilanț zilnic de infectări cu COVID-19 de peste 6000 de cazuri

În Rusia s-a înregistrat sâmbătă pentru prima oară în ultimele două luni un bilanț zilnic de infectări cu COVID-19 de peste 6000 de cazuri. Astfel, bilanțul rusesc al infectărilor de la începutul pandemiei a ajuns la 1.097.251. Centrul coronavirus de la Moscova a mai spus că în ultimele 24 de ore au murit de COVID-19 144 de oameni, bilanțul total al deceselor ajungând la 19.339. Știrea vine la o zi după ce autoritățile municipale de la Moscova au recomandat cetățenilor să lucreze pe cât posibil de acasă, într-o încercare de a contracara ceea ce unii consideră a fi al doilea val al pandemiei, care a lovit din plin atât Rusia, cât și alte țări europene.

SUA desfășoară trupe suplimentare în estul Siriei, după ciocniri cu forțe militare rusești

Convoi de forțe motorizate turco-rusești în Siria

Statele Unite au desfășurat trupe și vehicule blindate suplimentare în estul Siriei după ciocniri cu forțele rusești, inclusiv un recent incident rutier soldat cu rănirea a patru militari americani. Căpitanul de marină Bill Urban, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, citat de AP, a spus că Statele Unite au mai trimis în estul Siriei sisteme radar și vor intensifica patrulele aeriene pentru a-i proteja mai bine pe militarii americani și din țări aliate. „Statele Unite nu doresc să intre în conflict cu vreo altă țară în Siria, dar vor apăra forțele Coaliției, la nevoie”, a spus Urban. Un oficial american citat de AP sub condiția anonimatului a spus că întăririle americane sunt concepute ca un semnal limpede că Rusia trebuie să se abțină în viitor de la orice provocări împotriva americanilor și aliaților lor, în Siria.

La Bangkok, 50 000 de oameni manifestează pentru democrație

În capitala Tailandei, la Bangkok, protestatarii s-au adunat sâmbătă la cea mai ambițioasă demonstrație dintr-o campanie pro-democrație care a șubrezit sistemul conservator al țării sud-est asiatice. Organizatorii au spus că aproximativ 50.000 de oameni urmează să demonstreze două zile la rând într-un cartier unde au avut loc și în trecut proteste politice. Demonstranții au ignorat o solicitare de anulare a evenimentului formulată joi de premierul Prayuth Chan-ocha, care a avertizat că adunarea ar mări riscul contaminării cu COVID-19. La demonstrațiile începute în iulie se cere dizolvarea parlamentului, organizarea de alegeri noi, adoptarea unei noi constituții și încetarea reprimării oponenților politici ai puterii. Cea mai controversată revendicare a studenților implicați în proteste este reformarea monarhiei, considerată sacrosantă în Tailanda, unde criticarea instituției regale se poate pedepsi cu 15 ani de închisoare.

Oazu Nantoi: În statele care încalcă militar neutralitatea R. Moldova să „se organizeze o singură secție de vot”

Deputatul PAS, Oazu Nantoi

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Oazu Nantoi, a depus un amendament la Codul electoral prin care propune ca „în statele care încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, prin dislocarea și menținerea ilegală de trupe militare pe teritoriul suveran, se organizează o singură secție de vot”.

Amendamentul se referă la secțiile din Federaţia Rusă, care are dislocate trupe în regiunea transnistreană. În argumentare, Oazu Nantoi spune că autoritățile moldovene nu pot asigura un scrutin liber și corect pe teritoriul unui stat care încalcă dreptul internațional și constituția Republicii Moldova.

Miercuri, Comisia Electorală Centrală a propus mărirea de aproape cinci ori a numărului de secții de votare care vor fi deschise în Rusia la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, față de alegerile precedente.

Propunerea considerată de natură să-l favorizeze pe președintele pro-rus Igor Dodon se conține într-un demers pe care CEC l-a trimis ministerului de externe, dar care s-a scurs în presă. Potrivit propunerii, în Rusia ar trebui deschise 38 de secții de votare față de cele opt câte au existat la alegerile prezidențiale din 2016 și 11 - la alegerile parlamentare din 2019.

CEC propune măriri mai mici în țările occidentale, inclusiv de aproape două ori în Italia, până la 45 de secții de votare. În total, este propusă deschiderea a 202 secții de votare în 36 de țări. Propunerea datează din 11 septembrie, cu cinci zile înainte de expirarea datei limită la care alegătorii din străinătate își pot semnala intenția de vot, un factor cheie în stabilirea numărului de secții în străinătate și locului lor.

Comisia Europeană recomandă țărilor membre să elaboreze o abordare comună privind tehnologia 5G

Waiter hand holding an empty digital tablet with smart city and 5G network wireless systems and internet of things.

Comisia Europeană a adoptat vineri o recomandare în care invită statele membre să elaboreze o abordare comună privind implementarea tehnologiei 5G și să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate.

Oficialii europeni susțin că o astfel de strategie reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării economice.

Potrivit comisarului responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală, Margrethe Vestager, conectivitatea în bandă largă și conectivitatea 5G pun bazele transformării digitale și ecologice a economiei, în domenii precum transportul și energia, sănătatea și educația sau producția și agricultura.

Prin recomandarea adoptată vineri, Comisia Europeană invită statele membre să își unească eforturile în vederea elaborării, până la 30 martie 2021, a unei abordări comune, sub forma unui set de instrumente de bune practici pentru instalarea în timp util a rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G.

Un bărbat din Belarus a fost internat în stare gravă după ce și-a dat foc în fața unei secții de poliție de lângă Minsk

Un barbat din Belarus a fost internat în stare gravă după ce și-a dat foc în fața secției de poliție a orașul Smaliavici de lângă Minsk.

Ministerul brelarus de interne a plasat o inregistrare a autoimolării omului pe YouTube. Nu sunt clare motivele acțiunii sale.

Purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Interne, a declarat că bărbatul este un localnic în vârstă de 36 de ani, cu antecedente de alcoolism și care ar fi încercat să se sinucidă în trecut.

Unii utilizatori ai rețelelor sociale au speculat că bărbatul încerca o formă de protest împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka. În Belarus au loc zilnic protestele în care se contestă rezultatele alegerilor prezidențiale din 9 august în urma cărora oficialitățile susțin că Lukașenka ar fi câștigat scrutinul cu 80 % din voturi. Opoziția și țările democratice occidentale consideră alegerile fraudate.

Consiliul pentru Drepturile Omului la ONU a votat pentru lansarea unei monitorizări a încălcării drepturilor din Belarus

Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prezentată de Uniunea Europeană pentru a lansa o monitorizare a presupuselor încălcări ale drepturilor din Belarus, pe fondul represiunilor împotriva protestatarilor care cer demisia președintelui Aleksandr Lukașenka.

Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a primit mandatul de a monitoriza îndeaproape situația din Belarus și de a prezenta un raport cu recomandări până la sfârșitul anului.

Măsura a venit în ciuda eforturilor Rusiei, care și-a declarat sprijinul pentru Lukașenka, încercând să dilueze mesajul rezoluției adoptată vineri. Rusia, care nu are vot în calitate de observator, a depus 17 amendamente la rezoluție, dar toate au fost respinse. Rezoluția UE a fost adoptată după ce 23 de țări au votat pentru, două împotrivă și 22 s-au abținut la forumul de la Geneva, care are 47 de membri.

Rezoluția a fost votată după ce una din liderele opoziției din Belaruis, Svetlana Țihanovskaia a cerut Minskului să permită desfășurarea unei misiuni internaționale care să documenteze posibilele abuzuri comise de Lukașenka și guvernul său împotriva protestatarilor pașnici care au contestat masiv rezultatele scutinului din 9 august.

Remarcile ei au venit în timp ce ONU a avertizat cu privire la posibilitatea „unei alte cortine de fier” să coboare în Europa. Țihanovskaia a repetat că opoziția dorește reluarea scutinului, de data aceasta cu respectarea normelor democratice.

„Subliniez încă o dată disponibilitatea noastră de a discuta cu autoritățile și de a căuta o soluție pașnică la criza care a afectat națiunea noastră”, a spus ea.

Rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile omului vine la o zi după ce Parlamentul European a adoptat în mod covârșitor o rezoluție – fără valoare de lege - care refuză recunoașterea lui Lukașenka drept președinte legitim al Belarusului odată cu expirarea mandatului său actual în noiembrie, respingând rezultatele alegerilor din 9 august pe care opoziția și Occidentul le-au considerat trucate.

Ambasadorul Belarusului la ONU la Geneva, Iuri Ambrazevici, a declarat că nu este acceptabil să se utilizeze Comitetul ONU pentru drepturile Omului pentru a interveni în alegerile unei țări.

Autoritățile din Belarus anunță că „a fost întărit controlul” la frontierele țării

Frontierele Republicii Belarus erau deschise vineri, la o zi după declaraţia preşedintelui Aleksandr Lukașenka prin care anunţa închiderea acestora şi posibilitatea unui „război” cu vecinii săi, pe care îi acuză de susţinerea protestelor împotriva sa, informează colegii nostri de la serviciul belarus al Europei Libere.

Autoritățile de fronieră din Belarus au anunţat pe aplicaţia Telegram că „a fost întărit controlul” şi au fost „desfăşurate întăriri tactice” la frontierele țării. Dar „punctele de control operează intrări şi ieşiri”, se arată în mesajul Telegram.

Joi, Lukașenka anunţase închiderea frontierelor tării sale, la un forum dedicat femeilor, şi că a mobilizat o „jumătate” din armată la frontierele cu Lituania, Letonia, Polonia şi Ucraina și ca le-a închis pentru a evita ceea ce el a numit un „război fierbinte”.

Premierul lituanian Saulius Skvernelis a minimalizat aceste afirmaţii, calificându-le drept gesticulaţii ‘zgomotoase’ şi relevând că ‘nicio decizie’ de a închide frontierele nu a fost luată deocamdată la Minsk, iar orice acţiune în acest sens ‘ar afecta în primul rând economia şi populaţia din Belarus’.

Liderul de la Minsk se confrunta cu masive proteste împotriva sa dupa controversatele alegeri prezidentiale din 9 august, pe care opozitia si Occidentul le consideră ” fraudate”. Lukașenka se apără acuzind Occidentul de implicare în proteste și a folosi protestele nu numai împotriva sa, dar și împotriva Rusiei.

COVID-19 în R. Moldova - 665 noi cazuri

Alte 665 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 6 cazuri sunt de import din Turcia și Ucraina câte 2, și câte unul din Italia și Marea Britanie.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 45 648 cazuri. Total teste efectuate – 2776, dintre care primar – 2539 și repetat – 237. Din numărul total de cazuri, 37 sunt lucrători medicali: medici-14, asistenți medicali-17, personal auxiliar-6.

Starea de sănătate a persoanelor infectate: 578 – stare gravă (dintre care 36 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1380 – stare de gravitate medie, ceilalți pacienți în stare satisfăcătoare. Alte 495 persoane au fost tratate și externate. În total, 33 734 persoane au fost tratate de COVID-19 și 1186 au murit.

CEC a respins cererea de înregistrare a lui Andrian Candu la alegerile prezidențiale

Andrian Candu în studioul Europei Libere de la Chișinău

Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a lui Andrian Candu la alegerile prezidențiale. În cadrul ședinței, Andrian Candu a declarat că CEC nu urmează spiritul legii, administrează superficial procesele. „Astăzi CEC ne va arăta dacă fraudează alegerile sau nu. În baza comenzii politice nu va fi înregistrat Andrian Candu, exclusiv acesta este motivul. Eu am adus 25 de mii de semnături, CEC a validat 18 mii. Culmea, problemele tehnice ale sistemului CEC sunt puse mai presus decât drepturile noastre constituționale”, a declarat Andrian Candu.

El a mai menționat că un membru al CEC, apropiat al PSRM, Maxim Lebedinschi i-ar fi spus anterior că dacă „PRO-Moldova va critica mai puțin majoritatea parlamentară și președintele țării, totul va fi bine”, adică va fi acceptat candidatul PRO-Moldova la acest scrutin. Conform lui Candu, el va continua să critice guvernarea și pe cei care încalcă legea.

Directorul FBI: Rusia continuă să încerce să influențeze alegerile din SUA

Directorul FBI, Christopher Wray, le-a spus congresmanilor americani că Rusia continuă să încerce să influențeze alegerile din SUA și că obiectivul său principal este „denigrarea” candidatului la președinția Partidului Democrat, Joe Biden.

Wray a declarat, în timpul unei audieri în fața Comitetului pentru Securitate Internă al Camerei Reprezentanților, pe 17 septembrie, că Rusia se află în spatele „influenței străine maligne” care urmărește să dăuneze campaniei lui Biden prin intermediul rețelelor sociale, al mass-media de stat și al revistelor online. De asemenea, Moscova folosește aceste platforme în încercările sale de a submina ceea ce consideră că este o instituție anti-rusă din SUA, a spus Wray.

Directorul FBI a adăugat că cea mai mare îngrijorare a sa este că „o activitate constantă de dezinformare” va duce la pierderea încrederii în rezultatul alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie dintre Biden și actualul președinte republican Donald Trump. Mărturia lui Wray vine în timp ce Casa Albă a minimizat rapoartele conform cărora Rusia ar încerca să-l ajute pe Donald Trump să recâștige Casa Albă.

La ONU, Svetlana Țihanovskaia cere încetarea violențelor împotriva demonstranților din Belarus

Svetlana Țihanovskaia vorbind prin video conferință la Geneva

Una din liderele opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, a cerut Minskului să permită unei misiuni internaționale să documenteze faptele comise de președintele Aleksandr Lukașenka și de guvernul său în timpul represiunii împotriva protestatarilor și presei, care au urmat alegerilor prezidențiale din 9 august.

Organizația Națiunilor Unite a avertizat cu privire la posibilitatea unei „alte cortine de fier” care să coboare în Europa. Vorbind la o sesiune specială de urgență a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, de la Geneva, Țihanovskaia, care a participat prin legatură video din Lituania, unde s-a refugiat, a cerut încetarea violențelor împotriva protestatarilor de către autoritățile din Belarus și un noi alegeri prezidențiale libere și corecte.

Sesiunea vine la o zi după ce Parlamentul European a adoptat în mod covârșitor o rezoluție – cu valoare de lege - care refuză recunoașterea lui Lukașenka ca președinte al Belarusului odată cu expirarea mandatului său actual în noiembrie, respingând rezultatele alegerilor din 9 august pe care opoziția și Occidentul le-au considerat trucate.

„Să nu permitem ca o altă cortină de fier să coboare pe continentul european”, a declarat în dezbatere Anaïs Marin, raportor special al ONU privind situația drepturilor omului în Belarus, considerând situația actuală din Belarus „catastrofală”. Ambasadorul Belarusului la ONU la Geneva, Iuri Ambrazevici, a declarat că nu este acceptabil să se utilizeze Comitetul ONU pentru drepturile Omului pentru a interveni în alegerile unei țări.

Un tribunal din Moscova a prelungit arestul preventiv în cazul fostului guvernator al regiunii Habarovsk

Serghei Furgal 18 Septembrie, 2020

Tribunalul municipal din Moscova a confirmat prelungirea până pe 9 decembrie a arestării preventive a lui Serghei Furgal, fostul guvernator al regiunii Habarovsk din Orientul Îndepărtat. El este acuzat de tentativă de crimă și de ordonare a două crime în anii 2004-2005, în timp ce susținătorii săi continuă să protesteze, considerând acțiunea motivată politic.

Ședința de judecată a avut loc în spatele ușilor închise. Furgal, care a participat la ședință printr-un link video de la centrul de detenție Lefortovo, a insistat pe nevinovăția sa, numind cazul „o persecuție” și cerînd ca toate audierile să fie deschise publicului.

„Sunt indignat că toate audierile din cazul meu se desfășoară într-un regim închis. Nu am nimic de ascuns, dar se pare că anchetatorii au. Vreau ca toată lumea să știe că sunt persecutat”, a spus Furgal.

Furgal, din Partidul Naționalist Liberal Democrat din Rusia, a fost ales în 2018 într-un tur de scrutin pe care l-a câștigat cu ușurință împotriva titularului de multă vreme al regiunii al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Arestarea sa din 9 iulie a stârnit proteste în masă aproape zilnice în Habarovsk și în alte câteva orașe din regiune de către susținătorii săi.

Protestele evidențiază nemulțumirea din ce în ce mai mare în Orientul Îndepărtat față de ceea ce manifestanții văd drept politici dominate de Moscova care adesea sunt neglijate interesele regiunilor.

În România, 1527 cazuri noi de Covid-19. 48 de persoane au murit din cauza bolii

În România au fost înregistrate, în ultimele 24 de ore, 1527 cazuri noi de Covid-19, din 25.254 de teste efectuate. Alte 48 de persoane au murit din cauza infecției cu coronavirus. La terapie intensivă sunt internați 447 de pacienți.

Până astăzi, pe teritoriul României, au fost confirmate 110.217 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

Până astăzi, 4.360 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În România au fost prelucrate 2.185.923 de teste.

Mai multe AICI.

Primul termen în dosarul de colaborator cu Securitatea al lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu

La Bucuresti a avut loc primul termen în procesul intentat lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care cere instanței să constate calitatea de fost colaborator al Securității, organ de represiune comunistă a guvernatorului.

Mugur Isărescu nu s-a prezentat, fiind reprezentat de fostul președinte al liberalilor și fost ministru al Justiției Valeriu Stoica. El a reclamat faptul că multe din înscrisurile prezente la dosar sunt ilizibile.

În schimb, Gheorghe Piperea, cel care a făcut denunțul la CSNAS împotriva lui Isărescu, a cerut să fie parte în proces din partea Asociaţiei „Parakletos", motiv pentru care instanța a acordat termen până pe 30 octombrie, pentru ca ambele părți din dosar să ia la cunoștință de această solicitare.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată, în documentul înaintat instanței prin care cere constatarea calității de colaborator al Securității, că Mugur Isărescu a fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială și că ar fi activat ca informator în perioada 1979-1989.

Mai multe AICI.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG