Linkuri accesibilitate

Ştiri

Ministerul sănătății: în R. Moldova s-au înregistrat în 24 de ore 200 de cazuri de COVID 19 și nouă decese

Ministerul Sănătății a anunțat luni la ora 17.00 că în R. Moldova s-au înregistrat în 24 de ore 200 de cazuri noi de infectare cu coronavirus și încă nouă decese. Bilanțul total al infectărilor ajunge astfel la 46.796 cazuri, iar al deceselor – la 1.211.

Prințul Charles: Schimbările climatice sunt catastrofale, e nevoie de „un plan Marshall pentru natură, oameni și planetă”

Schimbările climatice reprezintă o amenințare atât de gravă, încât singura opțiune pentru omenire este o reacție de tip militar, amintind de Planul Marshall pentru reconstrucția Europei distruse de război, a spus luni Prințul Charles al Marii Britanii. Cunoscut pentru eforturile sale de conservare a naturii, el a spus că schimbările climaterice se transformă într-o „catastrofă atotcuprinzătoare”, față de care pandemia COVID-19 este aproape neînsemnată. „Este atât de târziu, încât nu văd altă cale înainte decât un plan Marshall pentru natură, oameni și planetă”, a spus Charles într-o înregistrare video pregătită pentru lansarea unei săptămâni de manifestări consacrate schimbărilor climatice, la New York. „Trebuie să ne pregătim ca de război, să ne concepem acțiunile ca pe o campanie de tip militar”, a mai spus prințul britanic.

Oficialii sistemului medical britanic au ridicat nivelul alertei COVID-19

Oficialii sistemului medical britanic au ridicat nivelul alertei COVID-19, ceea ce înseamnă că virusul este în circulație generală și rata de transmisie este ridicată, „probabil exponențială”. Este de așteptat ca premierul Boris Johnson să anunțe noi restricții legate de coronavirus marți. Mai devreme, luni, principalii oficiali medicali britanici avertizaseră locuitorii că trebuie să facă noi sacrificii pentru a controla al doilea val al pandemiei, spunând că noile infecții ar putea crește de zece ori, până la aproape 50.000 pe zi luna viitoare, dacă nu se iau măsuri hotărâte încă de acum.

Igor Dodon a depus listele de subscripție cu semnături de sprijin pentru candidatura la un nou mandat

Președintele în exercițiu Igor Dodon a depus luni listele de subscripție cu semnături de sprijin pentru candidatura la un nou mandat, la alegerile din 1 noiembrie. Comisia Electorală Centrală are la dispoziție 7 zile pentru a aproba sau respinge candidatura. Dacă răspunsul va fi pozitiv, Dodon poate deveni al patrulea candidat înscris oficial în cursa electorală, după Andrei Năstase, Renato Usatîi și Tudor Deliu, care deja au promit acceptul autorității electorale. O candidatură – a fostului spicher parlamentar Andrian Candu – a fost respinsă de CEC din cauza unor nereguli în listele de semnături, dar susținătorii lui Candu au spus că este un fals motiv și vor merge în instanță. Igor Dodon candidează ca independent, dar recunoaște că este susținut de partidul socialiștilor, pe care l-a condus până să obțină primul mandat prezidențial.

Alexei Navalnîi spune că laboratoarele occidentale i-au găsit Noviciok în organism, dar și pe corp

Aleksei Navalnîi cu soția lui, Iulia Navalnaia, la Spitalul Charite în Berlin, 21 septembrie 2020

Liderul rus de opoziție Alexei Navalnîi a spus luni că laboratoarele occidentale au găsit urme de Noviciok atât în organism, cât și pe corpul său, și a cerut autorităților ruse să-i dea hainele care i-au fost luate la internarea într-un spital siberian. Navalnîi, aflat în convalescență într-un spital berlinez, s-a îmbolnăvit pe un zbor intern în Siberia, fiind internat mai întâi două zile la un spital rusesc, iar apoi dus cu avionul, din inițiativa familiei, în Germania. În prima sa postare pe blog de când s-a îmbolnăvit, Navalnîi a mai spus luni că nu se miră că Rusia nu ajuta la elucidarea otrăvirii sale, dar a somat totuși autoritățile ruse să-i trimită hainele „sigilate într-o pungă de plastic”, spunând că există posibilitatea ca otrăvirea să fie avut loc și prin contact fizic, iar în acest caz îmbrăcămintea poate fi o probă.

Germania propune construirea unei rețele europene de trenuri de mare viteză numită „Trans-Europ-Express”

Germania, președinta prin rotație a Uniunii Europene în a doua jumătate a anului curent, a propus construirea unei rețele europene de trenuri de mare viteză numită „Trans-Europ-Express” (TEE) care să lege de exemplu Berlinul de Barcelona, prin Lyon, în 13 ore, informează DPA. În prima fază a proiectului prezentat luni de ministrul german al transporturilor, Andreas Scheuer, mai sunt cuprinse legături feroviare rapide între Amsterdam și Roma, sau Paris și Varșovia. În faza a doua, sudul Germaniei va fi legat prin trenuri de mare viteză cu destinații din estul și sud-estul Europei, ca și cu orașe din Scandinavia. Ministrul german a spus că UE ar putea încuraja companiile private interesate în proiect, în așa fel încât o primă rețea TEE, cu trenuri de mare viteză și trenuri peste noapte, să fie gata deja în 2025. „Important este să începem acum”, a insistat oficialul german, are ar vrea ca țările din UE să-și declare sprijinul pentru proiect înaintea sfârșitului anului curent.

România a fost în primele șapte luni ale anului curent cel mai mare importator de produse din R. Moldova

România a fost în primele șapte luni ale anului curent de departe cel mai mare importator de produse din R. Moldova, depășind de câteva ori la acest capitol F. Rusă – arată datele Biroului Național de Statistică, citate de IPN. Comentând ponderea crescândă a pieței românești pentru exporturile moldovene, ministrul economiei, Sergiu Răilean, a spus într-un comunicat de presă că ea este rezultatul „cooperării strategice dovedită de cifre și fapte, nu doar de declarații”. Datele publicate luni mai arată că în ce privește orientarea est-vest, conduce de departe piața UE, spre care au mers în ianuarie-iulie 64,7% din exporturile moldovene. Dintre țările UE, România este urmată în topul piețelor de desfacere pentru produsele moldovene de Italia, Germania, Polonia, Cehia, Spania, Grecia, Bulgaria, Franța și Olanda.

Igor Dodon susține că nu-l cunoaște pe controversatul Mihail Aizin, recent decorat cu ordinul „Gloria Muncii”

Președintele Igor Dodon

Președinția de la Chișinău a spus că Igor Dodon nu-l cunoaște pe omul de afaceri Mihail Aizin, decorat recent de șeful statului cu ordinul „Gloria Muncii”. Șefa serviciului de presă al președinției, Carmena Sterpu, a declarat portalului de știri Newsmaker.md că președintele „nu cunoaște toate persoanele recomandate” (spre decorare) și „se va informa în privința acestui caz separat”. Portalul Anticorupție.md a scris luni, 21 septembrie, că Aizin, alias Kitaeț, a fost arestat în 2004 în timpul unei campanii anti-corupție lansate de președintele de atunci, Vladimir Voronin, dar a fost eliberat și a plecat în Germania. În prezent, Mihail Aizin este fondator sau co-fondator al mai multor întreprinderi pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv al celei care deține lanțul de supermagazine Fidesco.

Viceprimarul Chișinăului face apel la părinți să ajute autoritățile la combaterea coronavirusului

Angela Cutasevici, viceprimar în Chișinău, 31 august 2020

Viceprimarul capitalei, Angela Cutasevici, a făcut apel la părinți să ajute mai mult autoritățile în combaterea răspândirii coronavirusului. În declarații făcute la ședința de luni a serviciilor primăriei Chișinăului, Cutasevici a cerut părinților să verifice mereu starea sănătății copilului și să nu-i dea drumul la școală când constată orice simptome suspecte, să îl îndemne să respecte igiena și regulile de comportament responsabil în colectiv, să respecte graficul aducerii și luării copilului de la școală ș.a. Ministerul educației a pus la îndemâna școlilor șapte modele de funcționare în condițiile pandemiei, dar, așa cum a subliniat Angela Cutasevici, nici unul nu este total lipsit de riscuri și este nevoie de vigilență și responsabilitate din partea tuturor celor implicați.

Svetlana Țihanovskaia cere UE sancțiuni împotriva oficialilor belaruși acuzați de falsificarea alegerilor

Svetlana Țihanovskaia votând în Minsk, 9 august 2020

Principala lideră a opoziției din R. Belarus a făcut apel luni la Uniunea Europeană să adopte sancțiuni împotriva oficialilor belaruși acuzați de falsificarea alegerilor prezidențiale de la 9 august. „Liderii UE au motive să nu se grăbească cu sancțiunile, dar eu le-am cerut să dea dovadă de mai mult curaj”, a spus Svetlana Țihanovskaia la Bruxelles, adresându-se presei după întâlnirea cu miniștrii de externe din UE. „Sancțiunile sunt importante pentru lupta noastră, pentru că ne ajută să facem presiuni asupra puterii, să intre în dialog cu noi, în cadrul consiliului opoziției”, a mai spus Țihanovskaia, care după ce a candidat împotriva președintelui în exercițiu, Alexandr Lukașenka, s-a refugiat în Lituania.

Bulgaria: Doi teroriști condamnați în contumacie pe viață pentru atentatul din 2012 care a dus la moartea a șase persoane

Sicriele celor cinci israelieni morți în atacul terorist care a avut loc pe aeroportul Sarafovo, Burgas

Un tribunal din Bulgaria i-a condamnat în contumacie pe doi indivizi la închisoare pe viață pentru rolul în atentatul din 2012 împotriva unui autobus cu turiști la aeroportul din Burgas, soldat cu moartea a cinci israelieni și a șoferului bulgar. Meliad Farah, cu cetățenie libaneză și austriacă, și Hassan El Hajj Hassan, cetățean libanez și canadian, se află pe lista „roșie” a Interpolului. În atacul din iulie 2012, un bărbat cu cetățenie libaneză și franceză, Mohamad Hassan El Husseini, și-a detonat încărcătura din rucsac în vecinătatea unui autobus cu turiști care tocmai sosiseră de la Tel Aviv, murind el însuși. Zeci de oameni au fost răniți în atac. Autoritățile bulgare au pus atacul pe seama grupării șiite Hizbollah, care însă a negat orice implicare.

Ministrul ceh al sănătății și-a dat demisia pe fondul creșterii rapide a numărului de cazuri de COVID-19

Ministrul ceh al sănătății, Adam Vojtech

Ministrul ceh al sănătății, Adam Vojtech, și-a dat demisia luni pe fondul creșterii rapide a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19. Vojtech a spus că vrea să elibereze terenul pentru o „nouă soluționare” a epidemiei. În locul lui, premierul populist Andrej Babis l-a numit ministrul sănătății pe epidemiologul Roman Prymula, care a condus în primăvară celula de criză pentru contracararea primului val de îmbolnăviri. Cehia a avut în primăvară un număr relativ mic de cazuri și de decese, ajungând în vară la mai puțin de o sută de îmbolnăviri pe zi, dar luna aceasta a cunoscut un record de peste 3000 de cazuri în 24 de ore. Opoziția de la Praga și unii experți din sănătate au reproșat puterii că ar fi renunțat prea devreme la restricții.

În grădinițe și cămine studențești nu vor fi deschise secții de votare

În condițiile pandemiei, autoritățile Republicii Moldova nu vor permite deschiderea secțiilor de votare în grădinițe și în căminele studențești. În școli procesul de votare va fi organizat, dar va fi extinsă vacanța elevilor pentru a asigura dezinfectarea spațiilor, a doua zi după scrutin, a declarat premierul Ion Chicu, citat de IPN, după ședința de luni a conducerii de vârf. Totodată, primul ministru a spus că ministerul de externe este în căutarea spațiilor pentru secțiile de votare din străinătate și nu a exclus că vor exista dificultăți în deschiderea unora dintre acestea, din cauza pandemiei.

Belarus: aproape 12 mii de oameni au fost reținuți de la începutul protestelor (Centrul Viasna)

Ales Bialiațki

Centrul pentru drepturile omului Viasna de la Minsk susține că, în prezent, în Belarus, sunt peste 300 de deținuți politici, cercetați penal, în arest la domiciliu sau în centre de detenție preventivă. Datele au fost prezentate de șeful centrului Viasna, Ales Bialiațki, într-un interviu pentru Current Time TV. Potrivit lui Bialiațki, câteva sute de oameni ispășesc, în prezent, pedepse administrative, fiind condamnați la privațiune de libertate pe termene diferite, între 5 și 15 zile. În ajunul alegerilor prezidențiale din 9 august, poliția belarusă a reținut peste 1700 de oameni, iar după alegeri, de la începutul protestelor în masă și până în prezent, forțele de ordine au reținut aproape 12 mii de oameni. Este o cifră fără precedent și revoltătoare, a declarat Ales Bialiațki, șeful centului pentru drepturile omului Viasna din Belarus, în interviul pentru Current Time TV.

Proteste în Germania și Spania împotriva restricțiilor anti-COVID

Protest împotriva restricțiilor antiepidemice la Berlin, 29 august 2020.

În Germania și Spania au avut loc noi demonstrații împotriva restricțiilor impuse din cauza COVID-ului, în timp ce numărul de infectări continuă să crească în mai multe țări din Europa, sporind îngrijorările privind un așa numit al doilea val al epidemiei. Câteva mii de oameni au protestat în orașul vest-german Dusseldorf și în capitala spaniolă Madrid, duminică, la o zi după o manifestație similară la Londra, unde s-au produs ciocniri între demonstranți și poliție. Europa a fost centrul epidemiei de coronavirus în martie și aprilie, când spitalele, în special în Italia, nu au reușit să facă față numărului mare de pacienți. Guvernele au impus restricții, care au avut ca efect reducerea drastică a noilor cazuri. Dar pe măsură ce activitatea economică a fost reluată gradat, iar școlile s-au redeschis, numărul cazurilor de COVID a crescut, autoritățile fiind nevoite să revină la vechile restricții.

Trump acceptă, în principiu, tranzacția între TikTok și două companii americane

Preşedintele american Donald Trump a declarat că acceptă, în principiu, un acord în baza căruia operațiunile americane ale aplicației chineze TikTok, să fie preluate de Oracle şi Walmart. Dacă tranzacţia se va concretiza, TikTok va deveni o companie cu sediul în SUA, încheind negocierile care au stârnit dezbateri intense privind securitatea naţională şi viitorul internetului. Preşedintele a declarat că acordul va duce la crearea a 25.000 de locuri de muncă, în special în Texas, adăugând că noua companie va fi numită în continuare TikTok şi „nu va avea nimic de-a face cu China”. Reuters a relatat săptămâna trecută că noua companie, numită TikTok Global, va avea majoritatea directorilor americani, un director executiv american şi un expert în securitate în consiliul de administraţie. Trump a declarat că noua companie TikTok va fi „controlată în totalitate de Oracle şi Walmart” şi va avea sediul în Texas. Compania ar fi acceptat să facă și o donaţie de 5 miliarde de dolari către un fond educaţional din acest stat. Aprobarea finală va veni în cazul în care acordul dintre cele trei companii se va finaliza cu succes și după o decizie a Comitetului pentru Investiții Străine din SUA. China mai trebuie și ea să își dea acordul.

Poliția belarusă a reținut sute de oameni în timpul protestelor de duminică

Polițiști îmbrăcați în civil, reținând participanți la demonstrația de la Minsk, 20 septembrie 2020

Poliția belarusă a reținut sute de oameni la demonstrațiile de duminică din întreaga țară, în timp ce presiunile asupra liderului autoritar Alexandr Lukașenka au continuat să crească în cea de a șasea săptămână de proteste. Forțele de ordine au reținut cel puțin 167 de oameni în capitala Minsk și aproape 70 în alte orașe, a anunțat centrul pentru drepturile omului Viasna. Potrivit agențiilor de știri internaționale, peste 100 de mii de oameni au participat la demonstrația din Minsk, ignorând avertismentele poliției. La Brest, reținerile s-au făcut, aparent, cu multă brutalitate, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene împotriva manifestanților pașnici și au tras un foc de avertisment în aer.

R. Moldova: Încă 260 de cazuri de infectare cu COVID-19 și două decese

În R. Moldova s-au confirmat duminică încă 260 de cazuri de infectare cu COVID-19 și două decese cauzate de această maladie. Numărul deceselor de la începutul epidemiei a ajuns astfel la 1203, iar al infectărilor la 46.596.

Zeci de mii de susținători ai opoziției din Belarus au demonstrat din nou duminică la Minsk și în alte orașe

Zeci de mii de suporteri ai opoziției din Belarus au demonstrat din nou duminică la Minsk și în alte orașe, în ciuda prezenței polițienești masive. Protestele au avut loc la o zi după ce sute de femei au fost arestate în capitală la o demonstrație pașnică. Opoziția din Belarus organizează marșuri de protest mai ales duminica, de la victoria controversată a președintelui în exercițiu, Alexandr Lukașenka, la alegerile prezidențiale din 9 august. La marșul din 20 septembrie, numit „al justiției”, s-au fluturat steagurile opoziției și au apărut pancarte noi, ca „Numai lașii bat femeile”. Ca și la demonstrațiile anterioare, forțele de ordine au făcut și duminică rețineri printre participanți. Organizația pentru drepturile omului Viasna a spus că au fost cel puțin 16 arestări la Minsk și opt în alte localități.

Mii de germani cer în stradă ca UE să primească migranți, după incendierea taberei de pe insula Lesbos

Migranți după incendierea taberei de la Moria

Mii de oameni au demonstrat duminică la Berlin și în alte orașe germane, îndemnând Uniunea Europeană să primească migranții rămași fără adăpost după incendierea celei mai mari tabere de refugiați, din insula elenă Lesbos. La Berlin demonstranții au fost conduși de mătușa lui Alan Kurdi, băiatul sirian a cărui imagine a devenit simbolul tragic al crizei migranților după ce trupul său neînsuflețit a fost adus la țărm de mare, pe o plajă din Turcia. Cam 12.000 de oameni au rămas fără adăpost după ce tabăra Moria, notorie pentru mizerie și aglomerație, a ars săptămâna trecută. Localnicii și activiștii au cerut ca străinii să fie repartizați altor țări din UE, dar autoritățile elene le-au ridicat între timp corturi noi.

Un feribot de pasageri a eșuat duminică în Marea Baltică

Un feribot de pasageri a eșuat duminică în Marea Baltică, într-un arhipelag dintre Finlanda și Suedia, dar nu sunt răniți, au informat duminică autoritățile finlandeze. Paza de coastă finlandeză a spus că nava Amorella, a companiei Viking Line, naviga de la Turku, în vestul Finlandei, spre capitala suedeză Stockholm, iar accidentul a avut loc înaintea unei opriri programate în insulele finlandeze Aland, aflate la jumătatea distanței dintre cele două orașe. Compania Viking Line a spus că situația navei este stabilă și are loc evacuarea celor 200 de pasageri și 80 de membri ai echipajului.

Autoritățile elene au confirmat că trei oameni au murit după furtuna care a lovit Grecia sâmbătă

Autoritățile elene au confirmat că trei oameni au murit când o furtună rar-întâlnită a lovit Grecia sâmbătă, inundând străzi și case. Ciclonul Ianos a smuls copaci din rădăcini și a întrerupt curentul electric pe insulele Ionice și în vestul Peloponezului, afectând mai întâi orașele Karditsa și Farsala, unde s-au și produse cele trei decese confirmate, după care s-a îndreptat spre sud, spre Creta. Autoritățile încă sunt în căutarea unei femei dată dispărută la Karditsa, unde cam 5000 de case au fost inundate. Cicloane de asemenea intensitate s-au înregistrat prima dată în Grecia în 1995, devenind mai frecvente în ultimii ani – informează Reuters.

Oficial britanic: Marea Britanie se află într-un punct de cotitură al pandemiei de coronavirus

Matt Hancock, ministrul britanic al sănătății

Marea Britanie se află într-un punct de cotitură al pandemiei de coronavirus, iar guvernul va fi nevoit să impună restricții dure dacă oamenii nu respectă regulile distanțării sociale, a avertizat duminică ministrul britanic al sănătății Matt Hancock, într-o apariție la BBC. Mai devreme, premierul Boris Johnson spusese că locuitorii care încalcă repetat regulile distanțării sociale vor putea fi amendați cu 10.000 de lire sterline (aproape 215.000 de lei moldovenești). Sâmbătă, în Marea Britanie s-au înregistrat alte 4.400 de cazuri noi de infectare, pe fondul unei creșteri a bilanțurilor zilnice în ultima săptămână.

Turcia și Grecia ar putea relua discuțiile asupra disputei lor din Marea Mediterană

Un vas al gărzii de coastă turce patrulând în Marea Egee

Turcia și Grecia ar putea relua curând discuțiile asupra disputei lor din Marea Mediterană, a spus duminică purtătorul de cuvânt al președinției turce, avertizând că eventuala amenințare cu sancțiuni din partea UE la adresa Ankarei nu vor fi „de ajutor”. Cele două țări vecine membre în NATO sunt angajate într-o dispută acerbă privind dreptul de forare în estul Mediteranei, iar Grecia, țară membră în UE, secondată de Cipru, a îndemnat blocul cu 27 de membri să o sprijine. „Amenințările cu șantaj și sancțiuni împotriva Turicei nu vor servi la nimic”, a avertizat purtătorul de cuvânt de la Ankara Ibrahim Kalin, după ce spusese că „discuțiile exploratorii” cu Atena s-ar putea relua curând.

În Minsk, poliția a reținut sute de participante la un protest împotriva președintelui Alexandr Lukașenka

Poliția din Belarus a reținut sute de femei participante la un marș de protest împotriva președintelui Alexandr Lukașenka, la Minsk. La demonstrația de sâmbătă au luat parte câteva mii de femei, dintre care unele s-au ciocnit cu forțele de ordine care au încercat să blocheze marșul. Sute de femei au fost luate pe sus și urcate în dube de poliție. Viasna, o organizație pentru drepturile omului din Belarus, a evaluat la 300 numărul femeilor arestate. Multe din personalitățile din conducerea opoziției din Belarus sunt femei, inclusiv candidata prezidențială Svetlana Țihanovskaia, refugiată în Lituania, și liderele arestate ale Consiliului Coordonator, Maria Kalesnikava și Lilia Vlasova.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG