Linkuri accesibilitate

Ştiri

Forțele de securitate din Belarus dispersează manifestațiile declanșate după ce Alexandr Lukașenka a depus jurământul

Poliția a făcut numeroase arestări, Minsk, 23septembrie 2020

Forțele de securitate din Republica Belarus au intervenit pentru dispersarea unei mulțimi tot mai numeroase adunate miercuri seara pe străzile capitalei, Minsk, după ce președintele Alexandr Lukașenka a depus jurământul pentru cel de-al șaselea mandat în cadrul unei ceremonii devansate. Depunerea jurământului în secret după mai mult de șase săptămâni în care sute de mii de oameni l-au acuzat, în stradă, de falsificarea alegerilor prezidențiale din 9 august a fost denunțată imediat de liderii opoziției drept tentativă ilegală de acaparare a puterii. Potrivit postului Current Time, mii de protestatari s-au adunat la un memorial al celor căzuți în al doilea război mondial, relatându-se despre violențe și răniți în urma intervenției poliției care a folosit tunuri de apă și bastoanele. Mai mulți protestatari au fost reținuți. Candidata exilată a opoziției, Svetlana Țihanovskaia, a spus din nou că ea este președinta pentru care și-au dat votul majoritatea belarușilor pe 9 august și a chemat la o campanie de nesupunere civică. Mai multe țări europene au spus deja că nu-l recunosc pe Lukașenka în calitate de președinte al Republicii Belarus, inclusiv Germania, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia, Cehia și Danemarca.

R. Moldova: 786 de cazuri noi de COVID-19 și 14 decese printre persoanele infectate

Un număr record de 786 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 a fost confirmat în Republica Moldova miercuri, o dată cu încă 14 decese printre persoanele infectate. Datele noi publicate de ministerul sănătății arată însă că a fost efectuat și un număr record de peste 3 400 de teste. Potrivit bilanțului actualizat al pandemiei, numărul cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 48 232, inclusiv peste 10 900 de cazuri active. 1244 de persoane infectate au decedat.

Comisia parlamentară de resort sprijină reducerea amenzii minime pentru încălcarea normelor antiepidemice

Comisia parlamentară de resort a sprijinit reducerea de peste 11 ori a amenzii minime pentru persoanele fizice care încălcă normele antiepidemice și alte măsuri de sănătate publică, după luni în care aplicarea amenzii ridicate a dus la numeroase procese judiciare. Un proiect de lege care a primit, miercuri, avizul pozitiv al comisei juridice, în a doua lectură, prevede că amenda cuprinsă actualmente între 22 500 și 25 000 de lei va scădea până la 2 000 și respectiv 5 000 de lei. După primele câteva luni ale pandemiei de coronavirus, când poliția a dat peste două mii de amenzi valorând fiecare cât o pensie minimă pe doi ani, Curtea Constituțională a dispus micșorarea pedepsei, pe 30 iunie, spunând că este disproporționată. Noua inițiativă legislativă care mai trebuie adoptată în plenul parlamentului și promulgată de șeful statului pentru a intra în vigoare mai prevede micșorarea substanțială a cuantumului amenzilor pentru persoanele juridice. Ar urma să scadă și amenzile pentru contravenții conexe, ca prezentarea intenționată a unor date false sau incomplete în fișa epidemiologică.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost externat din spitalul de la Berlin

Alexei Navalnîi, Berlin, 23 septembrie 2020

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost externat din spitalul de la Berlin, unde s-a tratat timp de peste o lună, autoritățile germane spunând că a fost otrăvit cu gaz neurotoxic din grupul Noviciok. După externare, politicianul de 44 de ani a postat pe o rețea de socializare o poză cu el pe o bancă într-un parc din capitala Germaniei. Lui Navalnîi i s-a făcut rău subit pe 20 august, când se întorcea cu avionul la Moscova din orașul siberian Tomsk, unde a investigat un caz de corupție. Două zile mai târziu a fost adus la Berlin. În comentariul care însoțește fotografia din parc, Navalnîi scrie că are dificultăți să-și controleze mâna stângă și să-și mențină echilibrul. „Prima dată m-au adus în fața oglinzii după 24 de zile de terapie intensivă (dintre care 16 în comă). Din oglindă m-a privit un personaj din filmul „Stăpânul inelelor”. Și credeți-mă că nu era deloc un elf”, a glumit Navalnîi adăugând: „M-am întristat teribil și m-am gândit că nu voi fi externat niciodată. Dar medicii au continuat să-și facă minunea.”. Autoritățile germane spun că teste făcute în Germania, Franța și Suedia au arătat că opozantul rus a fost otrăvit cu un agent chimic din grupul Noviciok. Președintele francez Emmanuel Macron a spus, marți, că Moscova trebuie să dea o explicație „rapidă și ireproșabilă” în legătură cu acest caz.

Germania nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenka drept președinte al Republicii Belarus

Alexandr Lukașenka depunând jurământul de învestitură ca președinte 23 septembrie 2020

Germania nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenka drept președinte al Republicii Belarus. Declarația a fost făcută de un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, la scurt timp după ce liderul de la Minsk a fost învestit în funcție pentru cel de-al șaselea său mandat, miercuri, într-o ceremonie care a fost devansată și pregătiră în secret, pe fundalul protestelor opoziției. Seibert a explicat că Germania nu recunoaște rezultatele oficiale ale alegerilor prezidențiale belaruse din 9 august, spunând că nu au fost îndeplinite „condițiile minime pentru alegeri democratice”. Ceremonia depunerii jurământului de către Lukașenka a cauzat noi proteste de stradă, la Minsk, unde opoziția protestează neîncetat de peste șase săptămâni. Svetlana Țihanovskaia, candidata opoziției care a fost forțată să plece din Belarus după alegeri, a declarat că Lukașenka nu este președinte legitim. Într-un discurs pentru Adunarea Parlamentară a OSCE, ea a spus că „învestirea sa secretă” a lui Lukașenka o „tentativă de acaparare a puterii”.

Maia Sandu a depus la CEC cererea de înregistrare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale

Lidera PAS, Maia Sandu, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea de înregistrare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie împreună cu listele de semnături de sprijin. Creditată cu cele mai mari șanse de a-l învinge pe președintele în exercițiu, Igor Dodon, Sandu a fost însoțită de câteva zeci de simpatizanți care au pichetat sediul CEC. Protestatarii au cerut autorităților electorale să asigure alegeri libere și corecte, inclusiv prin felul cum reglementează finanțarea campaniei și deschiderea secțiilor de votare în străinătate. Formațiunea Maiei Sandu acuză conducerea CEC că l-ar favoriza pe Igor Dodon, criticând mai ales adunarea unui număr neverosimil de mare de semnături de înregistrare prealabilă la vot pentru deschiderea de secții de votare în Rusia, ca și legislația care limitează capacitatea partidelor de a-și susține financiar candidații la „prezidențiale”.

Ministrul rus al Apărării: Parașutiști ruși au fost parașutați în Belarus în cadrul unui exercițiu militar comun

Parașutiști ruși au fost parașutați miercuri în Belarus în cadrul unui exercițiu militar comun, a anunțat ministerul apărării de la Moscova. Demonstrația de forță a avut loc în aceeași zi în care Alexandr Lukașenka a fost învestit în funcția de președinte pentru a șasea oară într-o ceremonie pe care opoziția a denunțat-o drept nelegitimă și a chemat la noi proteste față de regimul său de 26 de ani. Exercițiul militar „Frăția Slavă” are loc după întâlnirea de săptămâna trecută dintre Lukașenka și președintele rus Vladimir Putin, care i-a mai oferit liderului de la Minsk un împrumut rusesc de 1,5 miliarde de dolari. Putin a spus în timpul întrevederii că, după exercițiul la care participă aproximativ 900 de militari ruși, aceștia vor reveni acasă. Opoziția belarusă care spune că alegerile prezidențiale din 9 august au fost falsificate a organizat ample proteste de stradă, în ciuda tentativelor autorităților de a le reprima, arestării și maltratării a mii de persoane, inclusiv lidere ale protestelor. Uniunea Europeană și Statele Unite au cerut autorităților belaruse să oprească violențele împotriva protestatarilor pașnici.

Comisia Europeană a propus un plan de refacere a regulilor europene privind migrația și azilul

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Comisia Europeană a propus, miercuri, un plan de refacere a regulilor europene privind migrația și azilul, după ani de neînțelegeri între țările Uniunii Europene despre cum trebuie tratați numeroșii imigranți și refugiați din Orientul Mijlociu și Africa, relatează Reuters. O propunere controversată prevede obligarea țărilor membre să găzduiască un anumit număr de refugiați. Această idee a fost respinsă în trecut de țări estice ca Ungaria și Polonia, dar Comisia Europeană mai propune acum ca țările gazdă să primească fonduri de 10 mii de euro pentru fiecare adult acceptat. Dar propunerea mai prevede un mecanism de deportare a solicitanților de azi ale căror cereri sunt respinse. Uniunea Europeană a fost prinsă pe nepregătite în 2015 de un val de peste un milion de imigranți și refugiați sosind prin țările mediteraneene. La prezentarea noilor propuneri, comisara europeană pentru afaceri interne, suedeza Ylva Johansson a spus că acea criză a trecut, iar Uniunea Europeană acceptă anual la muncă și trai aproximativ 1,5 milioane de imigranți, primind și aproximativ 140 de mii de solicitări de azil.

România: un nou record zilnic - peste 1760 cazuri noi de COVID

1767 de noi cazuri de COVID-19 au fost depistate în ultimele 24 de ore în România din 24745 de teste prelucrate. Este un nou record zilnic, după cel din urmă cu o săptămână, când s-au înregistrat 1713 cazuri. Alte 47 de decese au fost raportate, iar 498 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă. Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat „că nu se aşteaptă la un nou lockdown" (izolare la domiciliu precum în starea de urgență), dar a insistat pe necesitatea respectării tuturor măsurilor implementate de autorități pentru a preveni răspândirea virusului.

Mai multe, AICI.

PDA cere definirea mai clară a noțiunii de „concurent electoral”

Comisia Electorală Centrală

Platforma DA propune un „proiect de lege pentru interpretarea” prevederilor Codului Electoral ce se referă la noțiunea de „concurent electoral”. Mai exact, proiectul, înregistrat de deputatul Dinu Plîngău, are drept scop repararea erorilor admise anterior, prin care partidele politice au fost egalate cu alte entități juridice și lipsite de posibilitatea de a-și susține candidatul în cadrul scrutinului prezidențial.

Astfel, se propune introducerea următoarei precizări:

Candidații pentru funcția de președinte al R.Moldova, precum și partidele politice, organizațiile social-politice și blocurile electorale care au înaintat candidați înregistrați de către Comisia Electorală Centrală sunt concurenți electorali – în cazul alegerilor prezidențiale, potrivit noțiunii de «concurenți electorali» din Codul Electoral”, se indică în proiect.

La 15 septembrie, Comisia Electorală Centrală a expediat în adresa partidelor politice o circulară privind modalitatea de primire a donațiilor și de efectuare a cheltuielilor de către concurenții electorali, fapt care a stârnit mai multe critici din partea actorilor politici. Formațiunile s-au arătat nemulțumite de faptul că partidele care au desemnat candidații la scrutinul prezidențial pot vira în „Fondul electoral” doar 12 salarii medii lunare pe economie, la fel ca și alte persoane juridice.

Ulterior, CEC a venit cu o reacție prin care a precizat că toate acuzațiile în adresa instituției sunt nefondate, CEC respectând actuala legislaţie, scrie site-ul Deschide.md

Afganistan: mai mulţi prizonieri talibani eliberați au revenit pe câmpul de luptă

Abdullah Abdullah

Mai mulţi prizonieri talibani, care au fost eliberați de guvernul afgan ca o condiție pentru negocierile de pace, s-au întors pe câmpul de luptă, a declarat negociatorul principal de la Kabul, Abdullah Abdullah.

Abdullah, șeful Înaltului Consiliu pentru Reconciliere Națională din Afganistan, a declarat că negocierile cu talibanii din Qatar au fost pozitive de la deschiderea lor la Doha, pe 12 septembrie, deși cele două părți rămân departe de a fi de acord cu practic toate problemele.

Dar Abdullah a spus că unii - deși nu majoritatea - dintre cei 5.000 de prizonieri talibani eliberați de autoritățile afgane ca condiție pentru discuții au reluat lupta împotriva guvernului.

„Știu că unii s-au întors pe câmpul de luptă, ceea ce reprezintă o încălcare a acordului pe care l-au încheiat”, a declarat Abdullah, într-o conferință online cu Consiliul SUA pentru Relații Externe, din 22 septembrie.

În ciuda negocierilor în curs, nivelul violenței din Afganistan nu a scăzut, iar Abdullah a cerut Washingtonului, care a lansat procesul de pace ca parte a unui acord din februarie cu talibanii, și Pakistanului, care se presupune că menține legături cu militanții, să-i preseze să accepte o încetare reală a focului.

„Repet chemarea mea către talibani înșiși și, de asemenea, către toți partenerii care au o influență asupra talibanilor de a face presiuni asupra acestui punct”.

Abdullah a declarat că intenționează să călătorească în Pakistan foarte curând, pentru prima dată din 2008.

Negociatorul șef american Zalmay Khalilzad a avertizat și el că violența rămâne inacceptabil de mare și că Washingtonul se așteaptă la negocieri complicate în discuțiile de pace în curs între militanții talibani și guvernul afgan.

„Prin orice măsură, nivelurile actuale de violență sunt prea mari", a spus Khalilzad. „Știm că violențele pot fi reduse”, a mai spus el.

Ministrul sănătății, Viorica Dumbrăveanu, admite revenirea la restricții antiepidemice mai drastice

Viorica Dumbrăveanu

Ministerul Afacerilor Interne nu poate aplica „bâta” la infinit pentru ca cetățenii să respecte normele anti-COVID-19 în spațiul public, a declarat ministrul sănătății, Viorica Dumbrăveanu, care susține că măsurile restrictive pot fi reactualizate în anumite circumstanțe, informează agenţia IPN.

„Se poate reveni la unele restricții mai drastice, în momentul în care situația epidemiologică nu este favorabilă, a spus Viorica Dumbrăveanu, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la postul de televiziune TVR Moldova.

Viorica Dumbrăveanu a afirmat și că instituirea carantinei pentru o unitate administrativ-teritorială cum este Chișinăul, practic, este imposibilă.

Ministrul sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a mai spus că înăsprirea măsurilor nu va avea efect, atâta timp cât populația nu acordă atenție recomandărilor specialiștilor din domeniu.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost externat din spitalul de la Berlin

Alexei Navalnîi, în spital, la Berlin, 22 septembrie 2020

Liderul opoziţiei ruse Alexei Navalnîi a fost externat din spitalul din Berlin, unde a fost tratat, după ce s-a îmbolnăvit într-un zbor intern din Siberia, luna trecută. Autoritățile germane au declarat că testele din Germania, Franța și Suedia au stabilit că Navalnîi, un critic acerb al politicii Kremlinului, a fost otrăvit cu un agent neurotoxic de tip Noviciok. Occidentul a cerut explicații Rusiei, dar Moscova a refuzat să deschidă o anchetă până acum, spunând că nu a văzut încă dovezi ale vreunei infracțiuni. Kremlinul a negat orice implicare. „Starea pacientului s-a îmbunătățit suficient pentru ca acesta să poată fi externat”, a anunțat spitalul Charite, într-o declarație de astăzi. „În baza progresului făcut de pacient și de starea sa actuală, medicii consideră că este posibilă o recuperare completă. Cu toate acestea, este prea devreme pentru a fi evaluate efectele potențiale pe termen lung ale otrăvirii sale severe”, se scrie în comunicatul spitalului berlinez. Navalnîi a stat 32 de zile în spitalul din Berlin, dintre care 24 în secția de terapie intensivă.

Alexandr Lukașenka a preluat oficial și în secret funcția de președinte al Belarus

Alexandr Lukașenka (dreapta) și fiul său Viktar (în centru, rândul din spate) - foto arhivă

Alexandr Lukașenka a preluat în mod formal și în secret funcția de președinte al Republicii Belarus, informează corespondenții Serviciului belarus al Europei Libere. Ceremonia de inaugurare are loc la Palatul Independenței. Potrivit colegilor nostri, ceremonia nu a fost anunțată oficial.

Agenția oficială de știri din Belarus BelTA relatează că „câteva sute” de înalți oficiali au fost invitați la ceremonia de astăzi de inaugurare a lui Aleksandr Lukașenka pentru înca un mandat de presedinte, deși nu a informat și cine sau câți oficiali au participat de fapt.

Potrivit sursei citate Lukashenka a pus mâna dreaptă asupra constituției și a preluat funcția de jurământ, înainte de a o semna. Președintele Comisiei Electorale Centrale din Belarus i-a prezentat apoi certificatul de președinte.

Lukașenka se confruntă cu masive proteste împotriva rezultatelor alegerilor prezidențiale din 9 august, care i-au conferit un al șaselea mandat de cinci ani. Opozitia și Occidentul consideră că alegerile din 9 august au fost fraudate și că un nou mandat prezidențial pentru Lukașenka ar fi ilegal.

Protestatarii și opozitia cer demisia lui Lukașenka și să organizeze noi alegeri – de data aceasta cu observatori internaționali și care să fie libere și corecte.

Liderul belarus, în vârstă de 66 de ani, care de 26 de ani se află la conducerea țării, a ordonat represiunea protestelor pașnice. Mii de oameni au fost arestați și supuși abuzurilor poliției, torturii și relelor tratamente.

Una din liderele opozitiei Svetlana Țihanovskaia, aflată în autoexil în Lituania, a avertizat că orice încercare de a organiza o inaugurare ar fi „ilegală” și a cerut Uniunii Europene să nu recunoască legitimitatea noului mandat al lui Lukașenka.

Franța cere Rusiei o explicație „rapidă și impecabilă” despre otrăvirea lui Navalnîi

Alexei Navalnîi în spital, la Berlin, 19 septembrie 2020

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut de la Moscova o explicație „rapidă și impecabilă” despre otrăvirea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, care se află la recuperare într-un spital din Berlin din ceea ce medicii germani spun că a fost o otrăvire cu un agent chimic din familia Noviciok.

„Nu vom tolera utilizarea armelor chimice în Europa, în Rusia sau în Siria”, a declarat Macron, în prima zi a celei de-a 75-a Adunări Generale a ONU, pe 22 septembrie, vorbind într-un mesaj video la scurt timp după discursul președintelui rus Vladimir Putin.

Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, s-a îmbolnăvit grav la bordul unui zbor de la Tomsk cu destinația Moscova, la 20 august, unde își desfășura cea mai recentă investigație privind marea corupție.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și alții au cerut deja Rusiei să ofere răspunsuri clare în legătură cu acest caz.

„Această clarificare trebuie să fie rapidă și impecabilă”, a spus în discursul său liderul de la Paris.

Emanuel Macron nu a explicat ce s-ar putea întreprinde dacă Rusia nu va oferi explicațiile satisfăcătoare solicitate.

Navalnîi a ieșit la începutul acestei luni dintr-o comă indusă medical și se spune că starea sa se îmbunătățește, deși efectele probabile pe termen lung ale toxinei asupra organismului său sunt încă neclare.

Medicii germani spun că agentul neurotoxic de tip Noviciok a fost găsit atât în corpul său, cât și pe pielea sa.

Navalnîi a declarat într-o postare pe site-ul său web, pe 21 septembrie, că termenul de 30 de zile pentru ca poliția rusă să își efectueze „verificarea pre-anchetă” asupra a ceea ce el a numit o tentativă de crimă prin otrăvire a expirat și a cerut părții ruse să returneze bunurile sale care au fost luate când a fost internat în spitalul din Omsk.

Experții spun că hainele pe care le purta ar putea ajuta la orice investigație cu privire la otrăvire.

Oficialii ruși au negat orice rol în incident și au pus la îndoială concluziile oficialilor germani și declarațiile lor.

Poliția rusă trebuie să lanseze o anchetă sau să închidă un caz în termen de 30 de zile de la un control pre-anchetă.

Cu toate acestea, poliția din Omsk a declarat că își continuă ancheta.

SUA: acord temporar pentru a se evita închiderea guvernului

Capitoliul de la Washington

Camera Reprezentanților din Congresul American a adoptat pe 22 septembrie un proiect de lege temporar pentru a evita închiderea guvernului cu doar șase săptămâni înainte de alegerile din 3 noiembrie.

Camera a votat 359-57 în favoarea măsurii după ce democrații au ajuns la un acord cu Casa Albă și parlamentarii republicani.

„Am ajuns la un acord cu republicanii”, a declarat președintele Camerei, Nancy Pelosi, în urma unui acord cu secretarul trezoreriei, Steven Mnuchin, pentru a preveni închiderea unor părți mari ale guvernului după sfârșitul anului fiscal din 30 septembrie.

Textul bipartisan trebuie să fie adoptat de Senat și semnat de președintele Donald Trump. Proiectul de lege va adăuga aproape 8 miliarde de dolari pentru a extinde un program în cadrul căruia copiii primesc mese gratuite sau cu preț redus, ajutând milioane de familii care se luptă cu gravele probleme generate de pandemia de coronavirus, a spus Pelosi.

Proiectul de lege dă, de asemenea, administrației autoritatea de a acorda subvenții fermierilor, dar cu o responsabilitate sporită pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor, a mai spus Nancy Pelosi.

Proiectul de lege se așteaptă să fie adoptat de Senatul dominat de republicani înainte ca finanțările guvernamentale să se termine pe 30 septembrie, deoarece niciuna dintre părți nu dorește închiderea guvernului atât de aproape de alegeri și în mijlocul pandemiei coronavirusului.

Proiectul de lege pe termen scurt oferă Congresului până pe 11 decembrie să ajungă la un acord mai larg cu privire la un nou buget pentru 2021.

SUA ar putea interzice importul produselor din China realizate prin munca forțată a uigurilor

Femei uigure din așa-numitele centre de educație și instruire profesională din provincia Xinjiang, pe o plantație de bumbac

Washingtonul a mărit recent presiunea sa asupra Chinei comuniste cu privire la tratamentul său împotriva musulmanilor uiguri. Un proiect de lege bipartizan american care vizează importurile care sunt realizate cu ajutorul forței de muncă a uigurilor aflați în centrele de muncă forțată a trecut în Camera Reprezentanților din Congresul american, marți, 22 septembrie.

Dacă va fi adoptat și de Senat, proiectul de lege ar interzice bunurile despre care se crede că au fost făcute în Xinjiang cu muncă forțată de către acești deținuți și ar putea forța companiile să se îndepărteze de o regiune care produce aproximativ 80% din bumbacul Chinei.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, a declarat luna aceasta că companiile americane „devin conștiente” de încălcările drepturilor omului din provincia chineză, în timp ce autoritățile comuniste au repetat invitația lor pentru ca companiile americane să își reconsidere afacerile din această regiune.

Departamentul de Comerț al SUA a înscris pe lista neagră companiile chineze care ar fi implicate în utilizarea muncii forțate a uigurilor și altor grupuri minoritare musulmane din Xinjiang, inclusiv etnici kazahi, kîrgîzi, tadjici și Hui, cunoscuți și ca Dunga.

Macron cere Chinei să respecte drepturile minorității uigure

Un așa-numit centru de educație și instruire profesională pentru uiguri, în regiunea chineză Xinjiang

Președintele Franței, Emanuel Macron, în discursul său la ONU, a cerut organizarea unei misiuni internaționale sub supravegherea ONU pentru regiunea Xinjiang de nord-vest a Chinei, pentru a aborda preocupările internaționale cu privire la tratamentul minorității uigure de acolo. Experţi din domeniul drepturilor omului consideră că situaţia uigurilor este printre cele mai acute crize în domeniul drepturilor omului din lume.

Se crede că peste un milion de membri ai populației uigure din regiune și alți musulmani au fost forțați să intre în centre de detenție pe care Beijingul le descrie ca fiind centre de instruire pentru a reduce extremismul și pentru educație.

„Drepturile fundamentale nu sunt o idee occidentală pe care cineva i-ar putea opune ca o ingerință”, „acestea sunt principiile organizației noastre, consacrate în texte pe care statele membre ale Organizației Națiunilor Unite le-au consimțit în mod liber să le semneze și să le respecte”, a spus liderul de la Paris.

Uigurii sunt cea mai mare comunitate indigenă vorbitoare de turcă din Xinjiang, urmată de kazahi.

Putin propune un „acord obligatoriu” privind interzicerea armelor în spațiul cosmic

Președintele Vladimir Putin, adresându-se Adunării Generale a ONU, 22 septembrie 2020

În discursul său la ONU, președintele Vladimir Putin a anunțat un plan de a propune un „acord obligatoriu” pentru a se interzice amplasarea de arme în spațiul cosmic.

„Rusia lansează o inițiativă de semnare a unui acord obligatoriu între toate puterile spațiale principale care să prevadă interzicerea plasării armelor în spațiul cosmic, amenințarea sau utilizarea forței împotriva obiectelor spațiale”, a spus Putin.

Oficiali americani și ruși au purtat discuții în iulie cu privire la securitatea spațială, după ce Statele Unite și Marea Britanie au acuzat Moscova că a lansat o armă antisatelit.

Secretarul asistent al SUA pentru Securitate Internațională și Neproliferare, Christopher Ford, a declarat înainte de această adunare că „Moscova și Beijingul au transformat deja spațiul într-un spațiu de luptă”.

Statele Unite au declarat că au propus reguli pentru un comportament responsabil în spațiu, bazat pe regulile de război existente și pe principiile proporționalității și umanității.

Rusia, gata să extindă tratatul START privind armele nucleare, dar fără condiții prealabile

Oficiali ruşi spun că nu au acordat Statelor Unite niciun termen nou în cadrul negocierilor asupra tratatului Noul START, singurul tratat bilateral rămas încă în vigoare privind armele nucleare, dar nu pot exista pauze în discuții pe măsură ce timpul se scurge.

Statele Unite au declarat că vor ca orice nou tratat de control al armelor nucleare să acopere toate tipurile de focoase, măsuri mai puternice de verificare și transparență și să implice și China, măsură pe care Beijingul a respins-o.

„Problema de cea mai importantă care ar trebui și trebuie tratată cu promptitudine este, desigur, extinderea Tratatului de reducere a armelor strategice Rusia-SUA, care va expira în curând, în februarie 2021”, a declarat ieri președintele rus Vladimir Putin la Adunarea Generala ONU, care s-a desfăşurat pentru prima dată cu discursuri preînregistrate. „Suntem angajați în negocieri cu partenerii noștri americani în această privință.”

Putin a adăugat că Moscova „se așteaptă, de asemenea, că se va exercita reținere reciprocă în ceea ce privește desfășurarea de noi sisteme de rachete”.

Mai multe runde de discuții între cele două țări au avut loc în timpul verii, fără însă a se ajunge la o posibilă prelungire a tratatului START.

Serghei Riabkov, ministrul adjunct de externe al Rusiei, a declarat marți, 22 septembrie, că Moscova vede șansele extinderii tratatului ca fiind minime, având în vedere condițiile stabilite de Washington. Riabkov a numit condițiile prealabile propuse de Statele Unite „prea exagerate și lipsite de elemente atrăgătoare”.

Ministrul adjunct de externe Serghei Riabkov, negociatorul principal din partea Rusiei, a făcut declarația marți, după ce omologul său american Marshall Billingslea a spus că Rusia trebuie să accepte un nou acord până la alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie.

Riabkov a spus că această poziție constituie un ultimatum și reduce șansele de a se ajunge la orice fel de acord pentru prelungirea tratatului.

Rusia a declarat că este gata să prelungească Noul Start fără condiții prealabile și a avertizat că nu există suficient timp pentru a renegocia un nou tratat complicat.

Noul START, care limitează numărul de focoase nucleare cu rază lungă de desfășurare pe care le poate avea fiecare țară, expiră în februarie, cu excepția cazului în care cele două părți convin să îl prelungească pentru cinci ani.

În România, Parlamentul a majorat pensiile cu 40%, în ajunul alegerilor

În România, plenul reunit al Parlamentului a adoptat rectificarea bugetară cu mai multe amendamente ale Partidului Social Democrat, printre care se prevede creșterea cu 40% a pensiilor.

Amendamentul anulează prevederea guvernului care mărea punctul de pensie doar cu 14% din 1 septembrie. De asemenea, a intrat în vigoare un alt amendament al PSD care mărește salariile profesorilor din acest an și anulează amânarea guvernului pentru 2021.

Și sumele repartizate unităților teritorial administrative vor crește prin legea rectificării bugetare adoptate în Parlament.

Proiectul pentru aprobarea OUG privind rectificarea bugetară a fost aprobat cu 242 de voturi „pentru”, 147 „împotrivă” și 11 abțineri.

Impactul bugetar în acest an pentru majorare alocații, pensii și salarii pentru profesori este de 15 miliarde de lei.

Premierul Ludovic Orban a arătat că va ataca la Curtea Constituțională dacă rectificarea bugetară va fi votată cu amendamentele PSD.

Mai multe, AICI.

Summitul UE de la Bruxelles, amânat cu o săptămână

Summitul liderilor Uniunii Europene, programat la sfârșitul acestei săptămâni, la Bruxelles, a fost amânat pentru o săptămână, astfel încât președintele Consiliului European, Charles Michel, să poată intra în carantină după ce un agent de securitate a fost testat pozitiv pentru coronavirus.

Cei 27 de lideri ai blocului se vor întâlni pe 1 și 2 octombrie.

Reuniunea planificată este de așteptat să includă dezbaterea cu privire la posibilele sancțiuni ale UE împotriva Belarusului pentru controversatele alegeri din 9 august și represiunea autorităților asupra liderilor opoziției și protestatarilor care cer reluarea scrutinului cu respectarea normelor democratice.

Miniștrii de externe nu au reușit să cadă de acord asupra unei liste de sancțiuni pentru Belarus din cauza obiecțiilor din Cipru, care dorește să lege aceste acțiuni de disputa sa cu Turcia privind explorarea gazelor în Mediterana. Orice decizie legata de sancțiuni trebuie acceptate de toate cele 27 membre a Uniunii.

UE a promis în urmă cu trei săptămâni să impună sancțiuni oficialilor bieloruși pe care blocul îi învinuiește pentru abuzuri împotriva protestatarilor și a fraudei electorale care i-au conferit autoritarului Alexandr Lukașenka o victorie în alegerile din 9 august.

Una din liderele opoziţiei, Svetlana Țihanovskaia, care s-a întâlnit cu miniștrii de externe ai UE la începutul acestei săptămâni, a cerut liderilor Uniunii să fie „mai curajoși” în acțiunea lor și le-a arătat imagini cu protestele majore care continuă și cu gravele abuzuri ale poliției împotriva protestatarilor pașnici.

SUA au depășit pragul de 200.000 de decese de coronavirus

Statele Unite au depășit pragul de 200.000 de decese oficiale de coronavirus, la o zi după ce președintele Donald Trump a sugerat că perioada cea mai grea s-a încheiat pentru americani și că părți din Europa se confruntă cu un al doilea val de infecții.

Aproximativ 800 de americani mor, în medie, în fiecare zi, ceea ce înseamnă o scădere față de maximul de peste 2.800 într-o singură zi, la jumătatea lunii aprilie.

Potrivit unui bilanț realizat de Universitatea Johns Hopkins, numărul cazurilor de COVID-19 în Statele Unite, de până acum, este de aproape 6,9 milioane.

În discursul său adresat Adunării Generale a ONU din 22 septembrie, președintele american Donald Trump a numit bătălia țării sale împotriva noului coronavirus „cea mai agresivă mobilizare de după cel de-al doilea război mondial”.

Donald Trump a cerut, de asemenea, ca „Organizația Națiunilor Unite să tragă la răspundere Chinei pentru acțiunile ei de a nu fi controlat focarul inițial și pentru că nu a oprit răspândirea pandemiei.

Noul coronavirus a infectat peste 31 de milioane de oameni din întreaga lume și aproape 1 milion de oameni au decedat din cauza bolii. Statele Unite, India și Brazilia reprezintă aproximativ jumătate din toate infecțiile confirmate.

Mai multe țări europene înăspresc restricțiile antiepidemice

Multe state europene își intensifică lupta pentru a controla ceea ce mulți experți se tem că ar fi un al doilea val de infecții, forțând unele țări și orașe să restabilească restricții dure.

Spania are cel mai mare număr de infecții din Europa de Vest, iar autoritățile regionale din domeniul sănătății s-au angajat să limiteze întrunirile la șase persoane din 10 în Catalonia.

Primul ministru britanic Boris Johnson a anunțat, ieri, reguli mai stricte, despre care a spus că au fost concepute pentru a salva vieți, a proteja sistemul de sănătate publică și a limita daunele economice, deoarece oficialii medicali au ridicat nivelul de alertă de sănătate, spunând că transmiterea sa este în creștere „rapidă și probabil exponențială”.

Johnson a declarat că noile măsuri, inclusiv limitarea programului de lucru pentru pub-uri și restaurante și încurajarea oamenilor să lucreze de acasă, ar trebui să dureze până la șase luni.

Italia a adăugat Parisul și alte părți ale Franței pe lista sa roșie de COVID-19, astfel încât oricine vine din Paris, Provence, Corsica sau alte câteva regiuni franceze, trebuie să prezinte la intrarea in Italia teste negative de COVID.

Ieri, Franța a înregistrat peste 10.000 de noi infecții confirmate pe o perioadă de 24 de ore, pentru a șasea oară în 12 zile.

ONU: A început prima reuniune virtuală a liderilor lumii cu discursuri preînregistrate din pricina pandemiei

La Organizația Națiunilor Unite a început, marți, prima Adunare Generală virtuală a liderilor lumii, care și-au trimis discursurile video preînregistrate, din cauza pandemiei de coronavirus responsabilă de moartea a aproape unui milion de oameni pe plan global. În discursul de deschidere a reuniunii care marchează și 75 de ani de la înființarea ONU, secretarul general, Antonio Guterres, a avertizat că lumea se confruntă o criză „epocală” în plan medical și cu o calamitate în economie, amenințări grave la adresa drepturilor omului și riscul unui război rece între Statele Unite și China. Aflându-se printre primii lideri care au vorbit la Adunarea Generală, președintele american Donald Trump a spus deja că Națiunile Unite ar trebuie să tragă la răspundere China, unde a apărut inițial coronavirusul, pentru că nu a prevenit răspândirea infecției în lume. Trump a mai folosit ocazia pentru a vorbi despre două acorduri internaționale pe care le-a mediat recent, cel dintre Serbia și Kosovo și cel dintre Israel, Bahrein și Emiratele Arabe Unite, spunând că Statele Unite își „îndeplinesc destinul” ca țară pacificatoare. În discursul președintelui chinez difuzat ceva mai târziu, Xi Jinping a spus că lumea trebuie să se opună „politizării și stigmatizării” în cazul pandemiei de COVID-19 și a pledat pentru unitate la nivel global ca singură soluție de depășire a crizei. Președintele rus Vladimir Putin care a rostit un discurs la Adunare Generală pentru prima dată din 2015 s-a pronunțat pentru curățarea economiei globale de „sancțiuni nelegitime”. Rusia este vizată de mai multe sancțiuni occidentale din cauza intervenției în Ucraina și anexarea Crimeii, în 2014. Putin a mai criticat ceea ce a numit încercări de revizuire a istoriei celui de-al doilea război mondial și a lăudat activitatea Consiliului de Securitate ONU, unde țara sa deține drept de veto împreună cu alte patru membre permanente, învingătoare în război.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG