Linkuri accesibilitate

Ştiri

După ore de luptă cu flăcările, pompierii au localizat incendiul izbucnit la Filarmonica națională

Incendiu la Filarmonica Națională

După mai multe ore de luptă cu flăcările, pompierii din capitală au localizat joi după-masă incendiul izbucnit înaintea prânzului la Filarmonica națională. Incendiul a afectat peste 3000 de metri pătrați din suprafața clădirii, în special acoperișul și tavanele unor săli și încăperi. Nu s-au înregistrat victime. Relatări preliminare sugerau că incendiul ar fi putut izbucni din cauza unor lucrări de reparații la care se sudau țevi. Clădirea era aproape goală după încheierea repetiției de dimineață, iar puținele persoane rămase, angajați din administrație, au fost evacuate rapid. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a spus că va fi făcută o anchetă pentru elucidarea cauzelor incendiului, și vor fi evaluate pagubele materiale.

COVID-19 în R. Moldova - 721 de noi cazuri

Opt decese și 721 de cazuri noi de infectare cu coronavirus au raportat joi autoritățile medicale moldovene care conduc efortul de stăvilire a pandemiei de coronavirus de tip nou. Bilanțul persoanelor infectate de la începutul pandemiei ajunge astfel la aproape 49.000, iar al deceselor, la 1252.

În total, 36 643 de persoane infectate cu COVID-19 s-au vindecat. Noile date au fost anunțate la o nouă ședință a Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică. Ea a decis, cu această ocazie, printre altele, că autoritățile vor evalua starea epidemiei COVID-19 de la un raion la altul, odată la două săptămâni, și vor stabili măsuri de sănătate publică în funcție de gradul de alertă al fiecăruia.

Ministrul educației a îndemnat repetat profesorii să excludă politica din școli

Ministrul educației, Igor Șarov, a îndemnat repetat profesorii să excludă politica din școli, după ce s-a relatat că un profesor din Ocnița ar fi făcut agitație în clasă pentru Maia Sandu, candidată prezidențială din partea PAS. Presa a scris că profesorul ar fi consilier local PAS.

„Menirea școlii, ca și cea a altor instituții ale statului, este să-i învețe pe oameni să gândească liber, fără a îndoctrina tinerii și nici să le determine opțiunile politice”, a declarat ministrul. Șarov a mai spus că în cazul de la Ocnița va lăsa Consiliul de Etică al școlii să judece dacă a fost vorba de „o simplă expunere a unor opinii... eventual provocate și filmate pe ascuns” sau o încălcare reală a codului etic.

Discuția vine după ce ministrul Șarov a ordonat școlilor să nu primească în vizite politicieni și oficiali de stat, dacă „nu au tangență cu procesul educațional”, mai ales în condițiile pandemiei de COVID-19.

Curtea Constituțională a R. Moldova a respins criticile că ar fi blocat reforma justiției

Curtea Constituțională a R. Moldova a respins criticile că ar fi blocat reforma justiției prin recentul ei aviz negativ la propunerile de amendare a Constituției venite din partea guvernării. Marți, ministrul justiției, Fadei Nagacevschi, a declarat că pregătește o adresare către Comisia de la Veneția pe tema „blocării reformei justiției din R. Moldova” de către avizul CC. Într-un comunicat de presă, joi, CC a spus că, fără să vrea să creeze vreun blocaj, „nu a putut ignora unele încălcări admise de Guvern în procedura de inițiere a revizuirii Constituției”. În aceeași declarație, CC a îndemnat autoritățile publice să interpreteze corect și obiectiv un aviz anterior al Curții, care ar permite guvernului „să ajusteze proiectul de revizuire a Constituției la exigențele Legii Supreme”.

Iranul inaugurează o bază navală pentru a-și consolida poziția în strâmtoarea Ormuz

Comandantul Gărzii revoluționare iraniene Hossein Salami urmărind exercițiile militare desfășurate în strâmtoarea Ormuz, 29 iulie 2020

Iranul a inaugurat o bază navală în scopul de a-și consolida poziția în Strâmtoarea Ormuz, prin care trece o cincime din producția de petrol a lumii. Baza „Martir Seyed Majid Rahbar” se află în provincia iraniană sudică Hormozgan, iar comandantul Gărzilor Revoluționare Islamice, general-maiorul Hossein Salami, a spus la inaugurare că ea va asigura „dominanță totală” asupra intrărilor și ieșirilor de nave aeriene și maritime în Golful Persic. Evenimentul a avut loc la puține zile după ce un portavion american a trecut prin Strâmtoare spre Golf, pe fondul eforturilor Statelor Unite de a asigura aplicarea sancțiunilor internaționale împotriva Iranului, în pofida opoziției altor puteri globale.

Un fost comandant rebel din UCK a fost arestat de procurorii din Kosovo ca să fie dus în Olanda

Președintele kosovar Hashim Thaci este pus și el sub acuzare pentru presupuse crime de război

Un tribunal de crime de război pentru Kosovo, cu sediu la Haga, a anunțat joi că un fost comandant rebel din UCK, Salih Mustafa, a fost arestat de procurorii din Kosovo ca să fie dus în Olanda. Tribunalul special de la Haga, nu a precizat în comunicat care sunt acuzațiile ce i se aduc lui Mustafa. El devine primul suspect arestat de instanța specială în legătură cui conflictul din 1998-1999, în care rebelii kosovari, etnici albanezi, s-au confruntat cu trupele Belgradului. În vara anului curent, tribunalul special internațional l-a pus sub acuzare pe președintele kosovar Hashim Thaci pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv 100 de omoruri, dar acea inculpare mai trebuie confirmată de un judecător. Thaci, care neagă acuzațiile, a mers în iulie la Haga să se întâlnească cu procurorii.

Incendiu la Filarmonica Națională

Se relatează că tavanul sălii principale a clădirii Filarmonicii Naționale din capitală s-a prăbușit din cauza unui incendiu izbucnit după-masă. Inițial, conducerea instituției spunea că incendiul s-ar fi limitat la o construcție anexă, unde se suda o țeavă, dar apoi au parvenit știri că situația este mai gravă decât s-a relatat în primul moment. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, citat de Moldpres, la ora 14.15 tavanul sălii principale a clădirii Filarmonicii Naționale a cedat. Intervenția pompierilor este una complexă, întrucât construcția acoperișului este îndeplinită din materiale de lut și lemn, a spus aceeași sursă. Nu sunt informații despre victime. Clădirea era aproape goală în momentul izbucnirii incendiului, cu excepția unor angajați din administrație care au fost evacuați rapid.

Sondaj Asociația Sociologilor și Demografilor: Igor Dodon ar obține 30,9% din voturi, Maia Sandu 19,3%

Moldova, Hâncești Elections 25, 15 martie 2020

Un sondaj de opinie îl arată pe președintele în exercițiu Igor Dodon conducând cu peste zece puncte procentuale față de următorul clasat înaintea alegerilor din noiembrie. Potrivit sondajului realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, dacă alegerile ar fi duminica viitoare, Igor Dodon ar obține 30,9% din voturi, urmat de Maia Sandu cu 19,3%.

Întrebați cu cine ar vota dacă cei doi ajung în turul al doilea, 44,2% au optat pentru Dodon, iar 37,3% pentru Sandu. În cazul unui al doilea tur cu participarea lui Dodon și Andrei Năstase, diferența ar fi și mai mare în favoarea lui Dodon, potrivit sondajului Vox Populi, septembrie 2020, citat de IPN.

Tot joi, un sondaj realizat de Institutul Republican Internațional, o organizație americană, sugera că în primul tur Maia Sandu ar putea obține 20% din voturi, iar Igor Dodon – 18%. Alegerile prezidențiale din R. Moldova vor avea loc la 1 noiembrie.

Cinci echipaje de pompieri au fost implicate în stingerea incendiului de la Filarmonic „Serghei Lunchevici”

Pompierii din capitală au intervenit joi după-masă la stingerea incendiului declanșat la sediul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. Potrivit IPN, la fața locului au mers cinci echipaje de pompieri, inclusiv o autoscară. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a informat că arde acoperișul unei anexe și a informat că nu au fost victime, iar cauza incendiului va fi stabilită.

Într-o declarație pentru IPN, directoarea Filarmonicii, Svetlana Bivol, a spus că în anexa respectivă se făceau lucrări de sudare a unei țevi, și este probabil ca scânteile să fi provocat incendiul. Bivol a mai spus că după repetiția de dimineață aproape toată lumea era plecată din clădire, mai rămânând doar câteva persoane din administrație, care au fost evacuate de îndată. Nimeni nu s-a aflat în pericol.

Alexei Navalnîi ar avea nevoie de cel puțin încă o lună pentru a-și reveni

Va mai dura cel puțin o lună până ce Alexei Navalnîi va fi în regulă, a spus activistul care a ajutat la transportul politicianului de opoziție rus în Germania, Jaka Bizilj.

„Încă nu este 100% cum era înainte”, a spus fondatorul Fundației Cinema pentru Pace, la o întâlnire cu presa străină la Berlin, joi. Navalnîi a apărut prima oară în public miercuri, după externarea din spitalul berlinez unde a fost tratat, potrivit oficialilor germani, pentru otrăvire cu agentul toxic Noviciok.

Bizilj, care l-a ajutat mai demult și pe activistul rus anti-Kremlin Piotr Verzilov să se trateze în Germania după ceea ce a părut să fie o otrăvire, a spus joi că nu se îndoiește că Navalnîi se va întoarce în Rusia. Navalnîi s-a îmbolnăvit luna trecută pe un zbor intern în Siberia, fiind internat două zile într-un spital siberian, după care a fost dus, la insistențele familiei, la Berlin. Trei laboratoare occidentale independente au confirmat că a fost otrăvit cu Noviciok.

Rusia va livra în mai multe state medicamentul Avifavir contra COVID-19

Fondul suveran al Federației Ruse și firma parteneră Chemrar vor furniza medicamentul contra COVID-19 Avifavir altor 17 țări, a anunțat Fondul joi într-o declarație de presă. Medicamentul deja fusese livrat în Belarus, Bolivia, Kazahstan, Kîrghistan, Turkmenistan și Uzbekistan. El urmează să ajungă de acum și în Argentina, Bulgaria, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, El Salvador, Honduras, Kuwait, Panama, Paraguay, Arabia Saudită, Serbia, Slovacia, Africa de Sud, EAU și Uruguay.

Avifavir a obținut aprobarea Ministerului rus al sănătății în mai și se bazează pe Favipiravir, care a fost creat în Japonia, unde deja se folosește pe scară largă ca bază pentru tratamente anti-virale, inclusiv sub denumirea Avigan. În aprilie, Japonia a anunțat că oferă gratuit Avigan, aflat atunci încă în teste, unui număr de 20 de țări, printre care și R. Moldova. Rusia face eforturi să devină liderul mondial al combaterii coronavirusului de tip nou. Deja exportă teste COVID-19 și a semnat câteva înțelegeri internaționale pentru vaccinul Sputnik-V.

UE anunță că își revizuiește relațiile cu Belarus

La protestele din Minsk, 23 septembrie 2020

Uniunea Europeană a spus din nou că alegerile prezidențiale din Belarus, din 9 august, nu au fost nici libere, nici corecte. UE nu recunoaște rezultatele falsificate ale scrutinului și, prin urmare, așa-numita „inaugurare” a lui Aleksandr Lukașenka, de pe 23 septembrie, și noul mandat prezidențial la care pretinde sunt lipsite de orice legitimitate democratică. În lumina acestei situații, Uniunea Europeană își revede relațiile sale cu Belarus, se spune într-o declarație a șefului politicii externe europene, Josep Borrell. Uniunea Europeană și-a reiterat, între altele, îndemnul către autoritățile belaruse să înceteze orice represiuni și violențe împotriva poporului belarus și să-i elibereze imediat și în mod necondiționat pe toți cei reținuți, inclusiv deținuții politici.

Depunerea jurământului în secret de către Lukașenka a stârnit proteste spontane la Minsk și în alte orașe din Belarus. Trupele speciale au folosit bastoane și tunuri de apă împotriva manifestanților și a reținut, din nou, zeci de persoane. Opoziția belarusă a calificat „inaugurarea” lui Lukașenka drept tentativă ilegală de acaparare a puterii. Ceremonia de învestire nu a fost anunțată din timp, la ea participând, potrivit mediilor oficiale, câteva sute de cinovnici și alți invitați. SUA și mai multe țări europene (între care Germania, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia, Cehia și Danemarca) au anunțat că nu-l recunosc pe Alexandr Lukașenka în calitate de președinte al Republicii Belarus.

Chișinăul a extins mecanismul de înmatriculare a autovehiculelor din regiunea transnistreană până în anul 2022

Centrul de înmatriculare de la Tiraspol

Mecanismul de înmatriculare a autovehiculelor din regiunea transnistreană cu plăcuțe de tip neutru a fost prelungit până la 1 septembrie 2022. Modificările legislative respective au fost publicate în Monitorul Oficial și au intrat în vigoare, transmite Agora.md. Potrivit legii, persoanele domiciliate regiunea transnistreană vor putea în continuare să înmatriculeze mijloace de transport cu plăcuțe neutre la cele două centre, de la Tiraspol și Râbnița, ale Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova.

La sfârșitul lui august, autoritățile de la Chișinău au suspendat activitatea celor două centre, până la aprobarea de către Parlament a deciziei de extindere a mecanismului de înmatriculare, ceea ce a provocat nemulțumirea administrației de la Tiraspol.

Amintim, pe 1 septembrie, s-au împlinit doi ani de la lansarea mecanismului ce permite accesul mijloacelor de transport din stânga Nistrului și municipiul Bender în traficul rutier internațional. Potrivit Biroului politici de reintegrare de la Chișinău, în această perioadă, circa 4 mii de mașini au primit plăcuțe neutre la ghișeele din Râbnița și Tiraspol. Pe durata a doi ani, peste hotarele Republicii Moldova s-au deplasat 1.143 de unităţi de transport cu numere de model neutru, ceea ce constituie 4.718 traversări atât pe sensul de intrare spre România, cât şi pe sensul de intrare spre Ucraina. Din 2019 și până în luna august 2020, la Agenţia Servicii Publice au fost schimbate aproape 8.400 de permise de conducere transnistrene în cele de model naţional ale Republicii Moldova.

Bulgaria a expulzat doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

Ambasada Rusiei la Sofia

Bulgaria a expulzat doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar și le-a ordonat să părăsească țara în 72 de ore, a anunțat miercuri Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia.

„Ministerul de Externe al Bulgariei a declarat doi diplomați ruși persona non grata și a informat ambasada Rusiei printr-o notă diplomatică”, a transmis un purtător de cuvânt al ministerului.

Procurorii au lansat o anchetă împotriva a doi suspecți la cererea Agenție de stat pentru Securitate Națională privind suspiciunile că cei doi suspecți au colectat informații secrete de stat privind pregătirea și planurile de modernizare ale armatei bulgare.

Acuzații penale nu pot fi aduse împotriva celor două persoane pentru că se bucură de imunitate diplomatică.

„Obiectivul lor era de a transfera informații colectate, inclusiv secrete de stat sau oficiale, către serviciul de inteligență al armatei ruse”, arată procurorii.

Ambasada Rusiei la Sofia a transmis că nu există dovezi pentru a justifica „expulzarea nerezonabilă” a diplomaților.

„Partea rusă își rezervă dreptul de a lua măsuri în oglindă drept răspuns”, a mai transmis ambasada pe Facebook.

Anchetatorii bulgari spun că spionajul, care a avut loc începând cu 2016, a inclus îndemnuri financiare pentru recrutarea de cetățeni bulgari cu acces la informații sensibile.

Bulgaria este membru NATO, dar are relații bune cu Rusia care îi furnizează mare parte din energie.

Nu este primul caz de spionaj care a marcat relațiile Sofiei cu Moscova în acest an.

Alți doi diplomați ruși au fost declarați persona non grata în luna ianuarie pentru că au căutat acces la informații clasificate privind arhitectura electorală bulgară.

Un alt atașat diplomatic privind apărarea a fost expulzat în 2019.

SUA și țări europene spun că liderul belarus este nelegitim

În timpul protestelor de miercuri seara, 23 septembrie, la Minsk

În Belarus, trupele speciale au folosit bastoane și tunuri de apă împotriva protestatarilor, când ciocnirile s-au intensificat la Minsk și în alte orașe, miercuri, 23 septembrie, după neașteptata învestire a președintelui bielorus Aleksandr Lukașenka pentru un al șaselea mandat, în ciuda săptămânilor de apeluri fără precedent privind plecarea sa din funcție.

Depunerea jurământului în secret de către Lukașenka a fost denunțată imediat de liderii opoziției drept tentativă ilegală de acaparare a puterii.

SUA s-au alăturat țărilor care au spus că nu-l recunosc pe Lukașenka în calitate de președinte al Republicii Belarus, între care Germania, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia, Cehia și Danemarca.

„Rezultatele anunțate (ale alegerilor prezidențiale din 9 august) au fost frauduloase și nu au întrunit legitimitate, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat pentru RFE/RL. Statele Unite nu îl pot considera pe Aleksandr Lukașenka liderul ales în mod legitim al Belarusului”. Departamentul de Stat a îndemnat la un „dialog național” care să culmineze cu „alegeri libere și corecte sub observație independentă”.

După inaugurare, la Minsk au izbucnit demonstrații spontane. Mii de oameni au ieșit să protesteze, înainte ca ministerul de interne să-și desfășoare trupele.

După căderea nopții, grupuri de protestatari au blocat unele străzi din capitală. Potrivit Centrului pentru drepturile omului Viasna, pe 23 septembrie, la Minsk și în alte orașe poliția a reținut cel puțin 258 de oameni.

Forțele de securitate din Belarus dispersează manifestațiile declanșate după ce Alexandr Lukașenka a depus jurământul

Poliția a făcut numeroase arestări, Minsk, 23septembrie 2020

Forțele de securitate din Republica Belarus au intervenit pentru dispersarea unei mulțimi tot mai numeroase adunate miercuri seara pe străzile capitalei, Minsk, după ce președintele Alexandr Lukașenka a depus jurământul pentru cel de-al șaselea mandat în cadrul unei ceremonii devansate. Depunerea jurământului în secret după mai mult de șase săptămâni în care sute de mii de oameni l-au acuzat, în stradă, de falsificarea alegerilor prezidențiale din 9 august a fost denunțată imediat de liderii opoziției drept tentativă ilegală de acaparare a puterii. Potrivit postului Current Time, mii de protestatari s-au adunat la un memorial al celor căzuți în al doilea război mondial, relatându-se despre violențe și răniți în urma intervenției poliției care a folosit tunuri de apă și bastoanele. Mai mulți protestatari au fost reținuți. Candidata exilată a opoziției, Svetlana Țihanovskaia, a spus din nou că ea este președinta pentru care și-au dat votul majoritatea belarușilor pe 9 august și a chemat la o campanie de nesupunere civică. Mai multe țări europene au spus deja că nu-l recunosc pe Lukașenka în calitate de președinte al Republicii Belarus, inclusiv Germania, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia, Cehia și Danemarca.

R. Moldova: 786 de cazuri noi de COVID-19 și 14 decese printre persoanele infectate

Un număr record de 786 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 a fost confirmat în Republica Moldova miercuri, o dată cu încă 14 decese printre persoanele infectate. Datele noi publicate de ministerul sănătății arată însă că a fost efectuat și un număr record de peste 3 400 de teste. Potrivit bilanțului actualizat al pandemiei, numărul cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 48 232, inclusiv peste 10 900 de cazuri active. 1244 de persoane infectate au decedat.

Comisia parlamentară de resort sprijină reducerea amenzii minime pentru încălcarea normelor antiepidemice

Comisia parlamentară de resort a sprijinit reducerea de peste 11 ori a amenzii minime pentru persoanele fizice care încălcă normele antiepidemice și alte măsuri de sănătate publică, după luni în care aplicarea amenzii ridicate a dus la numeroase procese judiciare. Un proiect de lege care a primit, miercuri, avizul pozitiv al comisei juridice, în a doua lectură, prevede că amenda cuprinsă actualmente între 22 500 și 25 000 de lei va scădea până la 2 000 și respectiv 5 000 de lei. După primele câteva luni ale pandemiei de coronavirus, când poliția a dat peste două mii de amenzi valorând fiecare cât o pensie minimă pe doi ani, Curtea Constituțională a dispus micșorarea pedepsei, pe 30 iunie, spunând că este disproporționată. Noua inițiativă legislativă care mai trebuie adoptată în plenul parlamentului și promulgată de șeful statului pentru a intra în vigoare mai prevede micșorarea substanțială a cuantumului amenzilor pentru persoanele juridice. Ar urma să scadă și amenzile pentru contravenții conexe, ca prezentarea intenționată a unor date false sau incomplete în fișa epidemiologică.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost externat din spitalul de la Berlin

Alexei Navalnîi, Berlin, 23 septembrie 2020

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost externat din spitalul de la Berlin, unde s-a tratat timp de peste o lună, autoritățile germane spunând că a fost otrăvit cu gaz neurotoxic din grupul Noviciok. După externare, politicianul de 44 de ani a postat pe o rețea de socializare o poză cu el pe o bancă într-un parc din capitala Germaniei. Lui Navalnîi i s-a făcut rău subit pe 20 august, când se întorcea cu avionul la Moscova din orașul siberian Tomsk, unde a investigat un caz de corupție. Două zile mai târziu a fost adus la Berlin. În comentariul care însoțește fotografia din parc, Navalnîi scrie că are dificultăți să-și controleze mâna stângă și să-și mențină echilibrul. „Prima dată m-au adus în fața oglinzii după 24 de zile de terapie intensivă (dintre care 16 în comă). Din oglindă m-a privit un personaj din filmul „Stăpânul inelelor”. Și credeți-mă că nu era deloc un elf”, a glumit Navalnîi adăugând: „M-am întristat teribil și m-am gândit că nu voi fi externat niciodată. Dar medicii au continuat să-și facă minunea.”. Autoritățile germane spun că teste făcute în Germania, Franța și Suedia au arătat că opozantul rus a fost otrăvit cu un agent chimic din grupul Noviciok. Președintele francez Emmanuel Macron a spus, marți, că Moscova trebuie să dea o explicație „rapidă și ireproșabilă” în legătură cu acest caz.

Germania nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenka drept președinte al Republicii Belarus

Alexandr Lukașenka depunând jurământul de învestitură ca președinte 23 septembrie 2020

Germania nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenka drept președinte al Republicii Belarus. Declarația a fost făcută de un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, la scurt timp după ce liderul de la Minsk a fost învestit în funcție pentru cel de-al șaselea său mandat, miercuri, într-o ceremonie care a fost devansată și pregătiră în secret, pe fundalul protestelor opoziției. Seibert a explicat că Germania nu recunoaște rezultatele oficiale ale alegerilor prezidențiale belaruse din 9 august, spunând că nu au fost îndeplinite „condițiile minime pentru alegeri democratice”. Ceremonia depunerii jurământului de către Lukașenka a cauzat noi proteste de stradă, la Minsk, unde opoziția protestează neîncetat de peste șase săptămâni. Svetlana Țihanovskaia, candidata opoziției care a fost forțată să plece din Belarus după alegeri, a declarat că Lukașenka nu este președinte legitim. Într-un discurs pentru Adunarea Parlamentară a OSCE, ea a spus că „învestirea sa secretă” a lui Lukașenka o „tentativă de acaparare a puterii”.

Maia Sandu a depus la CEC cererea de înregistrare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale

Lidera PAS, Maia Sandu, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea de înregistrare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie împreună cu listele de semnături de sprijin. Creditată cu cele mai mari șanse de a-l învinge pe președintele în exercițiu, Igor Dodon, Sandu a fost însoțită de câteva zeci de simpatizanți care au pichetat sediul CEC. Protestatarii au cerut autorităților electorale să asigure alegeri libere și corecte, inclusiv prin felul cum reglementează finanțarea campaniei și deschiderea secțiilor de votare în străinătate. Formațiunea Maiei Sandu acuză conducerea CEC că l-ar favoriza pe Igor Dodon, criticând mai ales adunarea unui număr neverosimil de mare de semnături de înregistrare prealabilă la vot pentru deschiderea de secții de votare în Rusia, ca și legislația care limitează capacitatea partidelor de a-și susține financiar candidații la „prezidențiale”.

Ministrul rus al Apărării: Parașutiști ruși au fost parașutați în Belarus în cadrul unui exercițiu militar comun

Parașutiști ruși au fost parașutați miercuri în Belarus în cadrul unui exercițiu militar comun, a anunțat ministerul apărării de la Moscova. Demonstrația de forță a avut loc în aceeași zi în care Alexandr Lukașenka a fost învestit în funcția de președinte pentru a șasea oară într-o ceremonie pe care opoziția a denunțat-o drept nelegitimă și a chemat la noi proteste față de regimul său de 26 de ani. Exercițiul militar „Frăția Slavă” are loc după întâlnirea de săptămâna trecută dintre Lukașenka și președintele rus Vladimir Putin, care i-a mai oferit liderului de la Minsk un împrumut rusesc de 1,5 miliarde de dolari. Putin a spus în timpul întrevederii că, după exercițiul la care participă aproximativ 900 de militari ruși, aceștia vor reveni acasă. Opoziția belarusă care spune că alegerile prezidențiale din 9 august au fost falsificate a organizat ample proteste de stradă, în ciuda tentativelor autorităților de a le reprima, arestării și maltratării a mii de persoane, inclusiv lidere ale protestelor. Uniunea Europeană și Statele Unite au cerut autorităților belaruse să oprească violențele împotriva protestatarilor pașnici.

Comisia Europeană a propus un plan de refacere a regulilor europene privind migrația și azilul

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Comisia Europeană a propus, miercuri, un plan de refacere a regulilor europene privind migrația și azilul, după ani de neînțelegeri între țările Uniunii Europene despre cum trebuie tratați numeroșii imigranți și refugiați din Orientul Mijlociu și Africa, relatează Reuters. O propunere controversată prevede obligarea țărilor membre să găzduiască un anumit număr de refugiați. Această idee a fost respinsă în trecut de țări estice ca Ungaria și Polonia, dar Comisia Europeană mai propune acum ca țările gazdă să primească fonduri de 10 mii de euro pentru fiecare adult acceptat. Dar propunerea mai prevede un mecanism de deportare a solicitanților de azi ale căror cereri sunt respinse. Uniunea Europeană a fost prinsă pe nepregătite în 2015 de un val de peste un milion de imigranți și refugiați sosind prin țările mediteraneene. La prezentarea noilor propuneri, comisara europeană pentru afaceri interne, suedeza Ylva Johansson a spus că acea criză a trecut, iar Uniunea Europeană acceptă anual la muncă și trai aproximativ 1,5 milioane de imigranți, primind și aproximativ 140 de mii de solicitări de azil.

România: un nou record zilnic - peste 1760 cazuri noi de COVID

1767 de noi cazuri de COVID-19 au fost depistate în ultimele 24 de ore în România din 24745 de teste prelucrate. Este un nou record zilnic, după cel din urmă cu o săptămână, când s-au înregistrat 1713 cazuri. Alte 47 de decese au fost raportate, iar 498 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă. Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat „că nu se aşteaptă la un nou lockdown" (izolare la domiciliu precum în starea de urgență), dar a insistat pe necesitatea respectării tuturor măsurilor implementate de autorități pentru a preveni răspândirea virusului.

Mai multe, AICI.

PDA cere definirea mai clară a noțiunii de „concurent electoral”

Comisia Electorală Centrală

Platforma DA propune un „proiect de lege pentru interpretarea” prevederilor Codului Electoral ce se referă la noțiunea de „concurent electoral”. Mai exact, proiectul, înregistrat de deputatul Dinu Plîngău, are drept scop repararea erorilor admise anterior, prin care partidele politice au fost egalate cu alte entități juridice și lipsite de posibilitatea de a-și susține candidatul în cadrul scrutinului prezidențial.

Astfel, se propune introducerea următoarei precizări:

Candidații pentru funcția de președinte al R.Moldova, precum și partidele politice, organizațiile social-politice și blocurile electorale care au înaintat candidați înregistrați de către Comisia Electorală Centrală sunt concurenți electorali – în cazul alegerilor prezidențiale, potrivit noțiunii de «concurenți electorali» din Codul Electoral”, se indică în proiect.

La 15 septembrie, Comisia Electorală Centrală a expediat în adresa partidelor politice o circulară privind modalitatea de primire a donațiilor și de efectuare a cheltuielilor de către concurenții electorali, fapt care a stârnit mai multe critici din partea actorilor politici. Formațiunile s-au arătat nemulțumite de faptul că partidele care au desemnat candidații la scrutinul prezidențial pot vira în „Fondul electoral” doar 12 salarii medii lunare pe economie, la fel ca și alte persoane juridice.

Ulterior, CEC a venit cu o reacție prin care a precizat că toate acuzațiile în adresa instituției sunt nefondate, CEC respectând actuala legislaţie, scrie site-ul Deschide.md

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG