Linkuri accesibilitate

Ştiri

Alexei Navalnîi spune că își datorează viața piloților care au aterizat de urgență la Omsk și paramedicilor

Alexei Navalny și soția sa Iulia Navalnaia

Politicianul rus de opoziție, Aleksei Navalnîi, spune că își datorează viața piloților care au aterizat de urgență la Omsk și paramedicilor care l-au diagnosticat rapid că a fost otrăvit și i-au injectat atropină.

Navalnîi a făcut aceste declaratii într-o postare pe Instagram astazi din Germania, unde este în recuperare după ce experți europeni au stabilit că a fost otravit cu un agent din familia Novicioc.

"Vă mulțumesc, prieteni necunoscuți cu inima bună. Sunteți oameni buni", a scris Navalnîi în vârstă de 44 de ani, despre cei care au acționat rapid și au zădărnicit "planurile ucigașilor".

Navalnîi a fost aproape trei săptămâni într-o comă indusă.

Un critic de multă vreme al președintelui rus Vladimir Putin, Alexei Navalnîi a fost externat la spitalul din Berlin la începutul acestei săptămâni.

Kremlinul neagă otrăvirea și spune că nu a văzut nicio dovadă care să ateste otrăvirea liderului opozitiei. Kremlinul vrea ca Germania, Franța și Suedia să ii dea acces la concluziile exoerților lor.

Pe 23 septembrie, delegația rusă la Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) a trimis o notă Germaniei prin care solicită „informații cuprinzătoare despre așa-numitul caz Navalnîi”, inclusiv „rezultatele testelor, materialele biologice și alte probe clinice. "

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Martina Fietz, a confirmat astazi că misiunea germană la OIAC a primit nota. Ea a spus că misiunea germană va răspunde în conformitate cu regulile care prevăd un termen limită de 10 zile.

„Dar permiteți-mi să repet din nou ceea ce am spus aici în mod repetat în trecut: Rusia are deja tot ce este necesar pentru a putea efectua ea însăși investigațiile", a spus Fietz, adăugând că OPCW a luat deja eșantioane.

Medicii din Berlin au spus că, pe baza progreselor realizate de Navalnîi până acum, ei cred că „este posibilă o recuperare completă”, dar va fi un ling proces de recuperare.

COVID-19 în R. Moldova - 713 de noi cazuri

Alte 713 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate vineri, 25 septembrie, în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 6 cazuri sunt de import, câte unul din Belgia, Germania, România, Federația Rusă, Spania și Turcia.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 49 666 cazuri.

Din numărul total de cazuri, 41 sunt lucrători medicali: 15 medici, 20 asistenți medicali și 6 personal auxiliar. 558 de pacienți sunt în stare gravă - dintre care 36 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată.

Alte 380 persoane au fost tratate și externate. În total, 37023 persoane au fost tratate de COVID-19. Numarul celor decedati de COVID este de 1264.

La Washington au loc ceremoniile funerare pentru judecătoarea Ruth Bader Ginsburg

La Washington au loc ceremoniile funerare pentru judecătoarea Ruth Bader Ginsburg, care a murit în urmă cu o săptămâna. Sicriul a fost depus într-o sală a Capitolului de la Washington în prezența unor importanți congresmani americani și a candidatului democrat pentru alegerile prezidențiale, Joe Biden. Judectoarea Ruth Bader Ginsburg este prima femeie care a primit această onoare din istoria Statelor Unite.

Mii de oameni și-au adus omagiile în fața clădirii Tribunalului Suprem unde a fost depus sicriul timp de două zile.

Ginsburg și-a început cariera de avocat în anii '50 ai secolului trecut și a câștigat cinci cazuri la Curtea Supremă, în favoarea drepturilor femeilor. În cei aproape 30 de ani ca judecătoare a Curții Supreme, a fost o apărătoare îndârjită a drepturilor femeilor, a egalității între genuri, dar și a drepturilor minorităților etnice și sexuale.

Au fost anii în care s-au legalizat căsătoriile între persoane de același sex, iar recent a decis că legislația care interzice discriminarea bazată pe sex se referă inclusiv la orientarea sexuală.

Judectoarea Ruth Bader Gingsburg va fi înmormântată săptămâna viitoare în cimitirul National Arlington, unde se află personalitățile cele mai importante politice și militare ale Statelor Unite.

MAEIE a actualizat informaţiile privind accesul cetăţenilor R. Moldova în diferite țări, în contextul pandemiei de COVID-19

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a prezentat informaţii actualizate privind accesul cetăţenilor Republicii Moldova în diferite țări ca urmare a măsurilor restrictive impuse de autoritățile locale din cauza pandemiei de COVID-19.

Astfel în Israel, s-a decis introducerea carantinei ermetice în perioada de 25 septembrie – 11 octombrie, informează agenția IPN. Carantina ermetică prevede: închiderea ermetică a țării, păstrarea obligatorie a distanței sociale de doi metri, închiderea parțială a sinagogilor, sistarea activității sectorului privat. Sectorul social va activa în regim de stare de urgență. De asemenea, sunt închise piețele, sunt reduse la minimum activitățile instituțiilor de stat. Aeroportul „Ben Gurion” funcționează deocamdată, precizează Ambasada Republicii Moldova în Israel într-un comunicat de presă. Statul Israel va rămâne închis pentru cetățenii Republicii Moldova.

Guvernul Republicii Armenia a instituit regimul de carantină până la 11 ianuarie 2021, cu păstrarea restricțiilor de intrare pentru cetățenii străini și apatrizi. Sunt exceptate de la interdicția de intrare pe teritoriul Armeniei, cu condiția autoizolării de 14 zile și efectuării testului cu rezultat negativ la COVID-19, mai multe categorii de persoane: membrii echipajelor aeronavelor, șoferii și mecanicii de locomotivă care efectuează transport internațional de marfă, reprezentanții misiunilor diplomatice, ai birourilor, consulare și personalul organizațiilor internaționale. Accesul se permite și rudelor apropiate ale persoanei decedate (părinte, soț/soție, copil, soră/frate).

Și intrarea pe teritoriul Republicii Cehe rămâne restricționată. Cetățenii Republicii Moldova pot călători în Republica Cehă doar în cazul în care dețin permis de ședere, o viză de lung sejur, viză de lucru și/ori un contract de muncă perfectat după anularea stării de urgență, 17 mai 2020. Începând cu 21 septembrie, toate persoanele care călătoresc din statele care nu se află pe lista țărilor cu un risc scăzut de contaminare urmează în mod obligatoriu să completeze un formular epidemiologic înainte de a intra în Republica Cehă. La fel, sunt obligate să facă un test COVID-19 în Republica Cehă în termen de cinci zile de la sosire.

Ședința de judecată în dosarul ce-l vizează pe Ilan Șor a fost din nou amânată

Ședința de judecată în dosarul de condamnare a fostului președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, programată pentru astăzi, a fost din nou amânată, anunță agenția IPN.

Curtea de Apel Cahul precizează că ședința nu a avut loc întrucât materialele dosarului penal se află la Curtea Supremă de Justiție. Următoarea ședință este programată pentru data de 3 octombrie.

În iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere. Sentința a fost atacată în instanța de apel, iar inculpatul a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar până la pronunțarea sentinței definitive.

În februarie 2018, dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Cahul. În iunie 2019, imediat ce PDM a cedat guvernarea, Ilan Şor a dispărut din spațiul public. Organele de drept i-au intentat dosar penal pentru părăsire ilegală a țării. Pe 15 august 2019, Ilan Şor a fost lipsit de imunitate parlamentară.

Igor Popa, avocatul lui Filat, a fost chemat la Procuratură după dezvăluirile făcute despre clientul său

Igor Popa, avocatul lui Vlad Filat

Autoritățile anunță că au luat act de declarațiile făcute de către Igor Popa, fostul avocat al fostului premier Vlad Filat, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, unde a dezvăluit mai multe detalii din perioada în care îl apăra pe Filat.

Potrivit procurorului Maria Vieru, avocatul Igor Popa a fost contactat și citat la Procuratură pentru a prezenta probe în susținerea declarațiilor făcute în cadrul emisiunii tv, informează Ziarul de Garda.

Fostul premier Vlad Filat a anunțat astăzi că urmează să sesizeze luni Procuratura Generală și Uniunea Avocaților din Moldova în legătură cu acțiunile fostului său avocat Igor Popa.

Rusia vrea acord cu SUA pentru a se abține reciproc de la atacuri cibernetice în alegerile celeilalte

Donald Trump și Vladimir Putin

Președintele rus Vladimir Putin a cerut un nou acord cu Statele Unite pentru a se asigura că niciuna dintre țări nu declanșează atacuri cibernetice în alegerile celeilalte.

Putin a solicitat astazi o resetare relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, adăugând că dorește un acord între cele două țări pentru a preveni incidentele din spațiul cibernetic.

Oferta lui Putin vine pe fondul unor rapoarte recente care sugerează că Moscova ar putea deja să încerce să intervină în viitoarele alegeri prezidențiale din SUA.

Agențiile de informații americane au ajuns la concluzia că Moscova a intervenit în alegerile prezidențiale americane din 2016 cu scopul de a-l ajuta pe Donald Trump, inclusiv prin atacarea campaniei rivalei sale Hillary Clinton. Moscova neagă acuzația.

„Una dintre principalele provocări strategice ale timpului nostru este riscul unei confruntări pe scară largă în sfera digitală”, a spus Putin în declarația de astazi de la Kremlin.

Facebook a anunțat ieri că a demontat trei rețele de conturi false care ar putea fi utilizate de serviciile de informații din Rusia pentru a scurge documente false pentru a perturba viitoarele alegeri din SUA.

Compania de socializare a declarat că conturile suspendate erau legate de serviciile secrete rusești și de persoane asociate cu organizația din Sankt Petersburg, cunoscută în prsa drept ” fabrica de troli”.

Microsoft a spus în urmă cu două săptămâni că hackerii cu legaturi cu Rusia, China și cu Iranul încearcă să spioneze persoane legate atât de campania electorala a lui Donald Trump, cât și de cea a lui Joe Biden. Rusia și China au respins acuzațiile.

Agentia Reuters a relatat pe 9 septembrie că Microsoft a alertat una dintre principalele firme de consultanță din campania electorală a lui Biden că a fost vizată de presupuși hackeri ruși susținuți de stat. Kremlinul a numit raportul „prostie”

Rusia critică decizia UE de a nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenka ca președinte legitim al Belarusului

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului

Rusia a criticat decizia Uniunii Europene de a nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenka ca președinte legitim al Belarusului, spunând că încalcă dreptul internațional și echivalează cu amestec indirect în afacerile interne ale țării. Ceremonia de inaugurare a avut loc pe 23 septembrie, Lukașenka fiind la putere din 1994. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat astăzi că decizia de a nu-l recunoaște ca șef de stat va complica dialogul UE cu Belarus și , in opinia Moscovei , nu va avea niciun efect asupra legăturilor dintre Rusia si Belarus.Rusia l-a susținut pe Lukașenka cu un împrumut de 1,5 miliarde de dolari și cu oferirea unui eventual ajutor militar, inclusiv cu trimiterea unei brigăzi de poliție la Minsk. Comentariile lui Peskov vin la o zi după ce șeful politicii externe a UE, Joseph Borell a repetat poziția Uniunii care refuză să îl recunoască pe Lukașenka drept lider legitim al Belarusului. Statele Unite au declarat, de asemenea, că nu îl recunosc pe Lukașenka drept președinte legitim al Belarusului și au cerut noi alegeri libere si corecte.

Apelul pentru eliberarea Mariei Kalesnikava a fost respins de un tribunal din Minsk

Marias Kalesnikava, reprezentat al opoziției din Belarus

Un tribunal din Minsk într-o ședință desfășurată în spatele ușilor închise astăzi a respins apelul pentru eliberarea uneia dintre lidere opoziției Maria Kalesnikava în așteptarea procesului său.

Kalesnikava, fost una din lidere echipei de campanie a candidatei Țihanovskaia și membru al Consiliului de coordonare și este acuzată că reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Belarusului.

Conform hotărârii instanței de la Minsk, Kalesnikava, în vârstă de 38 de ani, va rămâne în arest până la procesul planificat de la începutul lunii noiembrie.

Reamintim că pe 7 septembrie, împreună cu alți doi opozanți ai lui Lukașenka au fost băgați cu forța într-un microbuz de către mascați, au fost conduși a doua zi la granița cu Ucraina , unde răpitorii le-au spus să treacă în Ucraina. Deportarea forțată a Mariei Kalesnikava nu a fost posibilă, deoarece ea și-a rupt pașaportul belarus.

Cei doi asociați sunt acum în Ucraina.

Se așteaptă ca Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada și Marea Britanie să impună sancțiuni oficialilor belaruși pentru încălcările grave ale drepturilor omului și reprimarea violentă a protestelor pașnice.

România: Opt dintre candidații la alegerile locale au verdicte de colaboratori ai Securității

Arhivele CNSAS

Opt dintre candidații la alegerile locale de duminică au verdicte de colaboratori ai Securității emise de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cinci dintre aceștia fiind confirmați prin decizii definitive ale instanțelor că au făcut poliție politică, potrivit unui comunicat de presă transmis de CNSAS și citat de portalul G4media.

Lista dată publicității de CNSAS cu cei care au verdict de colaborator al Securității este deschisă de Traian Băsescu, cel care candidează din partea PMP pentru funcția de primar general al Bucureștiului. Verdictul CNSAS a fost confirmat pe fond de Curtea De apel București, în prezent fiind în curs de soluţionare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe lista de afla candidați de la PMP, PPMT, Partidul Republican, ALDE, ProRomânia și de la PNL.

Alte 1629 de cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore în România

Alte 1629 de noi cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore în România, iar bilanțul a atins 119.683, potrivit datelor furnizate vineri de Grupul de Comunicare Strategică. În ultimele 24 de ore s-au înregistrat alte 42 de decese. Până astăzi, pe teritoriul României 96.158 de pacienți au fost declarați vindecați.

În total, s-au înregistrat 4.633 decese legate de COVID-19

Ministrul Culturii din România a promis ajutor pentru reconstrucția Filarmonicii de la Chișinău

Ministrul Culturii din România a promis ajutor pentru reconstrucția Filarmonicii de la Chișinău. Bogdan Gheorghiu a anunțat că va căuta soluții, împreună cu prim-ministrul României.

Oficialul român a menționat că este alături de artiștii Filarmonicii Naționale, dar și de spectatori.

Incendiul a izbucnit ieri la Filarmonica Națională Serghei Lunchevici din Chișinău. Tavanul din sala de concerte s-a prăbușit, iar pompierii au fost nevoiți să demonteze acoperișul pentru a putea să oprească focul, informează Ziarul de Gardă.

Teste COVID 19 compromise după un atac informatic asupra unui spital bucureștean

Un atac cibernetic asupra Complexului Medical Multifuncțional Caraiman din București a făcut ca sute de bucureșteni care s-au testat pentru coronavirus să fie informați prin SMS că sunt bolnavi, deși rezultatele testelor fuseseră negative.

„A fost un atac cibernetic, a început la ora 12 noaptea pe 22 septembrie”, a spus Livia Gomes, directoarea centrului medical deschis de Primăria Sectorului 1, într-o conferință de presă, informează Europa Liberă RomÂnia. Mai multe informații AICI.

Președintele României convoacă o ședință a CSAT pentru a dezbate probleme de securitate națională

Președintele României, Klaus Iohannis

La București, administrația prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a convocat pentru luni o ședință a Consiliul Suprem de Apărare a Țării – informează agenția Mediafax. Potrivit sursei citate scopul ședinței este „de a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”. Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 27 mai, când s-a discutat, printre altele, noua Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. În România duminică au loc alegeri locale.

Ministerul Finanțelor de la Chișinău deschide un cont de donații pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale

Ministerul Finanțelor de la Chișinău a deschis un cont pentru colectarea fondurilor sub formă de donație pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, devastată în urma incendiului izbucnit pe 24 septembrie, informează agenția IPN.

Donațiile pot fi făcute în lei moldovenești, dolari americani și euro.

Premierul Ion Chicu a anunțat că marea majoritate a partiturilor din fonoteca Filarmonicii Naționale ar fi salvate. „Am pierdut completamente clădirea, dar ce e mai valoros – colectivul artistic, va continua să activeze și să ne bucure cu creația lor divină! Provizoriu, de pe alte scene artistice. În scurt timp le vom pune la dispoziție și instrumentele muzicale necesare”, a scris premierul într-o postare pe Facebook.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a stabilit primele versiuni de izbucnire focului Prima ipoteză este o defecțiune a echipamentului electric. A doua – un scurtcircuit în rețeaua electrică, iar a treia ipoteză este nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la efectuarea lucrărilor de secționare și tăiere a metalului - în instituție se făceau lucrări de sudare a unor țevi, precizeaza IPN.

Persoanele fizice din R. Moldova au primit din străinătate, în august, peste 126 de milioane de dolari

In luna august, prin intermediul băncilor licențiate, din străinătate au fost transferate în favoarea persoanelor fizice din Moldova 126,45 milioane de dolari. Cifra este în creștere cu puțin peste 27% comparativ cu luna august a anului trecut. 47% din transferuri sunt din țările Uniunii Europene, cele din CSI au o pondere de 15,1%, iar 37,9% sunt transferuri din alte țări ale lumii, potrivit datelor BNM, citate de agenția IPN.
Astfel transferurile din UE au însumat 59,42 milioane de dolari.
În distribuția pe state a provenienței transferurilor în favoarea persoanelor fizice, transferurile din Israel au avut o pondere de 18,7% (23,68 milioane de dolari). Cele din Italia au avut o pondere de 14,5% (18,29 milioane de dolari). Transferurile din Rusia au constituit 13,8% (17,45 milioane de dolari).
Transferurilor în euro le-a revenit ponderea de 62,9%. Acestea sunt urmate de transferurile în dolari SUA – 35,4% și cele în ruble rusești – 1,7%.
De la începutul anului până în luna august volumul total al transferurilor bancare în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova au fost de 921,53 milioane de dolari, cu 14,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent (802,75 milioane de dolari).

Patru persoane au fost înjunghiate lângă vechile birouri ale revistei satirice Charlie Hebdo

La Paris , patru persoane au fost înjunghiate vineri lângă vechile birouri ale revistei satirice Charlie Hebdo din Paris, a declarat premierul Jean Castex, citat de Reuters. Potrivit BBC si presei franceze, o persoană a fost deja arestată.

O sursă de poliție declarase anterior agenției că doi dintre cei patru răniți aveau răni care pun viața în pericol.

O sursă a declarat că doi suspecți au reușit să fugă de la locul faptei și că a fost creat un cordon de securitate din cauza unui pachet suspect.

La fața locului a fost găsită o lamă, au spus două surse ale poliției. Unul a descris-o ca pe o macetă, iar cealaltă a numit-o tăietor de carne.

Autoritățile locale au cerut oamenilor să evite zona și au declarat că se desfășoară o operațiune de poliție într-un district de nord-est al capitalei. Viceprimarul Emmanuel Gregoire a scris pe Twitter că poliția vânează o persoană „potențial periculoasă”.

Atacul are loc la trei săptămâni după ce 14 persoane cu legături suspectate de militanți islamiști care au atacat birourile Charlie Hebdo în ianuarie 2015, ucigând 12 persoane, sunt judecate la Paris.

Președintele Dodon spune că Filarmonica va avea un sediu nou

Filarmonica Națională, septembrie 2020

Președintele Igor Dodon a spus după o vizită la locul incendiului care a avariat grav Filarmonica Națională, din capitală, că nu crede că edificiul mai poate fi reconstruit și că va trebui ridicat un sediu nou. „Nu cred că va fi reconstrucție, vor rămâne probabil doar coloanele din față ale Filarmonicii din Chișinău”, a spus Dodon, într-o nouă ediție a emisiunii video „Președintele răspunde”. El a anticipat că proiectul noii Filarmonici va costa „sute de milioane de lei” și a dezvăluit că deja ieri a fost contactat de potențiali primi sponsori, care s-au oferit să ofere primul milion de lei pentru începerea procesului de colectare publică de fonduri. Ziarul Național a relatat că directorul Agenţiei pentru Inspectarea şi Restaurarea Monumentelor (AIRM), Ion Ștefăniță, a spus la rândul lui, după o expertiză prealabilă, că Filarmonica a fost afectată în proporție de 80%, inclusiv structura de rezistență a clădirii, ceea ce face probabilă nevoia de „reconstrucție totală”. Ștefăniță a mai spus că a rezistat mai bine partea mai nouă, construită în anii 1960, în vreme ce clădirea istorică propriu-zisă este cea mai afectată. Filarmonica Națională a fost cuprinsă de incendiu ieri pe la prânz, suferind daune grave. Cauza încă nu a fost stabilit exact, dar directoarea instituției vorbea despre lucrări de reparații cu sudură, de la care ar fi putut porni dezastrul. Nu s-au înregistrat victime omenești.

Reacția ambasadorilor SUA și UE la incendiul de la Filarmonică

Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, Dereck J. Hogan, și-a exprimat tristețea profundă în legătură cu incendiul de la Filarmonica Națională. „Suntem alături de echipa Filarmonicii în aceste momente dificile și sperăm că acest simbol al culturii muzicale moldovenești va renaște din scrum pentru a continua să delecteze iubitorii de artă muzicală și generațiile ce vor urma”, a spus ambasadorul, citat de IPN. Mai devreme, un mesaj de tristețe și solidaritate trimisese și ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko. „Prieteni, nu sunteți singuri în aceste momente grele! Suntem și vom rămâne alături de voi, și vom trai din nou bucuria artei care ne unește”, a spus emisarul european.

Peste 80% dintre britanici nu respectă regulile autoizolării când au simptome COVID-19

Peste 80% dintre britanici nu respectă regulile autoizolării când au simptome COVID-19 sau dacă au fost în contact cu cineva testat pozitiv, arată un studiu citat de Reuters. O majoritate din respondenți nu știu care sunt simptomele maladiei, mai arată cercetarea realizată de King's College, din Londra. Guvernul britanic a introdus săptămâna trecută amenzi de până la 10.000 de lire sterline (aproape 215.000 de lei moldovenești) pentru nerespectarea regulilor auto-izolării și oferă un ajutor de 500 de lire muncitorilor cu joasă calificare care pierd din venit din cauza carantinei. Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că asemenea ajutoare pot încuraja disciplina, mai mult decât amenințarea cu sancțiuni. Joi, Marea Britanie avea cel mai ridicat bilanț al deceselor provocate de COVID-19 din Europa, anume 41.902.

A doua noapte de proteste în orașul american Louisville: cel puțin 24 de oameni au fost reținuți

Cel puțin 24 de oameni au fost reținuți de poliție în orașul american Louisville în a doua noapte de proteste declanșate de hotărârea unui mare juriu de a nu inculpa polițiști în legătură cu moartea afro-americancei Breonna Taylor. Autoritățile locale au spus că protestatarii au spart vitrina unui restaurant, au avariat autobuze publice, au încercat să pornească un incendiu și au aruncat petarde. Procurorii de la Louisville au stabilit miercuri că cei doi polițiști care au deschis focul asupra Breonnei în timpul unui raid anti-drog, în luna martie, ar fi avut justificare, fiind siliți să se apere. Singura acuzație admisă a fost împotriva altui polițist, deja concediat, care a tras gloanțe în locuințele vecinilor lui Taylor. Tulburări de stradă au avut loc în cursul nopții de joi spre vineri și la Los Angeles, unde mari mulțimi au protestat din nou împotriva brutalității poliției, inclusiv în legătură cu cazul Breonnei Taylor.

Dodon, Chicu și Ceban au mers la Filarmonica avariată de incendiu

Filarmonica, după incendiu

Președintele Igor Dodon, premierul Ion Chicu și primarul capitalei, Ion Ceban, au mers vineri dimineață la Filarmonica Națională, grav avariată de un incendiu izbucnit joi înaintea prânzului. „Este o durere ceea ce am găsit acolo, tavanul prăbușit, pereții și podeaua ruinată, lacrimi și durere în ochii angajaților”, a scris apoi șeful statului pe pagina lui de Facebook. Cu aceeași ocazie, guvernul a anunțat că va deschide un cont pentru colectare de fonduri pentru reparații. Ion Ceban a promis la rândul lui că primăria capitalei va ajuta „cum va putea” la „restabilirea” unei „instituții istorice pentru R. Moldova”. Un mesaj de solidaritate cu promisiuni de sprijin a transmis ambasadorul UE în R. Moldova, Peter Michalko, ca și alți diplomați străini acreditați la Chișinău. Au continuat să vină și mesaje de la artiști, cum ar fi soprana de operă Valentina Naforniță. Ea a făcut apel la toți cetățenii să fie solidari și să ajute la reconstrucția Filarmonicii.

Coreea de Nord și-a exprimat regretul pentru moartea unui sud-coreean dat dispărut

La granița dintre cele două Corei

Coreea de Nord și-a exprimat vineri regretul pentru moartea unui sud-coreean dat dispărut, a spus consilierul pentru securitate națională al Sudului. Un oficiu nord-coreean care se ocupă de legăturile cu sudul a trimis o scrisoare oficiului președintelui sud-coreean Moon Jae, la o zi după ce Seulul spusese că soldații nord-coreeni au ucis un sud-coreean, după care i-au îmbibat cadavrul cu petrol și i-au dat foc. Mesajul din nord a venit când Moon se confruntă cu consecințe politice severe din cauza incidentului, tocmai când se pregătea să facă noi deschideri diplomatice Fenianului. În scrisoarea nord-coreeană se spune că liderului Kim Jong Un „îi pare rău” că incidentul a dezamăgit publicul sud-coreean și că nu ar fi trebuit să aibă loc, a spus consilierul de securitate al lui Moon, Su Hoon. Se mai spune că nu e adevărat că i s-a dat foc cadavrului, ci bărcii în care se afla sud-coreeanul, care ar fi ignorat avertismentele soldaților nord-coreeni, încercând să fugă. Ambarcațiunea a fost incendiată din cauza temerilor de COVID-19, se mai spune în scrisoare.

Înăsprirea legislației avortului, pe agenda Parlamentului Slovaciei

Parlamentarii creștini din Slovacia predominant catolică speră să obțină înăsprirea legislației avortului într-un vot care s-ar putea ține vineri în parlamentul de la Bratislava. Dacă este adoptată, inițiativa legislativă ar permite mai departe avortul la cerere până în 12 săptămâni de sarcină, dar va dubla timpul de așteptare, până la 96 de ore, va interzice clinicilor să-și facă reclamă pentru avort și va obliga femeile să-și expună motivele pentru întrerupere. Agenția Reuters scrie că impactul eventualei noi legi s-ar simți și peste graniță, în Polonia încă și mai catolică, de unde sute, dacă nu mii de femei vin anual în Slovacia să avorteze. Inițiatorii schimbării, din formațiunea populistă de guvernare, spun că noua lege va „crea timp de gândire pentru femei”. Adversarii legii spun că înăsprirea legislației avortului va mări stresul pentru femei și le va împinge pe unele să apeleze la persoane necalificate, pentru avort.

La Madrid ar putea fi impuse restricții suplimentare de mișcare

La Madrid

La Madrid ar putea intra astăzi în vigoare restricții suplimentare de mișcare, pentru combaterea răspândirii pandemiei de COVID-19, pe fondul înmulțirii alarmante a noilor cazuri în ultima perioadă. Autoritățile municipale au cerut celor centrale să trimită în cartierele cele mai afectate efective suplimentare de militari, polițiști și doctori. Experții cred că restricțiile actuale din capitala spaniolă, care afectează direct cam 850.000 de oameni, nu funcționează, în condițiile în care oamenii tot pot să plece la muncă, la școală sau în alte părți folosind transportul public aglomerat. Isabel Diaz Ayuso, președinta Comunității Madrilene, a spus că va introduce carantina totală pentru tot orașul cu 6,6 milioane de locuitori numai în caz de extremă urgență, dar unii experți spun că decizia este inevitabilă. O treime din noile cazuri de infectare înregistrate în ultimele zile în Spania au fost înregistrate tocmai la Madrid.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG