Linkuri accesibilitate

Ştiri

COVID-19 în R. Moldova - 868 de noi cazuri

Un număr record de 868 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 a fost confirmat în Republica Moldova sâmbătă, o dată cu încă 15 decese printre persoanele infectate, inclusiv două angajate din sistemul medical.

Datele noi publicate de ministerul sănătății mai arată că numărul cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 50 534, inclusiv peste 11 815 cazuri active. 1279 de persoane infectate au decedat.

CEC a aprobat deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate pentru alegerile din 1 noiembrie

Comisia Electorală Centrală a aprobat deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, în creștere față de alegerile prezidențiale din 2016 (când au existat 100 de secții peste hotare) și față de cele parlamentare din 2019 (115 secții). Dar sunt preconizate mai puține secții decât cele 202 vehiculate inițial.

CEC a aprobat deschiderea câtorva secții suplimentare în Rusia, unde vor exista în total 17. Dar a renunțat la intenția de a mări numărul lor de cinci ori, după ce opoziția proeuropeană și-a exprimat îngrijorări că, prin intermediul secțiilor din Rusia, s-ar pregăti falsificarea rezultatelor alegerilor în favoarea președintelui în exercițiu, Igor Dodon. Deschiderea secțiilor din străinătate a fost pusă în sarcina ministerului de Externe, dar rămâne incertă din cauza pandemiei de coronavirus care poate împiedica funcționarea lor în unele țări.

Au continuat protestele din R. Belarus, sâmbătă, cu un marș al femeilor

În Republica Belarus, protestele împotriva lui Alexandr Lukașenka au continuat, sâmbătă, cu un marș al femeilor prin centul capitalei Minsk. Serviciul belarus al Europei Libere relatează că poliția a reținut cel puțin zece participante la marș, inclusiv o femeie de 73 de ani. Protestele belaruse au izbucnit după ce Lukașenka, aflat la putere de 26 de ani, a spus că a câștigat un nou mandat de președinte la alegerile din 9 august, iar opoziția l-a acuzat că a falsificat alegerile.

Săptămâna aceasta, Lukașenka și-a organizat anticipat ceremonia de învestitură pentru un nou mandat, dar Statele Unite și Uniunea Europeană au spus că nu-l recunosc în calitate de președinte al Republici Belarus, fiind criticate la rândul lor de Rusia. De la izbucnirea protestelor, mii de oameni au fost arestați iar sute au fost maltratați de poliția belarusă, inclusiv mai mulți lideri protestelor. Duminică, protestele postelectorale belaruse vor împlini șapte săptămâni, așteptându-se o nouă demonstrație de amploare.

Mai mulți candidați la alegerile din 1 noiembrie avertizează liderii instituțiilor europene asupra riscului de fraudare a scrutinului

Cinci candidați și potențiali candidați la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie au trimis o scrisoare comună liderilor instituțiilor europene pentru a avertiza că există un risc de fraudare masivă a scrutinului de către președintele în exercițiu Igor Dodon și aliații săi socialiști.

În scrisoare, Maia Sandu, Renato Usatîi, Dorin Chirtoacă, Tudor Deliu și Octavian Țîcu cer o monitorizare strânsă a autorităților moldovene din partea Uniunii Europene. Scrisoarea a fost dată publicității cu puțin timp înaintea ședinței de sâmbătă a Comisiei Electorale Centrale, care decide asupra numărului de secții de votare preconizate pentru străinătate și locului deschiderii acestora.

Partidul Socialiștilor a reacționat imediat, difuzând un comunicat în care se spune că „isteria candidaților proeuropeni trădează panica lor în legătură cu faptul că știu că vor pierde alegerile prezidențiale”. Candidații pro-europeni acuză puterea că ar vrea să folosească secțiile de votare din Rusia și pe cele pentru alegătorii din stânga Nistrului pentru a falsifica scrutinul.

În România, duminică, 27 septembrie, vor avea loc alegeri locale

Restart Teleorman. O poveste ieșită din comun
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:23 0:00

În România, au loc, duminică, alegeri locale, care sunt considerate un test pentru principalele partide înaintea parlamentarelor din luna decembrie. Alegerile au loc după jumătate de an de pandemie de coronavirus, care a cauzat peste 4 630 de decese, și la aproape un an de guvernare în minoritate a Partidului Național Liberal (PNL) condus de premierul Ludovic Orban și aliat președintelui Klaus Iohannis.

Sondajele de opinie sugerează că, în timp ce PNL va învinge la votul politic, Partidul Social Democrat va câștiga cele mai multe funcții de primar. Cea mai urmărită cursă este cea pentru funcția de primar al capitalei, București, unde lupta se dă între primărița social-democrată în exercițiu, Gabriela Firea, și activistul civic Nicușor Dan, care este sprijinit de PNL și alianța USR-PLUS.

De la începutul pandemiei de COVID-19, numărul deceselor confirmate în rândul cadrelor medicale a ajuns la 36

O angajată a spitalului raional din Ialoveni infectată cu noul coronavirus a murit, ridicând al 36 numărul deceselor confirmate în rândul cadrelor medicale. Elena Suvac, în vârstă de 53 de ani, a lucrat ca moașă la spital timp de 20 de ani, a anunțat instituția.

Numărul total al deceselor conformate printre persoanele infectate cu COVID-19 a ajuns, vineri, în Republica Moldova, la 1 264, iar cel al cazurilor de infectare – la 49 666, inclusiv un număr record de aproape 11 380 de cazuri active. Sâmbătă, a anunțat că s-a infectat și fosta ministră a sănătății, Ruxanda Glavan, deputată a partidului Pro Moldova.

Urmare a prăbușirii unui avion militar în nord-estul Ucrainei, au murit 26 de persoane

Imagini de la locul accidentului, din apropierea aeroportului din Harkov, Ucraina, 25 septembrie

26 de oameni, majoritatea studenți ai unei școli a forțelor aeriene ucrainene, au murit în catastrofa aviatică de vineri seara în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, potrivit unui bilanț actualizat. Avionul militar de transport An-26, construit în 1977, s-a prăbușit înainte de aterizare, în apropiere de localitatea Ciuguiev, la marginea unei șosele.

Doi militari au supraviețuit, dar unul a decedat ulterior la spital. Majoritatea celor uciși erau studenți la Universitatea Națională a Forțelor Aeriene din Harkov. Președintele Volodimir Zelenski care a vizitat zona catastrofei a anunțat crearea unei comisii de stat pentru elucidarea completă a circumstanțelor în care s-a petrecut și a declarat zi de doliu național.

Președintele Trump s-ar pregăti să o nominalizeze pe judecătoarea Amy Coney Barrett la Curea Supremă din SUA

Clădirea Curții Supreme din SUA

Presa americană relatează că președintele Donald Trump se pregătește să o nominalizeze, sâmbătă, pe judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett în calitatea de membră a Curții Supreme din Statele Unite pentru a încerca să obțină confirmarea ei în funcție înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.

Nominalizarea urmează să aibă loc la numai puțin peste o săptămână de la moartea judecătoarei liberale Ruth Bader Ginsburg, o figură legendară a luptei împotriva discriminării pe criterii de gen în Statele Unite, care a decedat pe 18 septembrie, la vârsta de 87 de ani. Trump și majoritatea republicană din Senat se grăbesc să numească o judecătoare care va extinde la șase din nouă membri majoritatea conservatoare de la Curtea Supremă va consolida pentru mult timp înainte acest avantaj al oponenților avorturilor și altor idei liberale.

Democrații în frunte cu Joe Biden, contracandidatul lui Trump la prezidențiale, spun că nominalizarea trebuie amânată și făcută de cel care va învinge la alegerile din noiembrie, pentru a reflecta mai adecvat preferințele actuale ale societății americane.

Liderul principalului partid de opoziție din Armenia, acuzat de mituire a alegătorilor, a fost arestat preventiv

Gagik Tsarukian, om de afaceri prosper și lider al partidului Armenia Prosperă

Liderul principalului partid de opoziție din Armenia a fost arestat preventiv, urmând a fi judecat într-un proces de mituire a alegătorilor, despre care el spune însă că ar fi motivat politic.

Mandatul pentru arestarea lui Gagik Tsarukian, om de afaceri prosper și lider al partidului Armenia Prosperă, a fost emis de un tribunal de la Erevan, vineri seara. Politicianul nu a fost la tribunal, dar a mers să-și aștepte arestarea în fața Serviciului Național de Securitate, unde a declarat că acuzațiile care i se aduc sunt nefondate.

Oligarhul inculpat pentru acte de corupție electorală în timpul alegerilor parlamentare din 2017 a fost încătușat la peste trei luni după ce majoritatea dominată de premierul Nikol Pașinian l-a lipsit de imunitate parlamentară și a încuviințat ancheta. Considerat un lider reformator, premierul Pașinian a fost adus la putere de amplele proteste anticorupție, din 2018.

OMS avertizează că, până un vaccin va fi disponibil, numărul infectărilor cu COVID-19 se poate dubla

În timp ce numărul deceselor confirmate din caua noului coronavirus la scară globală se apropie de un milion, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că, până un vaccin va fi disponibil, acest număr se poate dubla, dacă guvernele nu iau măsuri mai hotărâte pentru a tempera pandemia.

„Este greu de imaginat, dar nu imposibil”, a spus, vineri, directorul programului OMS pentru urgențe, Mike Ryan, explicând că, de la startul pandemiei se împlinesc nouă luni, iar, până când un vaccin va putea fi administrat la scară largă, mai pot trece încă nouă. În Statele Unite, țara cea mai afectată de pandemia de COVID-19, principalul expert guvernamental pentru bolile infecțioase, Anthony Fauci, a reamintit că pandemia are un final, spunând că „mai trebuie să răbdăm un pic” până când apare vaccinul.

Potrivit datelor universității americane Johns Hopkins, până pe 25 septembrie, au murit cel puțin 985 de mii de oameni infectați cu noul coronavirus, de la depistarea lui în China, la sfârșitul anului trecut.

Alexei Navalnîi spune că își datorează viața piloților care au aterizat de urgență la Omsk și paramedicilor

Alexei Navalny și soția sa Iulia Navalnaia

Politicianul rus de opoziție, Aleksei Navalnîi, spune că își datorează viața piloților care au aterizat de urgență la Omsk și paramedicilor care l-au diagnosticat rapid că a fost otrăvit și i-au injectat atropină.

Navalnîi a făcut aceste declaratii într-o postare pe Instagram astazi din Germania, unde este în recuperare după ce experți europeni au stabilit că a fost otravit cu un agent din familia Novicioc.

"Vă mulțumesc, prieteni necunoscuți cu inima bună. Sunteți oameni buni", a scris Navalnîi în vârstă de 44 de ani, despre cei care au acționat rapid și au zădărnicit "planurile ucigașilor".

Navalnîi a fost aproape trei săptămâni într-o comă indusă.

Un critic de multă vreme al președintelui rus Vladimir Putin, Alexei Navalnîi a fost externat la spitalul din Berlin la începutul acestei săptămâni.

Kremlinul neagă otrăvirea și spune că nu a văzut nicio dovadă care să ateste otrăvirea liderului opozitiei. Kremlinul vrea ca Germania, Franța și Suedia să ii dea acces la concluziile exoerților lor.

Pe 23 septembrie, delegația rusă la Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) a trimis o notă Germaniei prin care solicită „informații cuprinzătoare despre așa-numitul caz Navalnîi”, inclusiv „rezultatele testelor, materialele biologice și alte probe clinice. "

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Martina Fietz, a confirmat astazi că misiunea germană la OIAC a primit nota. Ea a spus că misiunea germană va răspunde în conformitate cu regulile care prevăd un termen limită de 10 zile.

„Dar permiteți-mi să repet din nou ceea ce am spus aici în mod repetat în trecut: Rusia are deja tot ce este necesar pentru a putea efectua ea însăși investigațiile", a spus Fietz, adăugând că OPCW a luat deja eșantioane.

Medicii din Berlin au spus că, pe baza progreselor realizate de Navalnîi până acum, ei cred că „este posibilă o recuperare completă”, dar va fi un ling proces de recuperare.

COVID-19 în R. Moldova - 713 de noi cazuri

Alte 713 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate vineri, 25 septembrie, în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 6 cazuri sunt de import, câte unul din Belgia, Germania, România, Federația Rusă, Spania și Turcia.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 49 666 cazuri.

Din numărul total de cazuri, 41 sunt lucrători medicali: 15 medici, 20 asistenți medicali și 6 personal auxiliar. 558 de pacienți sunt în stare gravă - dintre care 36 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată.

Alte 380 persoane au fost tratate și externate. În total, 37023 persoane au fost tratate de COVID-19. Numarul celor decedati de COVID este de 1264.

La Washington au loc ceremoniile funerare pentru judecătoarea Ruth Bader Ginsburg

La Washington au loc ceremoniile funerare pentru judecătoarea Ruth Bader Ginsburg, care a murit în urmă cu o săptămâna. Sicriul a fost depus într-o sală a Capitolului de la Washington în prezența unor importanți congresmani americani și a candidatului democrat pentru alegerile prezidențiale, Joe Biden. Judectoarea Ruth Bader Ginsburg este prima femeie care a primit această onoare din istoria Statelor Unite.

Mii de oameni și-au adus omagiile în fața clădirii Tribunalului Suprem unde a fost depus sicriul timp de două zile.

Ginsburg și-a început cariera de avocat în anii '50 ai secolului trecut și a câștigat cinci cazuri la Curtea Supremă, în favoarea drepturilor femeilor. În cei aproape 30 de ani ca judecătoare a Curții Supreme, a fost o apărătoare îndârjită a drepturilor femeilor, a egalității între genuri, dar și a drepturilor minorităților etnice și sexuale.

Au fost anii în care s-au legalizat căsătoriile între persoane de același sex, iar recent a decis că legislația care interzice discriminarea bazată pe sex se referă inclusiv la orientarea sexuală.

Judectoarea Ruth Bader Gingsburg va fi înmormântată săptămâna viitoare în cimitirul National Arlington, unde se află personalitățile cele mai importante politice și militare ale Statelor Unite.

MAEIE a actualizat informaţiile privind accesul cetăţenilor R. Moldova în diferite țări, în contextul pandemiei de COVID-19

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a prezentat informaţii actualizate privind accesul cetăţenilor Republicii Moldova în diferite țări ca urmare a măsurilor restrictive impuse de autoritățile locale din cauza pandemiei de COVID-19.

Astfel în Israel, s-a decis introducerea carantinei ermetice în perioada de 25 septembrie – 11 octombrie, informează agenția IPN. Carantina ermetică prevede: închiderea ermetică a țării, păstrarea obligatorie a distanței sociale de doi metri, închiderea parțială a sinagogilor, sistarea activității sectorului privat. Sectorul social va activa în regim de stare de urgență. De asemenea, sunt închise piețele, sunt reduse la minimum activitățile instituțiilor de stat. Aeroportul „Ben Gurion” funcționează deocamdată, precizează Ambasada Republicii Moldova în Israel într-un comunicat de presă. Statul Israel va rămâne închis pentru cetățenii Republicii Moldova.

Guvernul Republicii Armenia a instituit regimul de carantină până la 11 ianuarie 2021, cu păstrarea restricțiilor de intrare pentru cetățenii străini și apatrizi. Sunt exceptate de la interdicția de intrare pe teritoriul Armeniei, cu condiția autoizolării de 14 zile și efectuării testului cu rezultat negativ la COVID-19, mai multe categorii de persoane: membrii echipajelor aeronavelor, șoferii și mecanicii de locomotivă care efectuează transport internațional de marfă, reprezentanții misiunilor diplomatice, ai birourilor, consulare și personalul organizațiilor internaționale. Accesul se permite și rudelor apropiate ale persoanei decedate (părinte, soț/soție, copil, soră/frate).

Și intrarea pe teritoriul Republicii Cehe rămâne restricționată. Cetățenii Republicii Moldova pot călători în Republica Cehă doar în cazul în care dețin permis de ședere, o viză de lung sejur, viză de lucru și/ori un contract de muncă perfectat după anularea stării de urgență, 17 mai 2020. Începând cu 21 septembrie, toate persoanele care călătoresc din statele care nu se află pe lista țărilor cu un risc scăzut de contaminare urmează în mod obligatoriu să completeze un formular epidemiologic înainte de a intra în Republica Cehă. La fel, sunt obligate să facă un test COVID-19 în Republica Cehă în termen de cinci zile de la sosire.

Ședința de judecată în dosarul ce-l vizează pe Ilan Șor a fost din nou amânată

Ședința de judecată în dosarul de condamnare a fostului președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor, programată pentru astăzi, a fost din nou amânată, anunță agenția IPN.

Curtea de Apel Cahul precizează că ședința nu a avut loc întrucât materialele dosarului penal se află la Curtea Supremă de Justiție. Următoarea ședință este programată pentru data de 3 octombrie.

În iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere. Sentința a fost atacată în instanța de apel, iar inculpatul a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar până la pronunțarea sentinței definitive.

În februarie 2018, dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Cahul. În iunie 2019, imediat ce PDM a cedat guvernarea, Ilan Şor a dispărut din spațiul public. Organele de drept i-au intentat dosar penal pentru părăsire ilegală a țării. Pe 15 august 2019, Ilan Şor a fost lipsit de imunitate parlamentară.

Igor Popa, avocatul lui Filat, a fost chemat la Procuratură după dezvăluirile făcute despre clientul său

Igor Popa, avocatul lui Vlad Filat

Autoritățile anunță că au luat act de declarațiile făcute de către Igor Popa, fostul avocat al fostului premier Vlad Filat, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, unde a dezvăluit mai multe detalii din perioada în care îl apăra pe Filat.

Potrivit procurorului Maria Vieru, avocatul Igor Popa a fost contactat și citat la Procuratură pentru a prezenta probe în susținerea declarațiilor făcute în cadrul emisiunii tv, informează Ziarul de Garda.

Fostul premier Vlad Filat a anunțat astăzi că urmează să sesizeze luni Procuratura Generală și Uniunea Avocaților din Moldova în legătură cu acțiunile fostului său avocat Igor Popa.

Rusia vrea acord cu SUA pentru a se abține reciproc de la atacuri cibernetice în alegerile celeilalte

Donald Trump și Vladimir Putin

Președintele rus Vladimir Putin a cerut un nou acord cu Statele Unite pentru a se asigura că niciuna dintre țări nu declanșează atacuri cibernetice în alegerile celeilalte.

Putin a solicitat astazi o resetare relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, adăugând că dorește un acord între cele două țări pentru a preveni incidentele din spațiul cibernetic.

Oferta lui Putin vine pe fondul unor rapoarte recente care sugerează că Moscova ar putea deja să încerce să intervină în viitoarele alegeri prezidențiale din SUA.

Agențiile de informații americane au ajuns la concluzia că Moscova a intervenit în alegerile prezidențiale americane din 2016 cu scopul de a-l ajuta pe Donald Trump, inclusiv prin atacarea campaniei rivalei sale Hillary Clinton. Moscova neagă acuzația.

„Una dintre principalele provocări strategice ale timpului nostru este riscul unei confruntări pe scară largă în sfera digitală”, a spus Putin în declarația de astazi de la Kremlin.

Facebook a anunțat ieri că a demontat trei rețele de conturi false care ar putea fi utilizate de serviciile de informații din Rusia pentru a scurge documente false pentru a perturba viitoarele alegeri din SUA.

Compania de socializare a declarat că conturile suspendate erau legate de serviciile secrete rusești și de persoane asociate cu organizația din Sankt Petersburg, cunoscută în prsa drept ” fabrica de troli”.

Microsoft a spus în urmă cu două săptămâni că hackerii cu legaturi cu Rusia, China și cu Iranul încearcă să spioneze persoane legate atât de campania electorala a lui Donald Trump, cât și de cea a lui Joe Biden. Rusia și China au respins acuzațiile.

Agentia Reuters a relatat pe 9 septembrie că Microsoft a alertat una dintre principalele firme de consultanță din campania electorală a lui Biden că a fost vizată de presupuși hackeri ruși susținuți de stat. Kremlinul a numit raportul „prostie”

Rusia critică decizia UE de a nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenka ca președinte legitim al Belarusului

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului

Rusia a criticat decizia Uniunii Europene de a nu-l recunoaște pe Alexandr Lukașenka ca președinte legitim al Belarusului, spunând că încalcă dreptul internațional și echivalează cu amestec indirect în afacerile interne ale țării. Ceremonia de inaugurare a avut loc pe 23 septembrie, Lukașenka fiind la putere din 1994. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat astăzi că decizia de a nu-l recunoaște ca șef de stat va complica dialogul UE cu Belarus și , in opinia Moscovei , nu va avea niciun efect asupra legăturilor dintre Rusia si Belarus.Rusia l-a susținut pe Lukașenka cu un împrumut de 1,5 miliarde de dolari și cu oferirea unui eventual ajutor militar, inclusiv cu trimiterea unei brigăzi de poliție la Minsk. Comentariile lui Peskov vin la o zi după ce șeful politicii externe a UE, Joseph Borell a repetat poziția Uniunii care refuză să îl recunoască pe Lukașenka drept lider legitim al Belarusului. Statele Unite au declarat, de asemenea, că nu îl recunosc pe Lukașenka drept președinte legitim al Belarusului și au cerut noi alegeri libere si corecte.

Apelul pentru eliberarea Mariei Kalesnikava a fost respins de un tribunal din Minsk

Marias Kalesnikava, reprezentat al opoziției din Belarus

Un tribunal din Minsk într-o ședință desfășurată în spatele ușilor închise astăzi a respins apelul pentru eliberarea uneia dintre lidere opoziției Maria Kalesnikava în așteptarea procesului său.

Kalesnikava, fost una din lidere echipei de campanie a candidatei Țihanovskaia și membru al Consiliului de coordonare și este acuzată că reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Belarusului.

Conform hotărârii instanței de la Minsk, Kalesnikava, în vârstă de 38 de ani, va rămâne în arest până la procesul planificat de la începutul lunii noiembrie.

Reamintim că pe 7 septembrie, împreună cu alți doi opozanți ai lui Lukașenka au fost băgați cu forța într-un microbuz de către mascați, au fost conduși a doua zi la granița cu Ucraina , unde răpitorii le-au spus să treacă în Ucraina. Deportarea forțată a Mariei Kalesnikava nu a fost posibilă, deoarece ea și-a rupt pașaportul belarus.

Cei doi asociați sunt acum în Ucraina.

Se așteaptă ca Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada și Marea Britanie să impună sancțiuni oficialilor belaruși pentru încălcările grave ale drepturilor omului și reprimarea violentă a protestelor pașnice.

România: Opt dintre candidații la alegerile locale au verdicte de colaboratori ai Securității

Arhivele CNSAS

Opt dintre candidații la alegerile locale de duminică au verdicte de colaboratori ai Securității emise de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cinci dintre aceștia fiind confirmați prin decizii definitive ale instanțelor că au făcut poliție politică, potrivit unui comunicat de presă transmis de CNSAS și citat de portalul G4media.

Lista dată publicității de CNSAS cu cei care au verdict de colaborator al Securității este deschisă de Traian Băsescu, cel care candidează din partea PMP pentru funcția de primar general al Bucureștiului. Verdictul CNSAS a fost confirmat pe fond de Curtea De apel București, în prezent fiind în curs de soluţionare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe lista de afla candidați de la PMP, PPMT, Partidul Republican, ALDE, ProRomânia și de la PNL.

Alte 1629 de cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore în România

Alte 1629 de noi cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore în România, iar bilanțul a atins 119.683, potrivit datelor furnizate vineri de Grupul de Comunicare Strategică. În ultimele 24 de ore s-au înregistrat alte 42 de decese. Până astăzi, pe teritoriul României 96.158 de pacienți au fost declarați vindecați.

În total, s-au înregistrat 4.633 decese legate de COVID-19

Ministrul Culturii din România a promis ajutor pentru reconstrucția Filarmonicii de la Chișinău

Ministrul Culturii din România a promis ajutor pentru reconstrucția Filarmonicii de la Chișinău. Bogdan Gheorghiu a anunțat că va căuta soluții, împreună cu prim-ministrul României.

Oficialul român a menționat că este alături de artiștii Filarmonicii Naționale, dar și de spectatori.

Incendiul a izbucnit ieri la Filarmonica Națională Serghei Lunchevici din Chișinău. Tavanul din sala de concerte s-a prăbușit, iar pompierii au fost nevoiți să demonteze acoperișul pentru a putea să oprească focul, informează Ziarul de Gardă.

Teste COVID 19 compromise după un atac informatic asupra unui spital bucureștean

Un atac cibernetic asupra Complexului Medical Multifuncțional Caraiman din București a făcut ca sute de bucureșteni care s-au testat pentru coronavirus să fie informați prin SMS că sunt bolnavi, deși rezultatele testelor fuseseră negative.

„A fost un atac cibernetic, a început la ora 12 noaptea pe 22 septembrie”, a spus Livia Gomes, directoarea centrului medical deschis de Primăria Sectorului 1, într-o conferință de presă, informează Europa Liberă RomÂnia. Mai multe informații AICI.

Președintele României convoacă o ședință a CSAT pentru a dezbate probleme de securitate națională

Președintele României, Klaus Iohannis

La București, administrația prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a convocat pentru luni o ședință a Consiliul Suprem de Apărare a Țării – informează agenția Mediafax. Potrivit sursei citate scopul ședinței este „de a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”. Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 27 mai, când s-a discutat, printre altele, noua Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. În România duminică au loc alegeri locale.

Ministerul Finanțelor de la Chișinău deschide un cont de donații pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale

Ministerul Finanțelor de la Chișinău a deschis un cont pentru colectarea fondurilor sub formă de donație pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, devastată în urma incendiului izbucnit pe 24 septembrie, informează agenția IPN.

Donațiile pot fi făcute în lei moldovenești, dolari americani și euro.

Premierul Ion Chicu a anunțat că marea majoritate a partiturilor din fonoteca Filarmonicii Naționale ar fi salvate. „Am pierdut completamente clădirea, dar ce e mai valoros – colectivul artistic, va continua să activeze și să ne bucure cu creația lor divină! Provizoriu, de pe alte scene artistice. În scurt timp le vom pune la dispoziție și instrumentele muzicale necesare”, a scris premierul într-o postare pe Facebook.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a stabilit primele versiuni de izbucnire focului Prima ipoteză este o defecțiune a echipamentului electric. A doua – un scurtcircuit în rețeaua electrică, iar a treia ipoteză este nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la efectuarea lucrărilor de secționare și tăiere a metalului - în instituție se făceau lucrări de sudare a unor țevi, precizeaza IPN.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG