Linkuri accesibilitate

Ştiri

Armenia a spus că un avion militar al său a fost doborât un F-16 turcesc, afirmație respinsă de Ankara

Armenia a spus, marți, că un avion militar al său a fost doborât de un F-16 turcesc, afirmație respinsă imediat de Ankara ca fiind „total neadevărată”. Schimbul de replici are loc în timp ce luptele izbucnite pe 27 septembrie între forțele armene și azere pentru regiunea Nagorno-Karabah au continuat pentru a treia zi, în ciuda apelurilor internaționale la încetarea violențelor. La Consiliul de Securitate ONU urmează să aibă loc, marți, discuții de urgență pe marginea situației, care amenință să atragă în conflict puterile regionale Rusia și Turcia, o aliată apropiată a Azerbaidjanului. Un purtător de cuvânt al ministerului apărării armean a scris pe Facebook că un avion Su-25 se afla în misiune militară în spațiul aerian armean când a fost doborât de un avion de luptă F-16 al forțelor aeriene turce. „Pilotul armean a murit vitejește”, a mai scris Shushan Stepanyan. Fahrettin Altun, un purtător de cuvânt al președinției de la Ankara, a dezmințit acuzația, spunând: „afirmația despre faptul că Turcia a doborât un avion de luptă armean este total neadevărată”. Ceva mai devreme, s-a relatat despre zeci de morți în luptele dintre cele două țări din Caucazul de Sud, ministerul azer al apărării spunând că armata armeană a mai bombardat regiunea azeră Dashkesan, acuație despre caer Erevanul a spus la rândul său că este „absolut falsă”.

Candidații prezidențiali Donald Trump și Joe Biden se vor confrunta, miercuri, în cadrul primei lor dezbateri directe

Joe Biden (stânga) și Donald Trump

Candidații la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, republicanul Donald Trump și democratul Joe Biden, se vor confrunta, miercuri, în cadrul primei lor dezbateri directe. Dezbaterea televizată de 90 de minute, care va fi moderată de jurnalistul Chris Wallace de la Fox News, va avea loc pe fundalul tensiunilor comerciale cu China, creșterii numărului deceselor cauzate de pandemia de coronavirus în Statele Unite și pierderii slujbelor de către milioane de americani. Dar poate fi marcată și de dezvăluirile de ultimă oră ale New York Times despre faptul că, în 2016, când a fost ales președinte și în 2017, Trump a plătit taxe federale derizorii, de doar 750 de dolari, deși s-a lăudat mereu cu succesele sale în afaceri. Biden se așteaptă la atacuri la persoană din partea lui Trump, care a spus despre democratul în vârstă de 77 de ani că „nu știe că este în viață”. La rândul său, Biden a spus despre Trump, care este cu doar trei ani mai tânăr, că este o „prezență toxică” la Casa Albă.

Autoritățile moldovene au cerut celor turce să-l extrădeze pe Vlad Plahotniuc, în urma relatărilor că fostul lider PD s-ar afla în Turcia

Autoritățile moldovene au cerut celor turce să-l extrădeze pe Vlad Plahotniuc, în urma relatărilor că fostul lider fugar al Partidului Democrat s-ar afla în Turcia. „Acțiunea survine ca urmare a notificării oficiale, recepționate astăzi de Procuratura Republicii Moldova despre intrarea învinuitului pe teritoriul Turciei pe 10 septembrie 2020, unde s-ar afla până în prezent”, se spune într-un comunicat difuzat marți de Procuratura Generală, în care se precizează că cererea de extrădare a fost semnată de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Autoritățile moldovene vor să-l judece pe Plahotniuc pe care procurorii l-au inculpat pentru spălare de bani, escrocherie, crearea și conducerea unei organizații criminale.

Fostul lider al PD care a fugit din R. Moldova după ce partidul său a pierdut puterea, în iunie 2019, a plecat inițial în Statele Unite. La începutul anului, a primit interdicție de viză în Statele Unite din cauza implicării în acte de corupție în R. Moldova.

A contestat această decizie a Departamentului de Stat american dar nu a avut câștig de cauză. Acum se pare că a părăsit Statele Unite deși motivul nu este clar.

Procuratura Generală mai reamintește în comunicatul de marți că ceruse și Statelor Unite extrădarea lui Plahotniuc, în iunie curent, după ce a primit confirmarea aflării acestuia pe teritoriul american. R. Moldova și Statele Unite nu au un acord bilateral de extrădare.

COVID-19 în R. Moldova: 835 de noi cazuri

Încă 835 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, marți, situația revenind la recordurile înregistrate în săptămâna precedentă. Potrivit datelor publicate de ministerul sănătății, a fost confirmată pozitiv cu COVID-19 aproape fiecare a treia persoană testată, rata de pozitivare fiind de aproape 30%.

Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova a depășit 52 de mii, inclusiv aproape 12 150 de cazuri active. Tot marți numărul deceselor confirmate printre persoanele infectate a crescut cu 9, ajungând la 1310.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis să instituie din nou starea de urgență în sănătate publică la Chișinău și alte 25 de unități administrativ-teritoriale, fiind toate încadrate în categoria de „cod roșu” de răspândire a noului coronavirus.

Canada și Marea Britanie impun sancțiuni mai multor oficiali de rang înalt din R. Belarus

Canada și Marea Britanie au anunțat că impun sancțiuni mai multor oficiali de rang înalt din Republica Belarus, inclusiv a liderului autoritar Alexandr Lukașenka, în legătură cu represaliile brutale împotriva protestatarilor pașnici, spunând că vor să „trimită un mesaj clar” regimului „violent și fraudulos” de la Minsk.

Sancțiunile survin la peste șapte săptămâni de proteste anti-Lukașenka, la care opoziția îi cere să-și recunoască înfrângerea la alegerile prezidențiale din 9 august. Sunt sancționare opt persoane, inclusiv fiul lui Lukașenka, Viktor, care vor avea interdicție de călătorie în Marea Britanie și Canada, care le vor mai îngheța celor opt și orice active ar putea să aibă pe teritoriul lor. „Îi vom trage la răspundere pe cei vinovați de brutalitate față de poporul belarus și ne vom apăra valorile democrației și drepturilor omului”, a spus ministrul de externe britanic, Dominic Raab.

Ministerul de externe canadian a spus, într-un comunicat, că, după alegerile din august, guvernul belarus „a desfășurat o campanie sistematică de represiune și violență promovată de stat” împotriva protestelor și opoziției. Printre cei sancționați se mai numără șeful administrației prezidențiale de la Minsk, ministrul belarus de interne și doi adjuncți ai săi, comandantul adjunct al trupelor de interne și șeful forțelor speciale de la Minsk.

IGSU: ploile torențiale au inundat zeci de gospodării din raioanele Leova, Cimișlia și din UTA Găgăuzia

Ploile torențiale de marți au inundat zeci de gospodării în raioanele Leova, Cimișlia și în unitatea teritorial administrativă Găgăuzia, a anunțat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Pompierii au intervenit sau se pregătesc să intervină pentru evacuarea sinistraților și pomparea apei. La Comrat, unde apa a distrus drumuri, a doborât piloni și a intrat în casele oamenilor, guvernatoarea Irina Vlah a promis despăgubiri, după evaluarea pagubelor. În orașul Cimișlia, a fost inundată și clădirea liceului Ion Creangă. La Chișinău, au fost inundate numeroase străzi și pasaje subterane din Chișinău, ducând la modificarea rutelor transportului public. Rețeaua de scurgere a apei pluviale din capitală este blocată de mulți ani, cauzând inundații, înnămolirea străzilor și trotuarelor la fiecare ploaie puternică.

CEC a înregistrat-o pe deputata Violeta Ivanov în calitate de candidată la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie

Comisia Electorală Centrală a înregistrat-o, marți, pe deputata Violeta Ivanov în calitate de candidată la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie din partea Partidului Șor. Politiciana și-a început cariera în Partidul Comuniștilor, pe care l-a părăsit subit în 2015 pentru a trece la Partidul Democrat.

A migrat la Partidul Șor anul acesta, iar candidatura sa a fost anunțată, luna trecută, chiar de liderul partidului, Ilan Șor, care se ascunde în Israel, fiind condamnat penal acasă, în prima instanță, pentru implicare în furtul miliardului.

Înainte lui Ivanov, Comisia Electorală Centrală i-a mai înregistrat în cursa prezidențială pe Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu și Igor Dodon, dar a respins înregistrarea lui Andrian Candu pe motivul unor nereguli în listele de semnături de sprijin. Alți câțiva candidați așteaptă încă să fie înregistrați, inclusiv Maia Sandu. Marți, a depus cerere de înregistrare a candidaturii sale politicianul unionist, Octavian Țîcu.

Premierul Ungariei cere demisia vicepreședintei Comisiei Europene

Vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, și premierul Ungariei Viktor Orban

Premierul maghiar Viktor Orban a cerut demisia vicepreședintei Comisiei Europene, Vera Jourova, acuzând-o de „declarații publice ofensatoare” despre democrația din Ungaria.

Într-un interviu acordat săptămâna trecută publicației germane Der Spiegel, cehoaica Jourova, care este și comisară pentru valori și transparență, a spus că Orban construiește în Ungaria o „democrație bolnavă”, nu o „democrație iliberală” după cum se exprimă premierul maghiar. „Mă tem că oamenii din Ungaria pot descoperi într-o bună zi că ultimele lor alegeri au fost și ultimele lor alegeri libere”, a mai spus Jourova în interviu.

Pe 30 septembrie, ea va prezenta un raport despre statul de drept în țările Uniunii Europene, așteptându-se că guvernul Ungariei va fi criticat aspru. Premierul Orban i-a cerut demisia într-o scrisoare trimisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care mai scrie că declarațiile oficialei europene sunt „incompatibile cu mandatul său actual”. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a spus însă că Ursula von der Leyen are „încredere deplină” în adjuncta sa.

Ploaia a inundat străzi și pasaje subterane din Chișinău, perturbând circulația

Ploile torențiale de marți au inundat numeroase străzi și pasaje subterane din Chișinău, ducând la modificarea rutelor transportului public. Regia Transport electric a anunțat modificarea traseelor pentru mai mult de zece rute pentru e evita zonele joase. „Situația urmează să se complice conform prognozelor meteorologilor. Facem tot posibilul să gestionăm lucrurile”, a scris pe Facebook primarul capitalei, Ion Ceban. Primăria spune că a trimis pe teren mai multe echipe de intervenție pentru deblocarea traficului în caz de nevoie. Rețeaua de scurgere a apei pluviale din oraș este blocat de mulți ani, cauzând inundații, înnămolirea străzilor și trotuarelor la fiecare ploaie puternică.

Președintele fracțiunii parlamentare PSRM a anunțat că este infectat cu noul coronavirus

Președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Corneliu Furculiță, a anunțat, marți, că este infectat cu noul coronavirus și că se tratează la domiciliu. Este al optulea caz cunoscut de infectare printre deputați. În total, numărul cazurilor confirmate în R. Moldova era, luni, de 51 194, inclusiv 11 676 de cazuri active și 710 pacienți în stare gravă, în timp ce numărul deceselor confirmate printre persoanele infectate a ajuns la 1 301.

A treia zi de lupte între Armenia și Azerbaidjan pentru regiunea disputată Nagorno-Karabach

Imagine dintre film al ministerului azer al Apărării care prezintă artileria Azerbaidjanului lansând un atac împotriva pozițiilor separatiștilor armeni, 28 septembrie 2020

Luptele între Armenia și Azerbaidjan pentru regiunea disputată Nagorno-Karabach continuă, marți, pentru a treia zi consecutiv, spun părțile beligerante, acuzându-se reciproc de desfășurarea bateriilor de artilerie la linia de contact.

Nagorno-Karabach


Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994. De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forte armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută international.

Se relatează despre multe zeci de morți de ambele părți, de la izbucnirea violențelor, pe 27 septembrie. „În noaptea de 28-29 septembrie, lupte intense au continuat pe întreaga linie a frontului”, a spus ministerul azer al apărării, acuzând forțele armene și de bombardamente asupra regiunii Dashkesan din Azerbaidjan. Erevanul a spus că acuzația este „absolut falsă”. Sunt cele mai serioase lupte între forțele armene și azere din ultimii peste patru ani, cauzând îngrijorări despre stabilitatea în Caucazul de Sud, pe unde trece un coridor de transport de resurse energetice către piețele globale. Consiliul de Securitate ONU se întrunește de urgență, marți, pentru a lua în discuție situația, care amenință cu atragerea în conflict a puterilor regionale, Turcia și Rusia. Cancelara germană Angela Merkel a cerut oprirea imediată a focului și revenirea la masa negocierilor, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului german. Steffen Seibert a mai spus că Merkel a vorbit, marți, cu președintele azer Ilham Aliyev, după ce discutase cu o zi mai devreme cu premierul armean Nikol Pașinian.

Covid-19: la Moscova, vacanța de toamnă se prelungește la două săptămâni

Metroul din Moscova, 16 septembrie 2020.

Primarul din Moscova a anunțat prelungirea la două săptămâni a vacanței de toamnă a elevilor, ca urmare a creșterii numărului de noi cazuri de contaminare cu coronavirus. Vacanța va fi între 5 și 18 octombrie, timp în care părinții au fost rugați să-i țină pe copii acasă.

Rusia între timp a raportat luni 8 mii de noi cazuri de contaminare cu coronavirus, cel mai mare număr pentru o zi din luna iunie. La Moscova erau 2.300 de noi cazuri.

Din august, numărul infecțiilor a crescut cu aproape 75% din cauza relaxării restricțiilor sanitare și redeschiderii școlilor. Rusia are în acest moment peste un milion de infectați cu Covid-19 dar numai 20 de mii de decese legate de Covid-19, număr relativ scăzut care se explică prin faptul că folosește alte criterii pentru catalogarea deceselor legate de pandemie.

Președintele Macron promite să ajute la medierea conflictului din Belarus

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia vorbește cu presa după întrevederea cu președintele francez Emmanuel Macron, Vilnius, Lituania, 29 septembrie 2020.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis marţi, în timpul unei întrevederi cu lidera opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia, că va ajuta la medierea crizei politice din Belarus. Cei doi s-au întâlnit în Lituania, unde s-a refugiat Țihanvskaia imediat după alegerile prezidențiale din Belarus, din 9 august și izbucnirea protestelor masive împotriva falsificării scurtinului.

Potrivit Svetlanei Tihanovskaia, președintele Macron a promis că „va face tot ce-i stă în putinţă pentru a-i elibera pe toţi prizonierii politici" din Belarus.

Mii de persoane au fost reținute, sute dintre ele au fost maltratate de forțele de ordine în cursul protestelor la care se cere demisia președintelui Lukașenka și organizarea de alegeri corecte, sub supraveghere internațională.

Între timp, Lukașenka, aflat la putere de 26 de ani, a depus jurământul ca președinte într-o ceremonie secretă deși realegerea sa nu este recunoscută nici de Statele Unite, nici de Uniunea Europeană.

Pentru alegerile prezidențiale s-au constituit 2.143 de secții de votare

Sediul CEC, Chișinău.

Pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, au fost constituite 2143 de secții de votare, a informat Comisia Electorală Centrală, citată de MOLDPRES.

Din acesta, 139 de secții de votare au fost constituite pentru cetățenii moldoveni din străinătate, iar 42 de secții au fost organizate pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni.

Cele mai multe secții de votare vor fi deschise în circumscripția electorală Chișinău nr.1, care cuprinde sectoarele și suburbiile capitalei, în număr total de 305 secții de votare.

Până la 6 octombrie inclusiv, urmează a fi create birourile electorale ale secțiilor de votare.

De la 1 octombrie, la Chișinău se instituie stare de urgență în sănătate publică

De la 1 octombrie, în 26 de unități administrativ-teritoriale se instituie starea de urgență în sănătate publică , fiind toate încadrate în categoria de „cod roșu” de răspândire a noului coronavirus. Printre localitățile vizate intră și capitala Chișinău. Decizia a fost luată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP), luni, 28 septembrie, transmite IPN.


Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor decide, în funcție de categoria în care sunt clasificate diversele localități, ce măsuri sanitare trebuie impuse.

Aceste decizii, care vizează activitatea instituțiilor de învățământ, instituțiilor medico-sanitare, instituțiilor de prestare a serviciilor publice, instituțiilor de ordine publică, a agenților economici, birourilor electorale și a secțiilor de votare, vor fi coordonate însă în prealabil cu Comisia națională extraordinară de sănătate publică.

Inaugurarea Parchetului European. Codruța Kovesi a depus jurământul

Fosta șefă DNA din România, Laura Codruța Kövesi a depus luni jurământul ca primul procuror șef european care va conduce investigațiile privind fraudarea fondurilor europene.

„Mă angajez solemn să îmi exercit funcția în deplină independență, în interesul Uniunii în ansamblul său; să nu solicit și să nu accept instrucțiuni de la nicio persoană sau entitate exterioară Parchetului European. Mă angajez de asemenea să respect obligația de confidențialitate, în ceea ce privește orice informație deținută de Parchetul European”, este jurământul depus luni de procurorii europeni și de Laura Codruța Kovesi, procurorul român care-i conduce.

Pentru a marca debutul oficial al activităților Parchetului European, luni a avut loc o ședință de inaugurare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Momentul a fost marcat de alocuțiunea președintelui CJUE, Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, și de cea a Laurei Codruţa Kövesi.

Mai multe: romania.europaliberă.org

Clădirea Filarmonicii nu era clasată monument istoric

Incendiul de la Filarmonica Națională, Chișinău, 24 septembrie 2020.

Clădirea Filarmonicii Naționale din Chișinău, distrusă în mare parte într-un incendiu pe 24 septembrie, nu era pe lista monumentelor istorice, deși includea veche clădire a circului de la 1912, a declarat Europei Libere Ion Ștefăniță, directorului Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor.

Ștefăniță, care a inspectat clădirea imediat după incendiu, a constatat că 80% din clădirea veche, istorică, este grav avariată deși sala mică de concerte ar putea fi salvată.

În opinia lui Ion Ștefăniță, partea istorică, la fel ca cea din perioada sovietică (1960-68) ar putea fi integrate într-un proiect de reconstrucție parțială pentru că au „valoare istorică și arhitecturală” dar cuvântul decisiv îl vor avea inginerii și arhitecții, a mai spus el în interviul cu Europa Liberă.

Luni, președintele Igor Dodon declara că pledează pentru construcția unei noi clădiri a Filarmonicii Naționale. Vorbind după ședința săptămânală de luni cu prim ministrul și președinta Parlamentului, Dodon a spus că expertiza tehnică a clădirii arse urmează să se încheie până la sfârșitul săptămânii, pentru a se vedea dacă poate fi reconstruită, dar că au început deja pregătiri în vederea „demolării și construcției de la zero”.

Prima dezbatere Trump-Biden din campania electorală americană: impozite și Covid-19

Candidatul democrat la președinția americană, Joe Biden și președintele republican Donald Trump.

Marți are loc, în Statele Unite, prima dezbatere directă între candidații la președinției: republicanul Donald Trump și democratul Joe Biden, o dezbatere care se așteaptă să fie dominată de ultimele revelații ale cotidianului New York Times privind impozitul pe venit plătit de Trump.

Potrivit dezvăluirilor NYT, în ultimii mai bine de 17 ani, Trump aproape că nu a plătit impozite pe venit sau a plătit sume derizorii cum ar fi 750 de dolari în 2016 și 2017. Motivul este că în toți acești ani, Trump a declarat numai pierderi ale conglomeratului său de firme, care se scot de la impozite. Mai mult, documentele relevă că în anii care vin, Trump va avea de rambursat datorii imense ceea ce, consideră deja oponenții democrați, ar putea constitui o amenințare la securitatea națională dacă este reales președinte al Statelor Unite.

Președintele a calificat documentele publicate de NYT drept „știri false”, afirmând într-o postare pe Twitter luni, că în toți acești ani a plătit „milioane de dolari impozite”. Mai mult, a lăsat de înțeles că ar avea suficiente bunuri pentru a acoperi datoriile care urmează să fie rambursate.

Un alt subiect major al dezbaterii de marți va fi pandemia de coronavirus și modul cum a gestionat-o administrația Trump. Știut fiind că Statele Unite sunt printre cele mai afectate țări din lume cu peste 7 milioane de cazuri de contaminare și peste 200 de mii de decese, legate de Covid-19, aproape o pătrime din numărul global.

Este de așteptat ca peste 100 de milioane de americani să urmărească prima dezbatere televizată Trump-Biden, care va avea loc la Cleveland, Ohio fără public. Este prima dintr-o serie de trei.

Peste un milion de decese în lume legate de Covid-19

Vaccinul dezvoltat de institutul Gamaleya de la Moscova, aprobat pentru piața din Rusia încă din august 2020.

La nivel global, luni, numărul deceselor legate de Covid-19 a trecut de un milion în cele 10 luni de la izbucnirea pandemiei la Wuhan, în China , un număr mai mare decât victimele făcute de „HIV, malaria, gripă și coleră”, remarcă NYT, citând Universitatea Johns Hopkins, care urmărește evoluția pandemiei în toată lumea.

În R. Moldova s-au înregistrat luni încă 319 cazuri de infectare cu noul coronavirus, în scădere față de zilele precedente, pe fundalul unui număr redus de teste efectuat la weekend. Noile date ale ministerului sănătății mai arată că au decedat alte 14 persoane infectate cu COVID-19, inclusiv doi medici, numărul total al deceselor ajungând la 1301. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova este de 51 194, inclusiv 11 676 de cazuri active și 710 pacienți în stare gravă.

Președintele Igor Dodon a discutat luni din nou cu președintele rus Vladimir Putin, într-o videoconferință, despre posibilitatea ca R. Moldova să obțină vaccinul anti-Covid-19 dezvoltat în Rusia și care este deja aprobat pentru piața internă.

A fost primul vaccin în lume aprobat înainte de a trece de toate fazele de testare, motiv pentru care nu este omologat internațional. Președintele Dodon, potrivit postării sale pe Facebook, a precizat în discuția de luni că Moldova ar fi interesată de vaccinul rusesc numai „după ce acesta va trece toate etapele de testare și va obține autorizația Organizației Mondiale a Sănătății”. În august, când vaccinul fusese autorizat în Rusia, Dodon se declarase chiar dispusă să fie unul din primii moldoveni care îl testează „pentru binele” concetățenilor săi.

Rusia între timp a raportat luni 8 mii de noi cazuri de contaminare cu coronavirus, cel mai mare număr pentru o zi din luna iunie. Din august, numărul infecțiilor a crescut cu aproape 75% din cauza relaxării restricțiilor sanitare și redeschiderii școlilor. Rusia are în acest moment peste un milion de infectați cu Covid-19 dar numai 20 de mii de decese legate de Covid-19, număr relativ scăzut care se explică prin faptul că folosește alte criterii pentru catalogarea deceselor legate de pandemie.

CEC l-a înregistrat pe Igor Dodon în calitate de candidat independent la alegerile prezidențiale

Președintele Igor Dodon depune la CEC listele de semnături pentru înscrierea în competiția electorală

Comisia Electorală Centrală l-a înregistrat, luni, pe președintele în exercițiu, Igor Dodon, în calitate de candidat independent la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Dodon este al patrulea candidat înregistrat, după Renato Usatîi, Andrei Năstase și Tudor Deliu. Campania electorală, a reamintit CEC, începe pe 2 octombrie. Până acum, CEC a respins înregistrarea unei singure candidaturi, a lui Andrian Candu, spunând că a depistat nereguli în listele de semnături de sprijin prezentate de acesta. Decizia CEC a fost reconfirmată, luni, de Curtea de Apel, dar liderul Pro Moldova spune că o va contesta, insistând că neregulile din listele de semnături s-ar datora unor erori tehnice.

Emmanuel Macron se va întâlni cu lidera opoziției belaruse Svetlana Țihanovskaia

Svetlana Țihanovskaia votând la Minsk, 9 august 2020

Președintele francez Emmanuel Macron se va întâlni, marți, cu lidera opoziției belaruse Svetlana Țihanovskaia, în timpul călătoriri sale la Vilnius, în Lituania. Țihanovskaia a fost forțată să plece din Belarus, refugiindu-se în țara baltică vecină, după alegerile prezidențiale belaruse din 9 august, pe care spune că le-a câștigat, rezultatele fiind însă falsificate de Alexandr Lukașenka. Franța și celelalte țări ale Uniunii Europene nu-l recunosc în calitate de președinte pe Lukașenka, deși acesta și-a organizat deja, pe 23 septembrie, o ceremonie de învestitură, pentru un al șaselea mandat, după 26 de ani de aflare la putere. Țările occidentale cer Minskului să oprească intervențiile violente împotriva protestelor opoziției, care au împlinit, luni, 51-a de zile, și să organizeze alegeri noi care să fie libere și corecte.

Scriitoarea Svetlana Alexievici a părăsit Belarus pentru tratament în Germania

Svetlana Alexievici, sosind pentru interogatoriu la Comitetul de investigații de la Minsk, 26 august 2020

Scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici, laureată a premiului Nobel, a părăsit Republica Belarus pentru a merge la tratament în Germania, după săptămâni în care s-a aflat alături de alte figuri ale opoziției belaruse în fruntea protestelor postelectorale față de Alexandr Lukașenka. Prietena scriitoarei, Maria Voiteșonok, a declarat agenției AFP că Alexievici, care avea planificat din timp tratamentul în Germania, nu și-a abandonat activitatea în conducerea Consiliului Coordonator al opoziție și se va întoarce în Belarus peste o lună. Cei mai mulți membri ai conducerii acestui consiliu fie au fost arestați, fie au fost alungați din țară în cele șapte săptămâni de proteste contra a ceea ce opoziția numește falsificarea alegerilor prezidențiale din 9 august în favoarea lui Lukașenka. Un consilier al lui Alexievici a spus agenției Reuters că plecarea ei din Belarus nu are legătură cu politică.

Curtea de Apel a reconfirmat decizia CEC de a respinge înregistrarea lui Andrian Candu

Andrian Candu

Curtea de Apel a reconfirmat, luni, decizia Comisiei Electorale Centrale de a respinge înregistrarea lui Andrian Candu în calitate de candidat în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie din cauza neregulilor în listele de semnături de sprijin adunate de liderul partidului Pro Moldova. Candu a spus că va contesta hotărârea Curții de Apel care ar arăta că „nedreptatea este ridicată la rang de lege”. Fostul spicher care a condus parlamentul în perioada 2015 – 2019, pe când nașul său, Vlad Plahotniuc, controla puterea ca lider al Partidului Democrat, este singurul candidat respins până acum. CEC a spus că în listele de semnături depuse de Candu apăreau multe persoane cu buletine de identitate expirate, persoane decedate și alte nereguli, care au dus la scăderea numărului de semnături valabile sub limita acceptabilă.

R.Moldova: 319 cazuri cazuri noi de COVID-19

Încă 319 cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, luni, în scădere față de zilele precedente, pe fundalul unui număr redus de teste efectuat la weekend. Noile date ale ministerului sănătății mai arată că au decedat alte 14 persoane infectate cu COVID-19, inclusiv doi medici, numărul total al deceselor ajungând la 1301. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova este de 51 194, inclusiv 11 676 de cazuri active și 710 pacienți în stare gravă.

Cel puțin 68 de oameni uciși în luptele dintre Armenia și Azerbaidjan, în ultimele două zile (VIDEO)

Cel puțin 68 de oameni au fost uciși în două zile de lupte între Armenia și Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabah, enclava separatistă armeană de pe teritoriul Azerbaidjanului. Autoritățile din Nagorno-Karabah au spus, luni, că au pierdut 59 de militari, alții peste 200 fiind răniți. Azerbaidjan-ul nu și-a anunțat pierderile militare, dar se mai relatează despre moartea a nouă civili, șapte de partea azeră și doi de partea armeană, potrivit AFP. Armatele armeană și azeră se acuză reciproc de folosirea artileriei grele pentru bombardarea unor localități, după ce mai folosiseră în prima zi de lupte tancuri, elicoptere și drone. Violențele erupte pe 27 septembrie sunt cele mai grave din ultimii patru ani și amenință cu atragerea în conflict a puterilor regionale, Turcia și Rusia, pe fundalul apelurilor internaționale la calm.

Lupte grele în Nagorno-Karabah
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:53 0:00

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG