Linkuri accesibilitate

Ştiri

Președintele României și guvernul discută căi de îndreptare a legilor justiției

Prim ministrul Ludovic Orban și președintele României Klaus Iohannis

Președintele României Klaus Iohannis a susținut miercuri o conferință de presă după întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul de Justiție, Cătălin Predoiu, și cu premierul Ludovic Orban pentru a găsi modalități de îndreptare a legilor justiției, criticate în raportul Comisiei Europene dat publicității miercuri la Bruxelles. Președintele a spus că actuala majoritate parlamentară, controlată de PSD, a dovedit că „orice proiect bine intenționat poate fi distrus în doar câteva zile”. Din acest motiv, președintele crede că și modificarea legilor justiției și implementarea recomandărilor MCV și ale GRECO nu se vor putea face decât atunci când România va avea „o altă majoritate, democratică și legitimă, rezultată în urma alegerilor parlamentare.

Președintele României a spus și că țara sa este de acord cu condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept și că ar dori ca Romania „să facă în așa fel încât să fie un exemplu pentru alții”.

R.Moldova: număr record, de peste 1000 cazuri noi de COVID

Un nou record absolut de noi cazuri de infecții a fost confirmat în R.Moldova. Este vorba de 1013 de noi cazuri. Din numărul total de cazuri, 11 cazuri sunt de import - 5 din Turcia, 3 din Rusia, 2 din Grecia și 1 din România. De la începutul pandemiei, bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 53.042. Din numărul total de cazuri confirmate astăzi, 55 sunt lucrători medicali: 20 de medici, 28 asistenți medicali și 7 personal auxiliar. 7. 649 pacienți sunt în stare gravă, dintre care 39 sunt conectați la aparate de respirație asistată. În total, 38.997 persoane au fost tratate de COVID-19. Numărul total al deceselor provocate de COVID-19 este de 1320.

Lidera opoziției belaruse Svetlana Țihanovskaia a început să creeze un cabinet din umbră

Svetlana Țihanovskaia la întâlnirea cu președintele francez Emmanuel Macron, la Vilnius, 29 septembrie 2020

Svetlana Țihanovskaia - candidata opoziției din Belarus, ai cărei susținători spun că a câștigat alegerile prezidențiale care au fost fraudate de Alexandr Lukașenka - a început să creeze un cabinet din umbră, fiind refugiată în Lituania. Apropiați ai politicienei au anunțat astăzi pe rețeaua socială Telegram că un cunoscut avocat pentru drepturile omului, Hari Pahaniaila, care a apărat numeroși activiști și jurnaliști în Belarus, este reprezentantul Svetlanei Țihanovskaia în problemele drepturilor omului, în timp ce expertul economic Ales Aliahnovici ar fi reprezentant pentru reformele economice.

„Nu mai putem rămâne inactivi și urmărim cum țara se îneacă în continuare într-o criză. De aceea, pentru a asigura noi alegeri, îmi continui activitățile de a uni toate forțele democratice ale societății din Belarus”, a spus Țihanovskaia, la o zi după ce a avut convorbiri cu președintele francez Emmanuel Macron, la Vilnius.

Politiciana opozitei a fugit în Lituania pe fondul represiunii împotriva protestatarilor și a mass-mediei de către Lukașenka, care a continuat să susțină că este câștigătorul scrutinului prezidențial din 9 august, scrutin pe care țări și organizații occidentale îl consideră ca fiind fraudat.

Națiunile occidentale au refuzat să-l recunoască pe Lukașenka drept președinte legitim al Belarusului. El a refuzat să negocieze cu opoziția, care a solicitat un transfer pașnic de putere.

Opoziţia a format un Consiliu de coordonare pentru a facilita transferul puterii, dar majoritatea membrilor lui au fost arestaţi și intimidați.

Reamintim că Svetlana Țihanovskaia a candidat la funcția de președinte în locul soțului ei, care fusese arestat înainte de alegeri.

Ea a spus că va organiza noi alegeri prezidențiale după preluarea puterii.

România: record negativ de peste 2000 de noi cazuri de COVID

În timpul alegerilor locale de duminică, 27 septembrie, la un centru de votare din București

În România, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat un record negativ de 2.158 de noi infectări cu COVID-19.

În total au fost prelucrate 26.021 de teste, ceea ce indică o rată de pozitivare foarte ridicată de 8,29%.

Se înregistrează și un nou record al cazurilor zilnice în București – 405.

Alte 33 de decese au avut loc în rândul persoanelor infectate cu coronavirus. 4.825 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. Mai multe, AICI.

România: Andrei Caramitru, amendat de CNCD pentru un mesaj la adresa Bisericii Ortodoxe Române

Andrei Caramitru

Andrei Caramitru, fost consilier al președintelui USR și un influencer cunoscut din România, a fost amendat astăzi de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu 5.000 de lei, în urma unui mesaj postat pe Facebook la adresa Bisericii Ortodoxe Române, informează site-ul G4media, citând un comunicat de presă al Colegiului CNCD, care a decis cu unanimitate de voturi că mesajul lui Caramitru reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate. În mesajul său, Andrei Caramitru a anunțat că „se dezice de organizaţia BOR” pe care o consideră „o organizație criminală, retrogradă, retardată, coruptă. Și ortodoxia ca rit creștin a devenit un coșmar rusofon criminal. Care ne ține în afara civilizației. Și nu are NICI o legătură cu Biblia și cu credința. (...) Și nu voi mai interacționa vreodată cu vreun angajat al acestei organizaţii. Punct.” (majusculele aparţin autorului postării). Caramitru se declară în aceasta postare drept „un om spiritual” și nu un ateu.

UE cere aplicarea deplină a recomandărilor privind transparența finanțării campaniilor electorale

Uniunea Europeană sprijină pe deplin consolidarea instituțiilor democratice din Republica Moldova, precum și dreptul poporului Republicii Moldova de a-și exprima voința în alegeri libere și corecte”, se arată într-o declarație dată de purtătorul de cuvânt al șefului politicii externe a Uniunii Europene, Joseph Borrell.

Uniunea Europeană solicită autorităților Republicii Moldova să pună în aplicare pe deplin și fără întârziere recomandările Comisiei de la Veneția ale Consiliului Europei și ale OSCE / ODIHR pentru a garanta transparența finanțării partidelor și a campaniilor. De asemenea, UE se așteaptă ca autoritățile Republicii Moldova să faciliteze munca nestingherită a observatorilor electorali internaționali și interni. Este deosebit de important să se asigure siguranța alegătorilor și a observatorilor în ceea ce privește pandemia de coronavirus”, se arată în declarația data astăzi publicităţii de purtătorul de cuvânt al șefului politicii externe a UE, Joseph Borell.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie începe mâine în Republica Moldova. Până acum au fost înregistraţi șase candidaţi – Maia Sandu, Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon și Violeta Ivanov.

România: șapte demisii în PNL după alegerile locale

Președintele PNL, Ludovic Orban (centru)

În România, liberalii s-au reunit miercuri în prima ședință de după alegerile locale, iar șapte lideri de filiale locale și-au dat demisia. Este vorba despre acei lideri din județele unde PNL a obținut scoruri sub pragul impus de la centru.

Președintele PNL, Ludovic Orban, le-a transmis liderilor locali interdicția de a face alianțe cu PSD și le-a recomandat să discute cu partenerii de pe zona dreapta, USR și PMP. O excepție a fost trasată pentru orașele în care comunitatea maghiară este numeroasă unde se poate discuta cu UDMR pentru formarea unei majorități.

Ionel Palăr (Bacău), Cristinel Romanescu (Buzău), Adrian Albu (Satu Mare), Tinel Gheorghe (Ialomiţa) Alexandru Dănăilă (Brăila) și Lucian Heiuș (Hunedoara) și-au dat demisia în timpul ședinței. Anterior, Nicolae Robu a anunțat că părăsește conducerea filialei după înfrângerea din alegerile locale.

Mai multe, AICI.

În contul pentru reconstruirea Filarmonicii s-au adunat 27 de mii de lei

În contul deschis pentru colectarea fondurilor sub formă de donație pentru Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, s-au adunat până miercuri 27 de mii de lei. Informațiile au fost prezentate de vicepremierul Serghei Pușcuța, ministru al finanțelor, la ședința Guvernului, informează agenția IPN.

Ministrul educației, culturii și cercetării, Igor Șarov, a declarat că toate colectivele de la Filarmonică își continuă activitatea. Orchestra Simfonică și Capela Corală Academică „Doina” au fost mutate la Palatul Republicii. Alte colective își continuă activitatea la Palatul Național „Nicolae Sulac”, unde și urmează să fie desfășurate activitățile Filarmonicii planificate pentru această toamnă.

Incendiul la Filarmonica Națională a izbucnit pe 24 septembrie. Pompierii au reușit să-l localizeze după mai bine de patru ore, dar l-au lichidat complet abia a doua zi. Tavanul sălii principale a clădirii s-a prăbușit. Odată cu edificiul, au ars și partituri, înregistrări, instrumente muzicale. Clădirea data din 1912.

Germania: alegerile prezidențiale din Moldova sunt „un test crucial”

Germania – în calitatea ei de președintă a Uniunii Europene - a dat publicităţii astăzi o declaraţie referitoare la importanta alegerilor prezidențiale din Moldova, din 1 noiembrie.

Potrivit declaraţiei, publicata de ambasada Germaniei la Chişinău: „Miza este foarte mare pentru cetățenii Republicii Moldova în ceea ce privește respectarea standardelor democratice și consolidarea statul de drept, în conformitate cu angajamentele țării în temeiul Acordului de asociere ca cadru al relațiilor sale cu UE.”

„Desfășurarea alegerilor într-o manieră credibilă, incluzivă și transparentă, în acord cu standardele internaționale, este un test crucial pentru respectarea valorilor care stau chiar la baza relației noastre. Acest lucru este, de asemenea, esențial pentru dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova ca țară democratică și pentru consolidarea încrederii cetățenilor săi în instituțiile de stat”, se arată în declarație, în care se mai cere tuturor actorilor politici implicați și instituțiilor statului să contribuie „la un proces electoral exemplar, pe care cetățenii Republicii Moldova îl merită, fără practicile flagrante din trecut, cum ar fi cumpărarea voturilor, utilizarea abuzivă a resurselor administrative, presiunea asupra liderilor locali și a funcționarilor publici. (...) Autoritățile au datoria față de cetățenii lor să fie proactive, transparente și eficiente, inclusiv și atunci când tratează plângeri sau dispute electorale.”

„În cele din urmă, facem apel la autoritățile Republicii Moldova pentru a facilita munca nestingherită a observatorilor electorali internaționali și interni, în beneficiul unor alegeri bine documentate și credibile”, se mai arată în declaraţia publicată de Ambasada Germaniei în Republica Moldova.

Comisia Europeană critică reformele judiciare din Polonia și Ungaria

Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, sosind la Parlamentul European, Bruxelles, Belgia

Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a criticat reformele judiciare ale guvernelor maghiare și poloneze considerându-le „o sursă majoră de controverse” și „o serioasă îngrijorare”.

CE și-a făcut evaluarea în primul său raport despre situația statului de drept din întregul bloc, publicat astazi, pe 30 septembrie, cu o zi înainte ca cei 27 de lideri ai UE să se adune la Bruxelles pentru un summit de două zile.

Potrivit raportului, Ungaria se numără printre statele membre în care „direcția schimbării a dat naștere unei serioase îngrijorări cu privire la impactul reformelor asupra independenței justiției”, în timp ce „reformele justiției din Polonia din 2015 au fost o sursă majoră de controverse”.

În Ungaria, combaterea corupțiie la nivel înalt „rămâne foarte limitată”, în timp ce absența legislației și transparenței în distribuția publicității de stat a deschis ușa guvernului spre „ a exercita o influență politică indirectă asupra mass-media”.

Bulgaria și România sunt, de asemenea, printre țările criticate în raport pentru deficiențe în asigurarea independenței sistemului judiciar.

Comisia a cerut Bulgariei să ia măsuri în cazurile în care au avut loc amenințări împotriva jurnaliștilor și față de lipsa de transparență a proprietarilor media.

Raportul ar putea avea urmări asupra negocierilor asupra bugetului pe termen lung al blocului. Reamintim că liderii UE au convenit în principiu asupra unui pachet de redresare economică de 1,8 trilioane de euro pentru 2021-2027, dar încă nu au găsit un punct comun cu privire la mecanismul de distribuire a acestor fonduri.

Majoritatea celor 27 de țări ale UE au aprobat propunerea Comisiei Europene despre modalitatea de a condiționa plățile Uniunii de respectarea statului de drept - o măsură careia i se opun Polonia și Ungaria.

Statul de drept și valorile noastre comune sunt fundamentul societăților noastre", a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la lansarea raportului.

Statul de drept protejează oamenii de stăpânirea celor puternici. Deși avem standarde foarte ridicate ale statului de drept în UE, avem și noi provocări", a adăugat ea.

Raportul vine după ce Comisia Europeană a respins la începutul acestei săptămâni cererea prim-ministrului maghiar Viktor Orban de a fi demisă vicepreședinta Vera Jourova după ce aceasta a spus că „democrația iliberală” din Ungaria duce la crearea unei „democrații bolnave” . Ministra Justiției de la Budapesta , Judit Varga, a respins rapid raportul într-o declarație pe Facebook, numindu-l „greșit” și „nefondat”.

Partidul Pro Moldova cere statului să compenseze integral tratamentul anti-COVID

La Bălti

Toate cheltuielile de tratament pentru pacienții cu COVID-19 care se tratează la domiciliu pe perioada alertelor de sănătate publică, pandemii și epidemii, trebuie să fie compensate integral de către stat, susțin reprezentanții Partidului Pro Moldova, care au pregătit un proiect de lege în acest sens, informează agenția IPN.

Potrivit formațiunii, costul tratamentului la domiciliu anti-COVID-19, în medie, este de circa cinci-șase mii de lei.

Este absolut inacceptabil ca oamenii cu asigurare medicală să achite costul integral pentru medicamente, precum și costurile de diagnostic și de investigații. În actualele condiții, valoarea și necesitatea asigurării medicale este pusă la îndoială, motiv din care este absolut necesar să readucem echitatea prin compensarea cheltuielilor pentru persoanele care sunt plasate în tratament la domiciliu, a declarat liderul Pro Moldova, Andrian Candu, citat într-un comunicat de presă.

Proiectul Pro Moldova stipulează că, indiferent de statut, cheltuielile de tratament și investigații să fie compensate în proporție de 100%, prin modificarea legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns în Moldova la 52 029 de cazuri.

Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Constituției privind sistemul judecătoresc

Guvernul Ion Chicu a aprobat astăzi un nou proiect de lege care vizează modificarea Constituției în partea ce ține de sistemul judecătoresc. Astfel, este propusă excluderea termenului de 5 ani de numire a judecătorilor. Totodată, în Constituție ar urma să fie și prevederea conform căreia președintele țării poate refuza doar o dată candidatura înaintată de Consiliul Suprem al Magistraturii.

Proiectul mai include și prevederea conform căreia judecătorii vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii.

Dacă proiectul va intra în vigoare, în Constituție va fi indicat că CSM are 12 membri, care sunt numiți pe 6 ani și pot deține doar un mandate, informează „Ziarul de Gardă”.

După publicarea în Monitorul Oficial, proiectul va fi transmis Înaltei Curți pentru avizare.

CEC a înregistrat candidatura Maiei Sandu pentru alegerile prezidențiale

Maia Sandu

Comisia Electorală Centrală a înregistrat candidatura Maiei Sandu în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate. După ce au verificat listele depuse, reprezentanții CEC au declarat că 20.300 de semnături sunt valabile. Reprezentantul Maiei Sandu la CEC, Igor Grosu, a spus că toți membrii PAS sunt pregătiți pentru această campanie electorală.

CEC a mai înregistrat cinci candidați - Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon și Violeta Ivanov.

Mâine, 1 octombrie, este ultima zi de depunere a documentelor și a listelor de subscripție pentru înregistrarea candidaților pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie.

Belarus: site-ul independent Tut.by, interzis pentru trei luni de zile

Redacția Tut.by, 30 septembrie 2020

Site-ul independent de știri bieloruse Tut.by a declarat că autoritățile l-au interzis timp de trei luni - cea mai recentă restricție împotriva presei independente din Belarus. Tut.by a anunțat într-un articol publicat pe 29 septembrie pe site-ul său web că, de la 1 octombrie, site-ul va fi suspendat timp de cel puțin trei luni. Autoritățile din Belarus nu au confirmat imediat interdicția. Tut.by mai spune că a primit patru avertismente separate, dar a declarat că va continua să publice și să relateze, în ciuda ordinului primit de la autorități. Reporterii și fotografii site-ului ar putea fi amendați sau arestați în actualele condiţii. Belarus se afla într-o profunda criză politică, cu sute de mii de oameni protestând împotriva rezultatelor votului din 9 august, alegeri prezidențiale considerate fraudate de opoziţie și de Occident și în urma cărora Aleksandr Lukașenka a fost declarat învingător. Statele Unite, Uniunea Europeană și mai multe țări ale lumii nu recunosc legitimitatea votului și, implicit, a noului mandat al lui Lukașenka. Forțele de ordine au intervenit în forță împotriva protestatarilor pașnici, operând arestări masive. Cei care au fost în detenție acuză autoritățile de tortură și rele tratamente.

Atacul din fața fostei redacții Charlie Hebdo, anchetat de procuratura antiteroristă

Un pakistanez acuzat că a rănit două persoane cu în fața fostelor birouri ale lui Charlie Hebdo în 25 septembrie la Paris este anchetat de către procuratura antiteroristă. Procurorul de caz, Jean-Francois Ricard, a spus inițial că suspectul va fi adus în fața judecătorilor de instrucție, dar cazul a fost modificat într-o anchetă oficială, existând suspiciunea că acțiunea a fost legată de un plan terorist. Procurorul a declarat într-o conferință de presă, pe 29 septembrie, că suspectul intenționa să acționeze în birourile revistei, dar când a dat peste un bărbat și o femeie fumând lângă o pictură murală a victimelor atacului din 2015 asupra publicației, în care 12 persoane au fost ucise, a crezut că sunt de la revista Charlie Hebdo și i-a atacat. Ambele victime au suferit răni grave, a spus procurorul.

Suspectul le-a spus anchetatorilor că a urmărit videoclipuri din Pakistan despre desenele animate „batjocorindu-l” pe Profetul Mohammed publicate de Charlie Hebdo în 2006 și din nou în acest an. Potrivit procurorului, suspectul a sosit în Franța în urmă cu doi ani, prezentându-se ca un minor neînsoțit. El nu se afla în radarul poliției pentru radicalizare islamică.

Pandemia forțează Walt Disney să concedieze 28.000 de angajați

La New York, 28 septembrie 2020

Pandemia de coronavirus forțează compania Walt Disney să concedieze aproximativ 28.000 de angajați. Afacerea depinde în foarte mare măsură de turiști și de capacitatea oamenilor de a calatori. Parcul tematic emblematic al companiei, Disneyland, în California, a fost închis timp de șase luni, iar gigantul divertismentului a fost, de asemenea, lovit de impactul pandemiei. Josh D'Amaro, președintele unității de parcuri Disney, a declarat că decizia a fost luată în lumina impactului COVID-19 asupra afacerilor Disney și a incertitudinii cu privire la cât va dura pandemia. Parcurile tematice Disney din China, Franța, Japonia și Florida s-au redeschis cu limite de participare. Pandemia a ucis aproape 206.000 de oameni în Statele Unite și peste 1 milion în întreaga lume, potrivit Universității Johns Hopkins.

UE cere Rusiei din nou eliberarea istoricului Iuri Dmitriev

Iuri Dmitriev

La 29 septembrie 2020, istoricului și activistului pentru drepturile omului, Iuri Dmitriev, i-a fost majorata pedeapsa cu închisoarea, de către Curtea Supremă din Karelia, de la 3 ani și 6 luni la 13 ani de închisoare într-o colonie penală de înaltă securitate. Alte acuzații pentru care el a fost deja achitat de prima instanță au fost respinse pentru reconsiderare la Tribunalul Petrozavodsk. Dmitriev a petrecut deja peste trei ani în detenție.

„Uniunea Europeană consideră că urmărirea penală a domnului Dmitriev a fost declanșată de activitatea sa în domeniul drepturilor omului și de cercetările sale asupra represiunii politice din perioada sovietică. Acest verdict nejustificat și nedrept va contribui în mod inevitabil la o înrăutățire a situației drepturilor omului și la micșorarea spațiului pentru societatea civilă și pentru vocile independente din Rusia. Acesta este încă un alt exemplu flagrant de presiune juridică nejustificată și inacceptabilă asupra apărătorilor drepturilor omului, cu încălcarea angajamentelor internaționale”, se arată în declaraţia purtătorului de cuvânt al şefului politicii externe a Uniunii Europene, Joseph Borrell.

„Uniunea Europeană repetă faptul că domnul Dmitriev ar trebui eliberat imediat și necondiționat. Având în vedere vârsta și starea de sănătate a domnului Dmitriev, în lumina pandemiei coronavirusului, ne așteptăm să fie eliberat din motive umanitare”, se mai arata in declarație.

Hackerul rus Evgheni Nikulin, condamnat în SUA la peste șapte ani de închisoare

Evgheni Nikulin - cetățeanul rus, supranumit „Putin” în lumea hackingului rus de către un coleg - a fost condamnat la puțin peste șapte ani de închisoare pentru operațiuni de hacking pe rețelele LinkedIn, DropBox și alte companii de internet. Sentința a fost pronunțată de un judecător al instanței federale americane la San Francisco, pe 29 septembrie. Judecătorul William Alsup i-a spus lui Nikulin: „Vă îndemn să aplicați capacităţile speciale pe care le aveţi într-o profesie legală și să faceți ceva bun cu viața Dumneavoastră, în afară de piratarea computerelor.” Judecătorul a declarat că sentința de 88 de luni ia în considerare cei aproape patru ani petrecuți de Nikulin în spatele gratiilor, în așteptarea procesului, impactul pandemiei de coronavirus, provocările lingvistice și un sistem judiciar cu care nu este familiarizat. Judecătorul a mai menționat și problemele familiei sale care se află în Rusia. Condamnarea lui Nikulin încheie un proces de aproape patru ani, care a început cu arestarea sa surpriză în Republica Cehă, în octombrie 2016.

MAI confirmă că Vlad Pahotniuc a plecat din Statele Unite

Fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc (foto arhivă)

Ministerul de Interne a confirmat informația că fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc a plecat din Statele Unite și a „ traversat frontiera cu Turcia, dar și cu România, în perioada 7-10 septembrie 2020”, după cum se arată într-un comunicat de presă al instituției. Nu este clar dacă Plahotniuc, care a plecat din R. Moldova în vara anului trecut, se mai află sau nu în Turcia.

Marți, Procuratura Generală a comunicat că a cerut Turciei să-l extrădeze pe Vlad Plahotniuc, precizând că fusese „notificată oficial” de „intrarea învinuitului pe teritoriul Turciei pe 10 septembrie 2020, unde s-ar afla până în prezent”. Cererea de extrădare a fost semnată de procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

Autoritățile moldovene vor să-l judece pe Plahotniuc pe care procurorii l-au inculpat pentru spălare de bani, escrocherie, crearea și conducerea unei organizații criminale.

Tot Ministerul de Interne a informat miercuri că Biroul Interpol de la Chișinău a solicitat o confirmare din partea instituțiilor abilitate din Turcia, că Vlad Plahotniuc „ nu a părăsit această țară”.

Fostul lider al PD care a fugit din R. Moldova după ce partidul său a pierdut puterea, în iunie 2019, a plecat inițial în Statele Unite. La începutul anului, a primit interdicție de viză în Statele Unite din cauza implicării în acte de corupție în R. Moldova.

A contestat această decizie a Departamentului de Stat american dar nu a avut câștig de cauză. Nu este clar motivul pentru care ar fi plecat din Statele Unite.

Premieră: raport privind starea domniei legii în țările UE

Pentru prima data în istoria sa, Comisia Europeană dă miercuri publicității o analiză privind starea democrație și a domniei legii în țările membre iar potrivit unui proiect al documentului, Comisia constată că în unele țări „standardele europene sunt puse la grea încercare”. Sunt criticate mai ales atacurile asupra întregului sistem care ar trebui să garanteze domnia legii.

Raportul analizează patru aspect: sistemul juridic, lupta cu corupția, libertatea și pluralismul presei și în general funcționarea sistemului de control reciproc între cele patru puteri din stat: executivă, legislativă, judecătorească și media.

Cum era de așteptat, raportul este critic mai ales la adresa independenței justiției în Ungaria și Polonia dar „există probleme și în alte state membre”, context în care sunt menționate România, Bulgaria, Croația și Slovacia.

La capitolul amenințări la adresa libertății mas media sunt menționate Bulgaria și Croația, Ungaria, Slovenia și Spania.

„Domnia legii nu ține de ideologia de dreapta sau stânga, ține de domeniul eticii” a declarat între altele vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, cea care va prezenta raportul.

Věra Jourová a mai declarat că are din copilăria trăită în Cehoslovacia comunistă amintirea unui stat totalitar, în care domnia legii era ignorată. „Uniunea Europeană a fost creată și ca un antidot pentru astfel de tendințe autoritare” a mai spus ea într-un interviu cu Politico. eu.

În principiu, nerespectarea valorilor democratice europene ar urma să fie penalizată și financiar prin neacordarea unor fonduri europene dar în ultimul moment, pentru a evita o dispută care ar bloca adoptarea bugetului european pe următorii cinci ani, Germania a venit cu o propunere de compromis, criticată că ar elimina total amenințarea financiară.

Consiliul de Securitate ONU: rezoluție care cere încetarea luptelor în Nagorno-Karabah

Nogorno-Karabah: milițiile locale, susținute de Armenia, atacând poziții azere, 29 septembrie 2020.

Consiliul de Securitate ONU a cerut marţi într-o declaraţie unanimă „încetarea imediată a luptelor" în a treia zi a confruntărilor soldate cu victime în enclava Nagorno-Karabah disputată de Azerbaidjan şi forţele separatiste susţinute de Armenia.

Nagorno-Karabach


Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994. De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forte armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută international.

Anterior, tot marți, Armeni că un avion militar al său a fost doborât de un F-16 turcesc, afirmație respinsă imediat de Ankara și Baku ca fiind „total neadevărată”. Schimbul de replici are loc în timp ce luptele izbucnite pe 27 septembrie între forțele armene și azere pentru regiunea Nagorno-Karabah au continuat pentru a treia zi, în ciuda apelurilor internaționale la încetarea violențelor.

O intervenţie militară turcă directă ar marca o schimbare radicală a dinamicii acestui conflict înghețat, în care din nou Turcia și Rusia se găsesc de părți opuse. Marți, la Moscova, președintele rus Vladimir Putin a făcut din nou un apel la încetarea luptelor și reluarea negocierilor între cele două țări caucaziene.

SUA: Prima dezbatere între candidații la președinție nu aduce nimic nou

Trump vs Biden, prima dezbatere televizată, moderată de Fox News 30 septembrie 2020

În Statele Unite a avut loc prima dezbatere televizată între candidații la președinției, președintele Donald Trump și democratul Joe Biden. În prima parte, dezbaterea s-a concentrat pe problema pandemie de Covid-19 și faptul că în acest moment, Statele Unite sunt una din cele mai afectate țări din lume, cu peste 200 de mii de decese – aproape o pătrime din totalul mondial.

Donald Trump - portret de candidat
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:07:30 0:00

Un alt subiect discutat, a fost problema impozitele plătite sau nu de actualul președinte Donald Trump. Potrivit unor documente publicate cu numai câteva zile în urmă, președintele nu ar mai fi plătit impozite de ani de zile, pentru că conglomeratul său de firme ar fi mers în pierdere iar în anii 2016-1017, ar fi plătit 750 de dolari. Trump nu a negat corectitudinea informațiilor publicate de NYT dar a susținut în continuarea că ar fi plătit milioane de dolari în impozite fără a prezenta nici o dovadă.

Valul de proteste împotriva rasismului, mișcarea „Black Live Matter” au fost de asemeni discutate.

Alegeri americane 2020: Joe Biden, portretul candidatului democrat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:49 0:00

Dezbaterea din această noapte este prima din trei, înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. Din cauza pandemiei de coronavirus, a avut loc fără public.

Miza acestor dezbateri este de a câștiga votul americanilor indeciși, care reprezintă acum, potrivit sondajelor de opinie, mai puțin de o treime din cei care declară că vor vota.

Tot sondajele de opinie naționale arată că Biden ar conduce cu aproximativ 8% în fața președintelui Trump, numai că alegerile din 2016 au demonstrat că în sistemul electoral american, sondajele naționale pot da o imagine distorsionată a rezultatului final: democrata Hillary Clinton a câștigat în 2016 votul popular, votul direct dar Donald Trump a avut numărul necesar de electori, devenind președintele Statelor Unite.

Pe lângă cele trei dezbateri prezidențiale va avea loc și o dezbatere directă între candidații la funcția de vice-președinte, Mike Pence și democrata Kamala Harris – o dezbatere cel puțin la fel de importantă.

Armenia a spus că un avion militar al său a fost doborât un F-16 turcesc, afirmație respinsă de Ankara

Armenia a spus, marți, că un avion militar al său a fost doborât de un F-16 turcesc, afirmație respinsă imediat de Ankara ca fiind „total neadevărată”. Schimbul de replici are loc în timp ce luptele izbucnite pe 27 septembrie între forțele armene și azere pentru regiunea Nagorno-Karabah au continuat pentru a treia zi, în ciuda apelurilor internaționale la încetarea violențelor. La Consiliul de Securitate ONU urmează să aibă loc, marți, discuții de urgență pe marginea situației, care amenință să atragă în conflict puterile regionale Rusia și Turcia, o aliată apropiată a Azerbaidjanului. Un purtător de cuvânt al ministerului apărării armean a scris pe Facebook că un avion Su-25 se afla în misiune militară în spațiul aerian armean când a fost doborât de un avion de luptă F-16 al forțelor aeriene turce. „Pilotul armean a murit vitejește”, a mai scris Shushan Stepanyan. Fahrettin Altun, un purtător de cuvânt al președinției de la Ankara, a dezmințit acuzația, spunând: „afirmația despre faptul că Turcia a doborât un avion de luptă armean este total neadevărată”. Ceva mai devreme, s-a relatat despre zeci de morți în luptele dintre cele două țări din Caucazul de Sud, ministerul azer al apărării spunând că armata armeană a mai bombardat regiunea azeră Dashkesan, acuație despre caer Erevanul a spus la rândul său că este „absolut falsă”.

Candidații prezidențiali Donald Trump și Joe Biden se vor confrunta, miercuri, în cadrul primei lor dezbateri directe

Joe Biden (stânga) și Donald Trump

Candidații la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, republicanul Donald Trump și democratul Joe Biden, se vor confrunta, miercuri, în cadrul primei lor dezbateri directe. Dezbaterea televizată de 90 de minute, care va fi moderată de jurnalistul Chris Wallace de la Fox News, va avea loc pe fundalul tensiunilor comerciale cu China, creșterii numărului deceselor cauzate de pandemia de coronavirus în Statele Unite și pierderii slujbelor de către milioane de americani. Dar poate fi marcată și de dezvăluirile de ultimă oră ale New York Times despre faptul că, în 2016, când a fost ales președinte și în 2017, Trump a plătit taxe federale derizorii, de doar 750 de dolari, deși s-a lăudat mereu cu succesele sale în afaceri. Biden se așteaptă la atacuri la persoană din partea lui Trump, care a spus despre democratul în vârstă de 77 de ani că „nu știe că este în viață”. La rândul său, Biden a spus despre Trump, care este cu doar trei ani mai tânăr, că este o „prezență toxică” la Casa Albă.

Autoritățile moldovene au cerut celor turce să-l extrădeze pe Vlad Plahotniuc, în urma relatărilor că fostul lider PD s-ar afla în Turcia

Autoritățile moldovene au cerut celor turce să-l extrădeze pe Vlad Plahotniuc, în urma relatărilor că fostul lider fugar al Partidului Democrat s-ar afla în Turcia. „Acțiunea survine ca urmare a notificării oficiale, recepționate astăzi de Procuratura Republicii Moldova despre intrarea învinuitului pe teritoriul Turciei pe 10 septembrie 2020, unde s-ar afla până în prezent”, se spune într-un comunicat difuzat marți de Procuratura Generală, în care se precizează că cererea de extrădare a fost semnată de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Autoritățile moldovene vor să-l judece pe Plahotniuc pe care procurorii l-au inculpat pentru spălare de bani, escrocherie, crearea și conducerea unei organizații criminale.

Fostul lider al PD care a fugit din R. Moldova după ce partidul său a pierdut puterea, în iunie 2019, a plecat inițial în Statele Unite. La începutul anului, a primit interdicție de viză în Statele Unite din cauza implicării în acte de corupție în R. Moldova.

A contestat această decizie a Departamentului de Stat american dar nu a avut câștig de cauză. Acum se pare că a părăsit Statele Unite deși motivul nu este clar.

Procuratura Generală mai reamintește în comunicatul de marți că ceruse și Statelor Unite extrădarea lui Plahotniuc, în iunie curent, după ce a primit confirmarea aflării acestuia pe teritoriul american. R. Moldova și Statele Unite nu au un acord bilateral de extrădare.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG