Declarația finală a summitului Grupului celor 20 (G20) de la Roma include un angajament de compromis privind schimbările climatice. Șefii de stat și de guverne ai celor mai dezvoltate 20 de țări din lume s-au angajat să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. „Recunoaștem că impactul schimbărilor climatice la 1,5 grade Celsius este mult mai mic decât la 2 grade Celsius”, se arată în comunicatul final, susținând obiectivul acordului climatic de la Paris din 2015 de a împiedica creșterea temperaturii globale cu peste 1,5 grade Celsius în comparație cu perioada preindustrială.

Comunicatul include, de asemenea, un angajament de a pune capăt finanțării pentru producerea de energie pe bază de cărbune în străinătate, dar nu stabilește un obiectiv pentru încetarea utilizării cărbunelui pe plan intern.

Prințul Charles al Marii Britanii i-a îndemnat duminică pe liderii celor mai mari economii ale lumii să pună cuvintele în acțiune în timp ce abordează criza globală a schimbărilor climatice, în ultima zi a summitului care dă tonul pentru o conferință și mai mare a ONU despre climă și care a început la Glasgow, în Scoția.

Avertizând că „este literalmente ultima șansă”, Charles a spus liderilor Grupului celor 20 că parteneriatele public-private sunt singura modalitate de a obține investițiile anuale de trilioane de dolari necesare pentru tranziția către surse de energie curată și durabilă, care vor atenuarea încălzirii temperaturilor globale. „Este imposibil să nu auzi vocile disperate ale tinerilor care ne văd ca administratori ai planetei, ținând viabilitatea viitorului lor în mâinile noastre”, le-a spus Charles celor de la summit.

### Vezi și... ###

UE: „Pachetul verde” menit să salveze planeta

Acordul a fost văzut ca punând bazele conferinței ONU care a început duminică la Glasgow, Scoția, și va dura până marți. Țările din grupul G20 sunt răspunzătoare de peste 75% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Italia, gazdă a summit-ului, a sperat ca în declarația finală a reuniunii să se ajungă la angajamente mai concrete. Premierul italian Mario Draghi a declarat că summitul ar trebui să stabilească obiective atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. „Trebuie să accelerăm eliminarea treptată a cărbunelui și să investim mai mult în energie regenerabilă”, a spus el.

### Vezi și... ###

„Moldova este foarte vulnerabilă în fața schimbărilor climatice”

Sâmbătă, 30 octombrie, liderii G20, au aprobat acordul internațional care prevede impozitarea cu cel puțin 15% a profiturilor marilor companii multinaționale. Acordul e menit să reducă folosirea paradisurilor fiscale și să asigure impozitarea profitului acolo unde este generat.

Președintele turc Tayyip Erdogan şi președintele american Joe Biden au convenit duminică să formeze un mecanism comun de îmbunătățire a legăturilor tensionate, potrivit media turce, după discuții despre care un oficial turc a spus că au fost purtate într-o atmosferă „foarte pozitivă”. La câteva zile după ce aliații NATO au evitat o criză diplomatică majoră, Erdogan şi Biden au avut o întâlnire de 70 de minute în marja summitului G20 de la Roma. Potrivit agențiilor internaționale de presă, Erdogan şi Biden au discutat despre pașii ce urmează să fie făcuți pentru stimularea comerțului bilateral şi au subliniat baza alianței lor din cadrul NATO şi ale parteneriatului lor strategic.

Printre altele, președintele american Joe Biden i-a spus clar omologului său turc Tayyip Erdogan că cererea Ankarei pentru avioane de luptă F-16 trebuie să treacă printr-un proces şi de asemenea a ridicat problema respectării drepturilor omului în Turcia.

Sportivul Ivan Siuris din Republica Moldova a câștigat, duminică, ediţia 2021 a Maratonului Internațional București, el terminând cei 42,195 kilometri în 2 ore, 16 minute şi 35 de secunde.

Fost câștigător al Maratonului Chişinău, Siuris (30 de ani), a fost urmat de atletul român Alexandru Corneschi, cronometrat în 2 ore 16 minute şi 49 de secunde. Ultimul loc al podiumului i-a revenit lui Ognjen Stojanovic din Serbia, cu 2 ore, 25 de minute şi 18 secunde, informează agenția Agerpres.

Prințul Charles al Marii Britanii i-a îndemnat duminică pe liderii celor mai mari economii ale lumii să pună cuvintele în acțiune în timp ce abordează criza globală a schimbărilor climatice, în ultima zi a summitului care dă tonul pentru o conferință și mai mare a ONU despre climă și care a început la Glasgow, în Scoția.

Avertizând că „este literalmente ultima șansă”, Charles a spus liderilor Grupului celor 20 că parteneriatele public-private sunt singura modalitate de a obține investițiile anuale de trilioane de dolari necesare pentru tranziția către surse de energie curată și durabilă, care vor atenuarea încălzirii temperaturilor globale. „Este imposibil să nu auzi vocile disperate ale tinerilor care ne văd ca administratori ai planetei, ținând viabilitatea viitorului lor în mâinile noastre”, le-a spus Charles celor de la summit.

Grupul celor 20 de țări, care reprezintă mai mult de trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră din lume, caută un punct de vedere comun cu privire la modul de reducere a emisiilor, ajutând în același timp țările sărace să facă față impactului creșterii temperaturilor.

### Vezi și... ###

Dacă mai vrea o șansă, omenirea trebuie să-și reducă drastic producția de combustibili fosili

Dacă summitul G20 se încheie cu doar angajamente slabe, s-ar putea pierde impulsul pentru discuțiile anuale mai ample de la Glasgow, unde vor fi reprezentate țări din întreaga lume, inclusiv cele sărace - cele mai vulnerabile la creșterea nivelului mărilor, deșertificare și alte efecte ale încălzirii globale, scrie agenția AP.

Viitorul cărbunelui, o sursă-cheie de emisii de gaze cu efect de seră, a fost unul dintre cele mai dificile lucruri asupra cărora G20 a ajuns la un acord.

### Vezi și... ###

EU4Climate: R. Moldova are nevoie de un Plan Național Integrat de Energie și Climă

China nu a stabilit o dată de încheiere pentru construirea centralelor interne pe cărbune. Cărbunele este încă principala sursă de producere a energiei a Chinei, iar atât China, cât și India s-au opus propunerilor pentru o declarație G20 privind eliminarea treptată a consumului intern de cărbune.

Președintele COP26, Alok Sharma, a declarat că angajamentele Chinei de reducere a emisiilor de dioxid de carbon sunt până acum sub așteptări.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat înainte de summitul de la Roma că a încercat, dar nu a putut să obțină un angajament privind eliminarea treptată a cărbunelui de la președintele Chinei comuniste care nu va fi prezent fizic la summitul de la Glasgow.

### Vezi și... ###

„Foc de artificii peste groapa de gunoi”

Tinerii activiști pentru climă Greta Thunberg și Vanessa Nakate au trimis o scrisoare deschisă către mass-media, în timp ce G20 se încheia, subliniind trei aspecte fundamentale ale crizei climatice, care sunt adesea minimalizate: că timpul se scurge, că orice soluție trebuie să ofere dreptate oamenilor celor mai afectați de schimbările climatice și că cei mai mari poluatori se ascund adesea în spatele unor statistici incomplete despre emisiile lor reale. „Criza climatică va deveni mai urgentă. Putem în continuare să evităm cele mai grave consecințe, încă putem schimba acest lucru. Dar nu și dacă continuăm ca astăzi”, au scris ele.

Liderii G 20 au discutat, de asemenea, despre pandemia COVID-19 și distribuția inegală a vaccinurilor în lume. Sâmbătă, au aprobat un impozit minim global pe corporații, un element-cheie al noilor reguli fiscale internaționale care vizează și paradisurile fiscale pe fondul profiturilor vertiginoase ale unor multinaționale.

Președinții Consiliului European şi Comisiei Europene au avut sâmbătă, de la summitul G20, convorbiri telefonice cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe tema problemelor aprovizionării cu gaze, Chişinăul solicitând anterior sprijin european, scrie site-ul caleaeuropeana.ro.

„Am discutat la telefon cu preşedinta Maia Sandu în marja G20 pentru a primi ultimele informații cu privire la situaţia energetică din Moldova“, a scris Charles Michel, președintele Consiliului European, pe Twitter, citat de site-ul românesc.

Pe site-ul președinției de la Chișinău, Maia Sandu a anunțat că a avut convorbiri telefonice atât cu președintele Consiliului European, cât şi cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Președinta Moldovei i-a mulțumit lui Charles Michel „pentru sprijinul şi asistenţa nepreţuite oferite de partenerii europeni în timpul acestei crize a gazului”.

### Vezi și... ###

Moldova-Gaz și Gazprom au prelungit contractul de livrare a gazelor

„Diversificarea aprovizionării cu energie este esențială pentru ca Moldova să devină mai rezistentă în anii următori“, a scris președinta Sandu, pe Twitter. Maia Sandu a indicat că a discutat cu doamna Ursula von der Leyen despre evoluțiile crizei gazului în Republica Moldova, subliniind că așteaptă să consolideze cooperarea energetică cu UE.

Convorbirile telefonice ale președintei Moldovei cu liderii UE au avut loc după ce vineri gigantul rus Gazprom şi Republica Moldova au anunțat prelungirea cu cinci ani a unui acord de livrare a gazului rusesc către Chişinău și după ce vicepremierul Andrei Spânu a anunțat că Moldova ar urma să plătească pentru luna noiembrie 450 de $ pe mia de metru cubi de gaze.

### Vezi și... ###

R. Moldova va plăti 450 de dolari per mia de metri cubi de gaze în noiembrie

Comisia Europeană anunțase anterior că va acorda un sprijin financiar de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze după o întrevederile pe care le-a avut săptămâna aceasta la Bruxelles șefa cabinetului de la Chișinău, Natalia Gavriliţa.

Rezultatele preliminare ale scrutinului din Georgia din 30 octombrie arată că partidul de guvernământ Visul Georgian a câștigat 19 din cele 20 de posturi de primar aflate în competiție, inclusiv toate cele cinci din marile orașe ale țării. Comisia Electorală Centrală a publicat astăzi rezultatele preliminare care arată că candidații partidului de guvernământ au câștigat alegerile pentru primarul din capitala Tbilisi, precum și la Batumi, Kutaisi, Poti și Rustavi.

Candidații Visului Georgian au câștigat și în 25 din 42 de districte pentru consiliile locale, 15 districte fiind câștigate de candidații opoziției.

După ce au fost anunțate rezultatele, Nika Melia, liderul Mișcării Naționale Unite (ENM), de opoziției, a declarat că alegerile sunt invalide. El a promis „o luptă fără compromis” și a spus că opoziția își va anunța următorii pași mai târziu în cursul zilei. Un alt lider Mișcării, Giorgi Baramidze, a spus că: „Este nevoie imediat de acțiuni uriașe de protest – mâine sau poimâine”.

Prim-ministrul georgian Irakli Garibașvili, în declarații televizate, a salutat rezultatele partidului Visul Georgian și i-a felicitat pe candidații câștigători. Pe 30 octombrie, Baramidze i-a cerut fostului președinte Mihail Saakașvili – aflat în pușcărie -să pună capăt grevei foamei, spunând că opoziția are nevoie de el în viață pentru a ajuta la organizarea unei „revoluții pașnice”.

Liderii Grupului de 20 (G20), reuniți pentru a doua și ultima zi a summit-ului lor de la Roma, vor încerca să ajungă la o declarație comună care să includă un angajament semnificativ privind schimbările climatice și să ofere un impuls conferinței cruciale COP26 a ONU din Scoția, care începe astăzi.

Până ieri nu era clar dacă un comunicat final va include un angajament ferm de a menține încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale sau o cronologie cu privire la modul de a se ajunge la zero emisii nete. Un înalt oficial al administrației Biden a declarat reporterilor ieri că elementele declarației finale a G20 sunt „încă în curs de negociere”, adăugând că summitul de la Roma se referă la „ajutarea la creșterea impulsului” înainte de COP26 care va începe la Glasgow, Scoția.

Să spunem că pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade emisiile globale ar trebui reduse cu aproape la jumătate până în 2030 și reduse la zero net până în 2050. Acest lucru va afecta economiile celor mai dezvoltate economii ale globului care sunt responsabile pentru aproape 80% din emisiile de carbon. Oficialul american și-a exprimat speranța că summitul va oferi un „limbaj pozitiv” privind decarbonizarea sectorului energetic și va vedea mai multe țări să se înscrie la obiectivele de reducere a metanului.

Președintele american Joe Biden a subliniat importanța implementării unui acord dintre SUA și Germania privind controversata conductă Nord Stream 2 pentru a se asigura că Rusia „nu poate manipula fluxurile de gaze naturale în scopuri politice dăunătoare”, a declarat Casa Albă sâmbătă.

Declarația a subliniat importanța continuă a colaborării pentru a implementa Declarația comună SUA-Germania privind sprijinul pentru Ucraina și securitatea energetică europeană după discuțiile cu cancelara Angela Merkel și cu probabil succesorul ei, Olaf Scholz, de ieri de la Roma, pe marginea summitului G20.

Acordul prevede sancțiunile impuse Rusiei dacă conducta este folosită ca „armă” geopolitică. Controversata conductă de gaze naturale a fost finalizată luna trecută, iar Rusia a declarat că este gata să înceapă să trimită gaz prin ea. Dar autoritățile de reglementare germane și europene trebuie mai întâi să finalizeze un proces lung de aprobare.

### Vezi și... ###

Prețurile europene la gaz s-au micșorat, după ce Putin a ordonat Gazprom-ului să pompeze gaz în depozitele din Europa

Viceprim-ministrul rus Alexandr Novak la începutul acestei luni a declarat că eliminarea conductei ar putea ajuta la reducerea ofertei de gaze pentru Europa. Comentariile au stârnit îngrijorări că Rusia face presiuni asupra Europei să aprobe rapid Nord Stream 2, condiționând livrarea de gaze de aprobarea conductei NordSteam2. Statele Unite au avertizat Europa să nu cedeze presiunilor Moscovei. Statele Unite s-au opus inițial acestei conducte, avertizând că ea ar putea face Europa mult mai dependentă energetic de Rusia.

Liderul talibanilor din Afganistan, Mawlawi Haibatullah Akhundzada, a apărut sâmbătă, 30 octombrie, în public la o școală religioasă din orașul Kandahar. El este cunoscut prin faptul că evită să apară în public. Nu fusese văzut în public de când a devenit liderul talibanilor în 2016, chiar și după ce mișcarea a preluat controlul Afganistanului în septembrie. În timpul vizitei sale la madrasa Darul Uloom Haakimah, Akhundzada s-a rugat pentru „martirii” talibani și i-a cerut lui Allah să răsplătească poporul asuprit al Afganistanului care s-a luptat cu „necredincioșii și asupritorii timp de 20 de ani”.

Nu au fost difuzate niciun videoclip sau fotografii ale evenimentului, care a avut loc cu masuri maxime de securitate, dar pe rețelele de socializare a apărut doar o înregistrare audio a declarațiilor lui. În timpul discursului său de 10 minute, Akhundzada s-a rugat pentru oficialii care trec prin „marele test” de construire a „Emiratului Islamic al Afganistanului”.

### Vezi și... ###

Șeful talibanilor și lider spiritual suprem al Afganistanului a cerut aplicarea legii islamice (sharia)

Akhundzada a fost o figură religioasă de o importanță relativ redusă înainte de a fi numit liderul mișcării în urma morții într-un atac cu drone american a predecesorului său, Mullah Akhtar Mansour. Profilul său public a fost în mare măsură limitat la difuzarea regulată de mesaje pentru a marca sărbătorile islamice. Apariția sa la Kandahar a alimentat speculațiile că intenționează să își asume un rol mai activ în conducerea țării.

Autoritățile din Belarus au blocat sâmbătă, 30 octombrie, accesul la site-ul agenției de știri ruse pro-Kremlin Regnum. Este pentru prima dată când Minskul a blocat accesul la un site media din Rusia, deși anterior a blocat versiunea din Belarus a tabloidului rus Komsomolskaia Pravda.

Guvernul lui Aliaxandr Lukașenka nu a emis o declarație în care să explice decizia de blocare a site-ului rusesc. Portalul a publicat numeroase articole în care a criticat Minskul pentru politicile presupuse „anti-ruse” și a îndemnat la unificarea rapidă a celor două țări.

Anterior, autoritățile de la Minsk au blocat accesul la mai multe instituții media occidentale și independente, precum site-urile web ale Deutsche Welle și televiziunii Current Time, rețeaua în limba rusă a postului nostru în colaborare cu Vocea Americii. Președintele postului nostru, Jamie Fly, a condamnat blocarea site-ului Current Time și a promis că televiziunea va continua să ofere informații independente publicului din Belarus.

### Vezi și... ###

Belarus: persoanele care citesc publicații interzise, amenințate cu închisoarea

Zeci de site-uri web de știri au fost blocate în Belarus, iar o multitudine de canale mass-media independente a fost închise ca parte a unei represiunii împotriva oricărei opoziții urmare protestelor masive, fără precedent declanșate după alegerile prezidențiale din august 2020, care i-au oferit autoritarului lider de la Minsk un al șaselea mandat. Opoziția și Occidentul spun că votul a fost fraudat și nu recunosc legalitatea scrutinului.

Președintele american Joe Biden îl va avertiza pe președintele turc Tayyip Erdogan în timpul unei întâlniri prevăzute pentru astăzi cu privire la recente acțiuni ale Ankarei și care ar putea afecta relațiile dintre SUA și Turcia, a declarat un oficial american. La începutul acestei luni, președintele Turciei a ordonat ca 10 ambasadori, inclusiv cel american, să fie declarați „personae non gratae” pentru că au cerut eliberarea filantropului turc Osman Kavala. Expulzările ar fi fost fără precedent în relațiile dintre state membre NATO.

Tensiunile s-au diminuat după ce Erdogan și-a retras amenințarea, spunând că intenția Ankarei nu a fost de a crea o criză. Un înalt oficial american, vorbind cu reporterii ieri, la summitul Grupului celor 20 (G20) de la Roma, a spus că Biden „va indica că trebuie să găsim o modalitate de a evita crize ca aceasta în viitor și că nu se va acționa impulsiv într-un mod care va dăuna parteneriatul și alianței dintre Statele Unite și Turcia”.

Disputa a izbucnit când ambasada americană și încă nouă altele – cea a Germaniei, Canadei, Danemarcii, Finlandei, Franței, Olandei, Noii Zeelande, Norvegiei și Suediei - au cerut, într-o declarație comună eliberarea lui Kavala, care se află în închisoare de patru ani fără să fi fost condamnat pentru ceva de vreun tribunal, în urma protestelor și a unei tentative de lovitură de stat din 2016.

În România, Grupul de Comunicare Strategică a informat, astăzi, că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 7.424 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 427 decese. Potrivit site-urilor de știri din Romania, numărul cazurilor sunt în ușoara descreștere, ca și al deceselor.

Una din fruntașele Partidului Comunist din regiunea transnistreană, Nadejda Bondarenco, a organizat un pichet singular la Tiraspol cerând înregistrarea liderului formațiunii, Oleg Horjan, în cursa electorală pentru alegerile așa-zise prezidențiale care vor avea loc în regiunea separatistă pe 12 decembrie. Este al patrulea pichet de acest fel organizat de Bondarenco în ultima lună.

Protestele sunt un fenomen foarte rar în stânga Nistrului, în condițiile în care administrația separatistă de acolo persecută cu duritate orice încercare de se opune sau chiar de a critica puterea. Chiar dacă pichetele singulare nu sunt interzise de legislația locală, la protestul de acum două săptămâni Nadejda Bondarenco a fost evacuată de miliție din fața Comisiei electorale locale.

Aceasta a declarat corespondentului nostru la Tiraspol că este conștientă că se expune riscului de a fi arestată, dar susține că își va apăra cauza până la capăt, mai ales că copiii ei sunt mari și sunt în afara regiunii.

Liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, se află al treilea an în închisoare după ce a organizat un protest pașnic la Tiraspol. Acesta a declarat că nu recunoaște legitimitatea sentinței emise de o instanță nerecunoscută internațional, motiv pentru care consideră că poate candida la alegerile pentru șefia regiunii separatiste. Horjan a expediat din închisoare documentele necesare înregistrării sale în cursă, însă Comisia electorală de la Tiraspol spune că nu le-a primit.

Așa-zisele alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană au un final previzibil din start, în condițiile în care întreaga mașinărie propagandistică și resursă administrativă lucrează în favoarea actualului lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care candidează pentru un al doilea mandat. Krasnoselski a și fost înregistrat în cursa electorală. Ceilalți trei concurenți sunt foarte puțin cunoscuți și nu au nicio posibilitate de a-și organiza o campanie electorală reală.

Vadim Krasnoselski este reprezentant al Partidului Obnovlenie, care controlează puterea executivă și legislativă din regiunea separatistă și care este emanația politică a holdingului monopolist Sheriff, considerat a fi „stăpânul de facto” al regiunii, holding cu afaceri în practic toate domeniile economiei. Niciun reprezentant al opoziției nu a intrat în „legislativul ales” la sfârșitul anului trecut. Liderii opoziției și vocile critice din societatea civilă sunt persecutați penal și administrativ, unii au fost închiși, iar alții rămân și acum în închisoare. Aceste practici au fost condamnate inclusiv la nivel internațional.

Militari moldoveni vor participa începând de luni, 1 noiembrie, la un exercițiu militar internațional în România Junction Strike 2021 (JUST 21), la care participă și militari din Georgia, Grecia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia și SUA, și peste 800 de militari români, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice terestre, aeriene și navale. Exercițiul se va desfășura între 1 - 12 noiembrie, în facilități de instruire ale Armatei României.

Potrivit unui comunicat al ministerului apărarii de la București, militarii se vor antrena atât în facilități de instruire ale Armatei Române, cât și în zonele din vecinătatea localităților Reghin, Brădet, Miercurea Ciuc, Mihail Kogălniceanu și Sângiorgiu de Mureș, pe baza unui scenariu fictiv, asociat războiului hibrid, în cadrul unor structuri de nivel operativ și tactic, în format multinațional și inter institutional, informează Radio Chișinău.

Autoritățile belaruse au blocat accesul la site-ul Deutsche Welle și televiziunii Current Time – proiect al postului nostru și al Vocii Americii pe fondul intensificării represiunii asupra societății civile și mediilor de informare independente.

Ministerul Informațiilor a declarat că cele două site-uri web, precum și cel al ziarului belarus Novîi Cias au fost blocate pentru că ar fi difuzat materiale care conțineau link-uri considerate „extremiste” de către instanțele din Belarus. Utilizatorii de internet au raportat că site-urile de știri nu s-au deschis și mai târziu a apărut un mesaj care indică accesul limitat. Cu toate acestea, site-urile pot fi accesate în continuare prin rețele private virtuale (VPN).

Președintele RFE/RL, Jamie Fly, a condamnat decizia de a bloca site-ul televiziunii Current Time. „Încercările regimului Lukașenka de a criminaliza jurnalismul nu cunosc limite și acum privează poporul belarus de încă o sursă independentă de știri și informații”, a spus el.

Zeci de site-uri de știri au fost blocate ca parte a represiunii împotriva presei independente în urma protestelor fără precedent declanșate de alegerile prezidențiale din august 2020, care i-au oferit liderului autoritar Alyaksandr Lukashenka un al șaselea mandat. Opoziția și Occidentul spun că votul a fost fraudat și nu recunosc legitimitatea liderului de la Minsk.

În această noapte de sâmbătă 30 spre duminică 31, vom trece la ora de iarnă, deci vom dormi cu o oră mai mult. Să nu uitați să dați acele ceasornicului cu o oră în urmă! Astfel, în noaptea dintre 30 spre 31 octombrie, ora 03.00 va deveni ora 02.00

Trecerea la „ora de iarnă” are loc în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene a ONU și concomitent cu statele membre ale Uniunii Europene.

Belarus, Rusia, Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China și Coreea de Nord, nu își vor schimba ora.

Monica Babuc a fost aleasă în funcția de președintă interimară a Partidului Democrat din Moldova. Decizia a fost luată astăzi în cadrul ședinței Consiliului Politic Național al formațiunii. Doamna Babuc este citata de Ziarul de Gardă cu declarația că „Partidul Democrat are o istorie bogată și are oameni competenți, înseamnă că noi avem șansa să jucăm un rol important în politica moldovenească. Putem face acest lucru”.

Numirea Monicăi Babuc vine după ce la 16 octombrie, Pavel Filip și-a anunțat retragea de la conducerea Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Pavel Filip a fost prim-ministru al R. Moldova din 2016 până în 2019, ulterior a fost deputat şi preşedinte al PDM.

Monica Babuc a fost ministră a Culturii (2013-2017), ministră a Educației, Culturii și Cercetării (2017-2019), vicepreședintă a Parlamentului (2019-2020), deputată și vicepreședintă al PDM.

În România, Biroul Politic Naţional al PNL a validat, sâmbătă, 30 octombrie, lista de miniştri ai Guvernului Nicolae Ciucă şi programul de guvernare, potrivit unor surse liberale, citate de agenția Agerpres. Este vorba de un guvern minoritar al liberalilor și ai Uniunii Democratice a Maghiarilor din România. Vineri, BE al PNL a aprobat propunerile de miniştri făcute de premierul desemnat Nicolae Ciucă.

Potrivit sursei citate, miniştrii propuşi de PNL în Guvernul Ciucă sunt: Dan Vîlceanu - la Ministerul Finanţelor Publice; Marcel Boloş - la Ministerul Transporturilor; Lucian Bode - la Ministerul de Interne; Alina Gorghiu - la Ministerul Justiţiei; Bogdan Aurescu - la Ministerul de Externe; Cătălin Predoiu - la Ministerul Apărării Naţionale; Virgil Popescu - la Ministerul Energiei; Florin Roman - la Ministerul Economiei; Mircea Fechet - la Ministerul Agriculturii; Robert Sighiartău - la Ministerul Cercetării; Nelu Tătaru - la Ministerul Sănătăţii; Raluca Turcan - Ministerul Muncii; Sorin Cîmpeanu - la Ministerul Educaţiei; Bogdan Gheorghiu - la Ministerul Culturii.

UDMR îi propune pe: Kelemen Hunor - vicepremier; Hegedus Csilla - la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; Cseke Attila - la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi a Administraţiei; Tanczos Barna - la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; și Novak Eduard - la Ministerul Tineretului şi Sportului.

Cercetătorii spun că este posibil să fi descoperit că boala Alzheimer progresează diferit în creier decât se știa anterior.

Oamenii de știință de la Universitatea din Cambridge și Harvard Medical School spun că boala Alzheimer nu ar începe într-o singură zonă a creierului înainte de a se răspândi în alte regiuni.

Grupurile de proteine toxice considerate responsabile pentru declinul cognitiv asociat cu boala Alzheimer ajung devreme în diferite regiuni ale creierului și apoi se acumulează de-a lungul deceniilor, potrivit descoperirilor cercetătorilor.

Cercetarea, publicată în Science Advances, este prima care utilizează date umane pentru a cuantifica viteza proceselor moleculare care duc la boala neurodegenerativă.

„Se credea că boala Alzheimer se dezvoltă într-un mod similar cu multe tipuri de cancer: agregatele se formează într-o regiune și apoi se răspândesc prin creier”, a spus cercetătorul de la Cambridge, Georg Meisl, într-un comunicat de presă.

„Dar, în schimb, am descoperit că atunci când începe boala Alzheimer, există deja agregate în mai multe regiuni ale creierului și, prin urmare, încercarea de a opri răspândirea între regiuni nu va face nimic pentru a încetini boala”, a explicat el.

Cercetătorii și-au efectuat studiul folosind 100 de tomografii cu emisie de pozitroni (PET) ale persoanelor care trăiesc cu boala Alzheimer, și cu până la 400 de mostre de creier post-mortem de la persoane care au murit cu această boală.

Descoperirea contrazice o teorie acceptată în mod obișnuit și care spunea că progresia bolii Alzheimer a fost cauzată în principal de o „reacție în lanț”, așa cum a fost găsită la șoareci și s-a considerat că această răspindire a bolii ar fi adevărată și pentru oameni.

Irina Slavnikova, reprezentanta postului de televiziune Belsat, a fost reținută pe aeroportul din Minsk împreună cu soțul ei, a scris pe Facebook directorul adjunct al Belsat, Aliaksei Dzikavitski.

Slavnikova, care este și vicepreședinta Asociației Jurnaliştilor din Belarus, și soțul ei, Aliaksandr Loiko, au fost reținuți vineri seara târziu, când se întorceau din Egipt, a spus Dzikavitski.

El a adăugat că polițiștii de frontieră și vameșii i-au spus tatălui Irinei, care venise să o întâlnească la aeroport, că nimeni nu a fost reținut. Nu se știe unde se află Slavnikova și telefonul ei a fost oprit, a spus Dziavitski.

Canalul de televiziune Belsat, finanțat din Polonia, a fost declarat „extremist” de autoritățile din Belarus în luna iulie și site-ul său web și toate conturile de rețele sociale au fost blocate în Belarus, pe fondul intensificării represiunii împotriva mass-media și a societății civile.

Belsat este o sursă de știri populară pentru belaruși, care relatează și despre opoziția față liderul de la Minsk Aleksandr Lukașenka.

Belsat a acoperit pe larg protestele în masă împotriva lui Lukașenka după alegerile prezidențiale de anul trecut, despre care Lukașenka a susținut că le-a câștigat. Iar opoziţia şi Occidentul spun că alegerile au fost fraudate masiv și că ar fi fost câştigate de candidata opoziţiei Svetlana Țihanovskaia. Occidentul nu recunoaște legalitatea autorității lui Lukașenka.

Autoritățile din Belarus și-au intensificat, începând de anul trecut campania împotriva presei și a societății civile, cu sute de raiduri în birouri și apartamente ale activiștilor și jurnaliştilor.

Zeci de jurnalişti au fost reţinuţi şi condamnaţi la închisoare, iar două jurnaliste de la Belsat, Katarina Andreieva şi Daria Ciulțova, care au fost condamnate la doi ani de închisoare în februarie pentru că au relatat despre protestele opoziției.

Rusia a raportat sâmbătă 40.251 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cel mai mare număr de cazuri într-o singură zi de la începutul pandemiei. Grupul de lucru al guvernului de la Moscova pentru coronavirus a raportat 1.160 de decese legate de virus, cu trei mai puțin de recordul zilnic de 1.163 stabilit cu o zi înainte. Rusia va intra într-un lockdown parțial la nivel național în prima săptămână a lunii viitoare, în timp ce Moscova a reimpus o blocare parțială din 28 octombrie.

Doar magazinele esențiale, cum ar fi farmaciile și supermarketurile, au permis să rămână deschise. Autoritățile au dat vina pe creșterea infecțiilor cu coronavirus în Rusia ca și în alte părți ale Europei de Est, în mare parte, pe seama ratei scăzute de vaccinare.

În China, autoritățile sanitare testează pentru a cincea oară întreaga populație din Lanzhou, un oraș de 3,7 milioane de locuitori și capitala provinciei de nord-vest Gansu, după ce au detectat noi infecții cu transmitere locală pe 29 octombrie, scrie agenția de știri de stat Xinhua. La începutul săptămânii, guvernul comunist chinez a impus o interdicție strictă pentru Lanzhou, ca răspuns la un nou focar de virus.

Georgienii votează sâmbătă, 30 octombrie, într-un al doilea tur de scrutin în alegeri locale, pe fondul unei puternice crize politice, cu fostul președinte și lider al opoziției Mihail Saakașvili în greva foamei în închisoare.

Votul îi opune pe candidații partidului de guvernământ al partidului Visul Georgian ai prim-ministrului Irakli Garibashvili cu cei din opoziția lui Saakashvili Mișcarea de Unitate Națională (UNM) pentru posturi de primari în cinci orașe mari - capitala Tbilisi, Batumi, Kutaisi, Poti și Rustavi. Mai sunt disputate și 15 posturi de primari în municipalități mai mici și 42 de locuri în două duzini de consilii locale.

La Tbilisi, actualul primar Kakha Kaladze de la Visul Georgian, care a câștigat aproape 45 la sută din voturi în primul tur pe 2 octombrie, îl are drept contracandidat pe șeful partidului opoziției Mișcarea de Unitate Națională, Nika Melia, care a obținut pe 2 octombrie 34 la sută din voturi.

Primul tur a fost câștigat în general de candidații de la Visul Georgian - o victorie umbrită de arestarea lui Saakașvili, pe 1 octombrie, la câteva ore de la întoarcerea sa în Georgia, după opt ani de autoexil în străinătate. Opoziția a denunțat frauda electorală, în timp ce Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a spus că scrutinul a fost afectat de acuzații de „intimidare, cumpărare de voturi, presiune asupra candidaților și alegătorilor”.

Saakashvili, în vârstă de 53 de ani, care a fost președinte al Georgiei între 2004-2013, a fost condamnat în lipsă la închisoare în 2018 pentru abuz de putere și pentru a ascunde dovezi despre violențele asupra unui membru al opoziției când era președinte. Saakașvili a fost președinte al Georgiei și în perioada scurtului război ruso georgian din 2008, dupa summitul NATO de la București – la care Georgia spera să obțina confirmarea candidaturii sale pentru aderarea la NATO.

În urma războiului – Georgia a pierdut o treime din teritoroul său – Rusia recunoscând independența regiunilor separatiste ale Georgiei, Abhazia și Osetia de Sud. Saakașvili a fost promotorul unor importante reforme democratice în țara sa - mai ales în zona justiției și a luptei cu corupția. El are și cetățenie ucraineană și a ocupat o perioada funcția de guvernator al Odessei.

Numărul deceselor provocate în lume de noul coronavirus a depășit cifra de cinci milioane, potrivit datelor publicate de site-ul Worldometers. Totodată, bilanțul cazurilor de infectare cu COVID-19 a ajuns la peste 223,5 milioane, de la începutul numărării, transmite agenția de știri IPN.

Cele mai multe cazuri se înregistrează în Statele Unite ale Americii, urmate de Brazilia și India.

În Federația Rusă au fost raportate peste 8,4 milioane de infectări și 236 220 de decese asociate COVID-19. În România, bilanțul îmbolnăvirilor este de 1,6 milioane de cazuri, la o populatie de 19 milioane , iar cel al deceselor – 46 911. Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile este, sâmbătă, în Bucureşti, de 14,8 cazuri la mia de locuitori, potrivit site-ului Direcţiei de Sănătate Publică.

În cealaltă țară vecină a Republicii Moldova, Ucraina, sunt raportate peste 2,9 milioane de infectări și 67 393 de decese asociate noului coronavirus.

Potrivit datelor raportate de Ministerul Sănătății, ieri, în Republica Moldova s-au înregistrat 335 860 de cazuri de infectări, iar bilanțul deceselor a ajuns la 7710. Printre victime sunt și tineri, și copii.

Începând din 3 noiembrie, Certificatul Digital de Covid devine obligatoriu pentru toate persoanele care vor sa intre în clădirile Parlamntului European din Bruxelles, Strasbourg şi Luxemburg, scrie presa intermațională.

Agențiile de informații americane spun că s-ar putea ca niciodată să nu poată ajunge la o concluzie corectă dacă COVID-19 s-a răspândit prin transmitere de la animal la om sau printr-o scurgere dintr-un laborator de cercetare. Biroul Directorului de Informații Naționale din SUA (ODNI) a declarat într-un raport desecretizat emis vineri că o origine naturală și o scurgere de laborator sunt ambele ipoteze plauzibile pentru modul în care virusul a infectat pentru prima dată oamenii.

Raportul este o actualizare a unei analize comandată de președintele Joe Biden pentru a stabili dacă coronavirusul a provenit prin transmitere de la animal la om sau s-a scurs dintr-un laborator de cercetări de la Wuhan. Această analiză a descris agențiile de informații americane ca fiind împărțite în ceea ce privește originile virusului, dar analiştii nu cred că virusul a fost dezvoltat ca o armă biologică. China a rezistat presiunii globale de a coopera pe deplin cu investigațiile internaționale asupra pandemiei sau de a oferi acces nelimitat la secvențele genetice ale coronavirusurilor păstrate la Institutul de Virologie din Wuhan.

China a ripostat împotriva acuzațiilor că a gestionat greșit apariția coronavirusului, care a ucis 5 milioane de oameni în întreaga lume. O declarație a Ambasadei Chinei comuniste de la Washington a spus că raportul actualizat va submina studiul originii bazat pe știință și va împiedica efortul global de a găsi sursa virusului.

O agenție americană independentă de monitorizare a acuzat Departamentul de Stat și Pentagonul că au ascuns informații despre prăbușirea guvernului Afganistanului și adevărata capacitate a forțelor militare afgane. John Sopko, șeful Inspectorului General Special pentru Reconstrucția Afganistanului (SIGAR), a declarat că informațiile ascunse ar fi ajutat parlamentarii și poporul american să evalueze dacă SUA ar fi trebuit să își încheie misiunea mai devreme și a cerut celor două departamente să faca publice toate informațiile relevante.

Sopko a spus că imaginea completă a ceea ce s-a întâmplat în august - și toate semnalele de avertizare care ar fi putut prezice acest rezultat - „vor fi dezvăluite doar dacă informațiile pe care Departamentele de Stat și Apărare le-au restricționat deja publicării vor fi făcute disponibile. Sopko a vorbit la conferința anuală a Asociației Reporterilor și Editorilor Militari din Arlington, Virginia. El a spus că departamentele de Stat și Apărare ar trebui să pună la dispoziție „toate cablurile interne ale celor doua ministere, rapoartele și alte materiale care reflectă situația de securitate pe teren din ultimii câțiva ani - în special acele rapoarte care diferă de declarațiile publice ale agențiilor de la Washington.”