Ştiri
Parlamentul European amenință Rusia cu sancțiuni
Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluție care amenință cu sancțiuni împotriva Rusiei, ca reacție la modul cum este tratat opozantul Alexei Navalnîi, recenta masare de trupe în apropiere de Ucraina și ceea ce europarlamentarii au descris drept „atacuri rusești în Republica Cehă”. Susținută de principalele cinci grupuri politice principale din Parlamentul European, rezoluția fără caracter obligatoriu a obținut 569 de voturi pentru și 67 împotrivă, iar 46 de europarlamentari s-au abținut. Votul survine în urma îngrijorărilor despre starea sănătății proeminentului critic al Kremlinului, Navalnîi, care ispășește o pedeapsă de 2,5 ani de detenție în urma unei condamnări vechi pe care o consideră motivată politic. Dar adoptarea rezoluției a fost catalizată și de seria de scandaluri diplomatice între Moscova și foste țări ale blocului socialist, declanșate de acuzațiile Cehiei că Rusia s-a aflat în spatele detonării unui depozit de arme ceh în 2014.
Membrii CEC s-au întâlnit cu Maia Sandu pentru pregătirea alegerilor anticipate
Membrii Comisiei Electoarale Centrale s-au întâlnit, joi, cu președinta Maia Sandu, începând pregătirile pentru alegerile parlamentare anticipate. Cu o zi mai devreme, șefa statului a dizolvat parlamentul care nu a putut instala un nou guvern în peste trei luni și a spus că anticipatele vor avea loc la 11 iulie. Într-un comunicat, se spune că membrii CEC au discutat cu șefa statului despre cum să se asigure un proces electoral liber și corect. Vineri, CEC va avea o ședință la care va estima bugetul scrutinului și-l va prezenta guvernului interimar pentru finanțare. Dizolvarea parlamentului a fost criticată aspru de majoritatea parlamentară în frunte cu socialiștii. Maia Sandu a spus într-o postare pe Facebook că a cerut organizarea alegerilor „în condiții de maximă siguranță sanitară” și vaccinarea funcționari electorali împotriva COVID-19.
La granița dintre Kârgâzstan și Tadjikistan au avut loc ciocniri între localnici și forțele de securitate
La granița dintre Kârgâzstan și Tadjikistan au avut loc ciocniri între localnici și forțele de securitate ale celor două țări, iar o persoană a murit. Autoritățile kârgâze au spus, joi, că decesul unui bărbat rănit în ziua precedentă a amplificat violențele. Alte 31 de persoane de partea kârgâză au fost rănite în ciocnirile de pe 28 și 29 aprilie. Violențele au avut loc în regiunea kârgâză Batken, unde cele două țări își revendică teritoriul din apropierea centrului de distribuția a apei, Golovnoi. Poliția kârgâză și grănicerii tadjici se acuză reciproc de deschiderea focului. Autoritățile tadjice spun că doi cetățeni tadjici au fost răniți în urma unui schimb de focuri care a avut loc joi, după ce alți șapte tadjici au fost răniți miercuri în încăierări între localnici. Între fostele republici sovietice din Asia Centrală există numeroase dispute teritoriale în rezultatul destrămării Uniunii Sovietice, cu aproape trei decenii în urmă.
Bulgaria a expulzat un diplomat rus de la Sofia
Bulgaria a declarat persona non grata încă un diplomat rus de la Sofia, după ce autoritățile bulgare au spus că suspectează șase cetățeni ruși de implicare într-o serie de explozii în ultimul deceniu vizând depozite sau uzine de muniție și armament. Ministerul de externe al Bulgariei a mai spus că ministra Ekaterina Zaharieva a purtat o „conversație serioasă, în profunzime” cu ambasadorul rus, cerând „cooperarea deplină” a agențiilor ruse de resort în investigarea exploziilor din perioada 2011 – 2020. Moscova a negat orice implicare în incidente și a spus că va răspunde acțiunilor Sofiei. Anunțul Bulgariei survine pe fundalul unei serii de dispute diplomatice între Moscova și foste țări ale blocului socialist declanșate de acuzațiile Cehiei că Rusia s-a aflat în spatele detonării unui depozit de arme ceh în 2014. Pe 28 aprilie, procurorii bulgari au spus că există „presupuneri rezonabile” despre faptul că exploziile au legătură cu incidentul din Cehia, dar și cu tentativa de otrăvire a dealerului bulgar de arme, Emilian Gebrev, în in 2015. Fostă aliată apropiată a Rusiei, Bulgaria a expulzat în ultimii doi ani și jumătate opt diplomați ruși acuzați de spionaj.
A doua tranșă de vaccin Sputnik V este așteptată în R. Moldova
A doua tranșă de vaccin Sputnik V este așteptată în R. Moldova în după amiaza zilei de vineri, a anunțat parlamentul de la Chișinău. Prima tranșă de 71 de mii de doze de vaccin anti Covid-19 a sosit la Chișinău pe 24 aprilie, fiind vorba numai de jumătate din donația totală de 142 de mii de doze.
Autoritățile medicale moldovene au spus că vor începe administrarea vaccinului rusesc numai după ce vor ști când primesc și a doua tranșă, pentru a fi sigure că pot face și rapelul.
O mare parte a cantității de vaccinuri donate de Rusia este destinată regiunii transnistrene.
Până acum, R. Moldova a mai primit aproape 300 de mii de doze de vaccinuri dezvoltate în Occident și donate de România și Platforma COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății. Au fost administrând peste 100 de mii de doze, potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
Autoritățile moldovene au cumpărat și 250 de mii de doze de vaccin chinezesc, dar nu au început deocamdată să le administreze populației.
CEC se întrunește pentru a începe pregătirea alegerilor din 11 iulie
Comisia Electorală Centrală a anunțat că se va întruni vineri pentru a începe pregătirile de alegerile parlamentare anticipate în 11 iulie. Președinta Maia Sandu a stabilit data alegerilor miercuri, când a anunțat dizolvarea parlamentului. În prima sa ședință pe marginea anticipatelor, CEC urmează să aprobe un deviz de cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea scrutinului. Șefa statului a emis decretul de dizolvare a parlamentului și convocare a anticipatelor după ce Curtea Constituțională a îndepărtat un ultim obstacol legal, declarând neconstituțională starea de urgență antiepidemică introdusă de majoritatea parlamentară în frunte cu socialiștii la începutul lunii.
Ministerul Educației este pregătit să organizeze examene de bacalaureat în condiții de pandemie
Ministerul Educației a spus că este pregătit să organizeze examenele de bacalaureat în condiții de pandemie, după ce riscul anulării BAC-ului prin lege a dispărut, o dată cu dizolvarea parlamentului. Secretara de stat din cadrul ministerului, Natalia Grîu, a declarat Ziarului de Gardă că sesiunea de bacalaureat este programată pentru perioada 4 – 22 iunie și că posibilitatea anulării examenelor pentru al doilea an consecutiv din cauza pandemiei nu a fost examinată la modul serios de autoritățile de resort. Propunerea a fost făcută de liderul socialist Igor Dodon și transpusă într-un proiect de lege de grupul parlamentar al socialiștilor. Dar parlamentul nu mai poate adopta legi, după dizolvarea sa, la 28 aprilie.
Prima apariție publică a lui Alexei Navalnîi după greva foamei: o audiere video la tribunal
În prima sa apariție publică de la încheierea grevei foamei, proeminentul critic al Kremlinului, Alexei Navalnîi, a vorbit din închisoare prin videoconferință la o nouă audiere la tribunal, joi, în timp ce echipa sa a anunțat că dizolvă rețeaua de birouri regionale. Cu capul ras și slab după ce a pierdut, potrivit avocatului său, peste 22 de kilograme, politicianul de opoziție a denunțat sistemul de justiție din Rusia. Navalnîi a fost audiat într-un caz în care este acuzat de defăimarea unui veteran al celui de-al doilea război mondial. În vârstă de 44 de ani, Navalnîi ispășește o pedeapsă de 2,5 ani de închisoare în urma unei condamnări mai vechi pe care o consideră motivată politic. Pe fundalul unor presiuni în creștere din partea autorităților asupra Fundației Anticorupție a opozantului, un asociat al acestuia, Leonid Volkov, a anunțat că păstrarea rețelei de oficii regionale ale organizației în starea ei actuală este imposibilă pentru că va duce la pedepse penale pentru angajați. Rețeaua va fi dizolvată iar oficiile vor încerca să funcționeze în mod independent, a mai spus Volkov într-un mesaj pe YouTube.
Rețeaua regională a organizației lui Navalnîi se desființează sub presiunile autorităților
Un apropiat al politicianului rus de opoziție, Alexei Navalnîi, spune că rețeaua regională de organizații anticorupție înființată de Navalnîi va fi desființată chiar înainte de audierea la tribunal a cererii procuraturii de a declara principalele componente ale organizației anti-corupție drept „extremiste”.
Într-un videoclip postat pe YouTube pe 29 aprilie, Leonid Volkov, șeful rețelei regionale, a numit această mișcare drept un „pumn” dat organizației și a explicat că activitatea acesteia a devenit „imposibilă”, pe fondul represiunilor la care este supusă de autorităților ruse.
Se așteaptă ca un tribunal din Moscova să se pronunțe asupra unei moțiuni prezentată de procurori pentru a eticheta drept „extremiste” trei organizații legate de Navalnîi - Fundația Anticorupție, Fundația pentru Protecția Drepturilor Cetățenilor și sediul regional al organizației lui Navalnîi. Procurorii au declarat că organizațiile sunt „angajate în crearea condițiilor pentru destabilizarea situației sociale și sociopolitice sub masca lozincilor lor liberale”.
Activiștii pentru drepturile omului au criticat aspru moțiunea procurorului ca o încercare „scandaloasă” de a reduce la tăcere și a oprima orice opoziție și disidență din țară
Vlad Filat s-a retras de la conducerea PLDM
Fostul premier Vlad Filat, a anunţat miercuri că demisionează din funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Democrat (PLDM), informează Radio Chişinău.
Vlad Filat a „invocat motive personale”, în cadrul Consiliul Național Politic al formațiunii, au declarat pentru UNIMEDIA surse din cadrul PLDM.
Interimatul funcției de președinte al liberal-democraților va fi asigurat de către vicepreședintele PLDM, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean.
Vlad Filat a fondat Partidul Liberal Democrat din Moldova în anul 2007. În perioada 2009-2013 a fost prim-ministru.
Vlad Filat a fost reținut în toamna anului 2015 în baza unui auto-denunț depus de Ilan Șor, pe atunci primar de Orhei, care afirmase ca a fost forțat de Filat sa-i dea cadouri valoroase si bani. Un an mai târziu ex-premierul Filat a fost condamnat pentru trafic de influență și corupere pasivă și a primit 9 ani de închisoare cu executare. Reducerea pedepsei din cauza condițiilor de detenție proaste și ispășirea a două treimi din detenție a permis eliberarea lui Vlad Filat în decembrie anul trecut.
Bulgaria ar vrea să cumpere Sputnik V pentru a accelera vaccinarea
În Bulgaria, comisia parlamentară pentru sănătate sprijină inițiativa Partidului Socialist care cere deschiderea de negocieri cu Rusia pentru achiziționarea vaccinului anti Covid-19, Sputnik V deși încă nu a fost aprobat de Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA). Decizia mai trebuie să treacă de plenul parlamentului.
Bulgaria în acest moment este pe ultimul loc în UE când vine vorba de procentul celor vaccinați: numai 9% din adulți au primit cel puțin o doză. Motivul principal este că guvernul bulgar a mizat din greu pe vaccinul AstraZeneca, mai ieftin și ușor de stocat decât Pfizer /BioNTech sau Moderna. Se adaugă influența unei puternice mișcări anti-vaccinare.
Bulgaria va mai primi aproape 4 milioane de doze de vaccin, achiziționate la comun de UE, în următoarele luni, suficient pentru a vaccina 50% din populația adultă.
Rusia și China încearcă să discrediteze campania europeană de vaccinare (EUvsDisinfo)
Rusia şi China s-au angajat în campanii de „discreditare" pentru a submina încrederea în vaccinurile aprobate de Uniunea Europeană cu scopul de a plasa propriile vaccinuri pe piață, potrivit unui raport publicat miercuri de echipa specială anti-dezinformare a diplomaţiei europene.
„Diplomaţia vaccinului" desfăşurată de Moscova şi Beijing "este însoţită de eforturi de dezinformare şi manipulare menite să submineze încrederea în vaccinurile produse în Occident, în instituţiile europene şi în strategiile europene de vaccinare", susţine raportul.
Moscova şi Beijingul „utilizează media controlate de stat, reţele media apropiate puterii şi media sociale, inclusiv conturi oficiale diplomatice pe reţele sociale, pentru a-şi atinge aceste obiective", denunţă autorii raportului. "Contul oficial de Twitter al Sputnik V este astfel utilizat", precizează ei.
De la începutul lui 2021, peste o sută de noi exemple de de cazuri de dezinformare imputabile Kremlinului legate de vaccinare au fost adăugate la baza de date EUvsDisinfo", scrie raportul.
Aceste practici urmăresc "să submineze încrederea publicului în Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) şi să-i pună la îndoială procedurile şi imparţialitatea sa politică", se arată în raport.
EMA a aprobat până în prezent patru vaccinuri: Pfizer/BioNTech, AstraZeneca, Moderna şi Johnson & Johnson.
„Insuflând neîncredere faţă de Agenţia Europeană pentru Medicamente, actorii dezinformării urmăresc să submineze şi să divizeze abordarea comună europeană vizând să garanteze aprovizionarea cu vaccinuri", afirmă ei.
Secretarul de stat american deplânge starea presei libere din Ungaria
Secretarul de stat american, Antony Blinken, şi-a exprimat îngrijorarea miercuri în legătură cu deteriorarea libertăţii presei în Ungaria şi s-a angajat să-l atenţioneze pe premierul Viktor Orban să respecte pluralismul.
În cursul unei mese rotunde înainte de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, Antony Blinken a avertizat că Rusia şi China încearcă "să submineze voinţa democratică şi suverană" a unor naţiuni din Europa Centrală şi de Est, pe lângă care el a lansat un apel la păstrarea principiilor de deschidere.
"Avem o îngrijorare reală, împărtăşită de apărătorii internaţionali ai libertăţii presei şi de mulţi unguri, cu privire la declinul pluralismului, diversităţii şi vocilor independente", a afirmat şeful diplomaţiei ca răspuns la o întrebare adresată de Telex, media independentă ungară.
"Este chiar ţesătura democraţiei", a declarat el, solicitând guvernului ungar "să promoveze un mediu deschis".
Statele Unite ca şi Uniunea Europeană "sunt de părere că interesele noastre colective sunt cel mai bine servite încercând să consolidăm standardele democratice ale statului de drept şi cooperării bazate pe valori comune", a subliniat Antony Blinken.
Parlamentul European se pregătește să trimită un avertisment Rusiei
Parlamentul European urmează să voteze pe 29 aprilie o rezoluție care amenință cu sancțiuni împotriva Rusiei, ca reacție la modul cum este tratat opozantul Alexei Navalnîi, condamnat la peste doi ani închisoare, la masarea recentă de trupe la granițele cu Ucraina și în peninsula și la ceea ce parlamentarii descriu drept „atacuri rusești în Republica Cehă”. Rezoluția fără caracter obligatoriu este susținută de principalele cinci grupuri politice principale din Parlamentul European.
În Congres, președintele Biden pledează pentru programe sociale ample și cooperare internațională
Președintele american Joe Biden a declarat miercuri în Congres că America este „din nou în mișcare” și a cerut sprijin pentru planurile administrației sale de miliarde de dolari, gândite să relanseze clasa de mijloc americană post-Covid și diminueze discrepanțele sociale care s-au accentuat puternic în ultimii ani.
În primul discurs în fața camerelor reunite ale Congresului, discurs care marchează și 100 de zile ale administrației sale, Biden a lăudat succesul campaniei de vaccinare anti Covid-19, care a demonstrate că Statele Unite știu „să se ridice mereu”.
„America este pregătită pentru decolare”, a spus el. „Lucrăm din nou, visăm din nou, descoperim din nou, conducem din nou lumea”.
Referitor la politica externă, Biden a subliniat revenirea Washingtonului la parteneriatele internaționale subminate de Trump.
„Nicio națiune nu poate reuși singură”, a spus el, criticând din nou strategia izolaționistă a predecesorului său.
Referitor la relațiile complicate și tensionate cu Rusia, președintele american a declarat: „În ceea ce privește Rusia, știu că unii dintre voi sunteți îngrijorați, dar i-am spus foarte clar președintelui [rus] [Vladimir] Putin că nu vom căuta - scuzați-mă - confruntarea, dar acțiunile lor vor avea consecințe dacă s-au dovedit a fi adevărate și s-au dovedit a fi adevărate.
Așadar, am răspuns direct și proporțional la ingerința Rusiei în alegerile noastre și la atacurile cibernetice asupra guvernului și a afacerilor noastre. Au făcut ambele lucruri și le-am spus că vom răspunde, și așa am făcut. Dar putem coopera, când este în interesul nostru reciproc. Am făcut-o atunci când am prelungit noul Tratat START privind armele nucleare și cooperăm pentru a limita efectul schimbărilor climatice. Dar [Putin] înțelege că vom răspunde [la provocări]”.
Printre numeroasele referiri la China, rivalul tradițional al Statelor Unite alături de Rusia, Biden a spus că, în timp ce Beijingul vrea să domine, noi „salutăm concurența” și „nu căutăm conflicte”.
În R. Moldova s-au administrat deja peste 100 000 de doze de vaccin anti-COVID-19
Autoritățile moldovene spun că în R. Moldova s-au administrat deja peste 100 000 de doze de vaccin anti-COVID-19. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, citate de IPN, au fost administrate 75.778 de doze de AstraZeneca, 23.037 de doze de Pfizer/BioNtech și 1.185 de doze de Sinopharm. Conform datelor disponibile la 20 aprilie, 10.815 mii de oameni s-au vaccinat cu două doze de vaccin, ceilalți – deocamdată cu o singură doză. Pandemia a încetinit considerabil în ultima vreme în Moldova, unde s-au înregistrat miercuri 424 de cazuri noi de infectare.
Maia Sandu a anunțat că a semnat decretul de dizolvare a parlamentului
Președinta Maia Sandu a anunțat că a semnat decretul de dizolvare a parlamentului, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională starea de urgență votată în parlament de socialiști și aliații lor, care o împiedica pe șefa statului să convoace mai degrabă alegeri anticipate. „Puterea este acum în mâinile poporului”, a spus Sandu la o apariție în fața presei. Ea a spus că alegerile anticipate vor fi la 11 iulie.
În timpul ședinței CC de azi, suporterii Maiei Sandu au jucat hora și au scandat lozinci în sprijinul „anticipatelor”. A fost prezent și un grup mai restrâns de contrademonstranți.
Într-o primă reacție, principalul rival politic al Maiei Sandu, liderul PSRM Igor Dodon, a acuzat-o pe președintă că nu-i pasă de riscurile pandemiei pentru populație, că are „ambiții politice meschine”, că risipește banii publici, că vrea să subjuge țara NATO și în general intereselor occidentale și să legifereze „documente care distrug familia”.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională starea de urgență
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională starea de urgență, care o împiedica pe președinta Maia Sandu să dizolve mai degrabă Parlamentul, în vederea convocării de alegeri anticipate. Starea de urgență din cauza pandemiei de COVID-19 a fost votată de deputații socialiști și aliații lor, și urma să expire la 30 mai. În timpul ședinței CC de azi, suporterii Maiei Sandu au jucat hora și au scandat lozinci în sprijinul „anticipatelor”. A fost prezent și un grup mai restrâns de contrademonstranți.
Principala organizație care apără drepturile LGBT în Moldova a avertizat împotriva a ceea ce pare să fie o ofensivă homofobă a socialiștilor. Centrul Genderdoc-M spune într-o declarație pe Facebook că PSRM ar urma să prezinte în parlament o inițiativă de interzicere prin lege a căsătoriilor între persoane de același sex. „Din frica de a pierde puterea și accesul la resurse, Igor Dodon a recurs din nou la homofobie și transfobie”, se spune în postare. Organizația spune că ideea interzicerii prin lege a mariajului gay a fost avansată de Igor Dodon recent, la televiziune. Cu aceeași ocazie, el a părut să sugereze că dorește și o lege similară cu cea rusească împotriva „PR”-ului LGBT.
Anchetă asupra implicării a șase ruși într-o serie de explozii la patru depozite de arme din Bulgaria
Autoritățile Bulgariei au lansat o anchetă asupra posibilei implicări a șase ruși într-o serie de explozii la patru depozite de arme din Bulgaria, între 2011 și 2020. O purtătoare de cuvânt al procuraturii de la Sofia a spus că acțiunile rușilor ar fi urmărit să împiedice livrări de arme către Ucraina sau Georgia. Alt fapt suspect anchetat va fi otrăvirea comerciantului bulgar de arme Emilian Gebrev în 2015. Același oficial a spus că este foarte probabil ca incidentele din Bulgaria să aibă legătură cu exploziile produse în 2014 în Cehia, la un depozit al lui Gebrev, care au provocat în ultimele zile o criză diplomatică între Cehia și Rusia.
Guvernul Ucrainei l-a înlocuit pe șeful Naftogaz
Guvernul Ucrainei l-a înlocuit pe șeful Naftogaz, cea mai mare companie de petrol și gaze din țară, după ce firma a avut pierderi de aproape 700 de milioane de dolari anul trecut.
Serviciul de presă al guvernului a spus miercuri, 28 aprilie, că Andri Koboliev a fost demis, iar ministrul interimar al Energiei, Iuri Vitrenco, îi va prelua îndatoririle. Koboliev, care a condus concernul energetic vreme de șapte ani, a scris pe Facebook că a aflat de demiterea sa din presă și nu poate comenta. Donatorii externi ai Ucrainei au condiționat ajutoarele de „curățirea” unor companii ca Naftogaz.
Rusia expulzează diplomați din țări care s-au solidarizat cu Cehia
Federația Rusă a anunțat că expulzează diplomați din patru țări est-europene din NATO și UE care s-au solidarizat cu Cehia în disputa ei diplomatică cu Moscova. Diplomații expulzați de ruși sunt din țările baltice și Slovacia. Cehia a anunțat recent că în exploziile de la un depozit de muniții de pe teritoriul ei, din 2014, au fost implicați agenți ruși, și a expulzat aproape 20 de angajați de la ambasada rusă din Praga. Moscova a răspuns cu aceeași monedă. Balticii, slovacii și românii s-au solidarizat în ultimele zile cu Cehia, expulzând diplomați ruși. Rusia neagă acuzațiile cehești legate de exploziile din 2014 de la Vrbetice, considerându-le făcute la comanda americanilor.
Șeful BioNTech: Europa va atinge „imunitatea de turmă” în iulie-august
Savantul aflat la originea vaccinului cunoscut în prezent ca Pfizer spune că Europa va atinge „imunitatea de turmă” în ce privește coronavirusul de tip nou „în iulie, cel mai târziu în august”. Ugur Sahin, șeful companiei germane BioNTech, care a elaborat vaccinul împreună cu americanii de la Pfizer, a mai spus că pentru o imunizare de durată ar fi nevoie de al treilea vaccin, cel mai probabil la 9-12 luni după prima injecție, iar apoi în fiecare an, sau la fiecare an și jumătate. Nu se știe deocamdată cu precizie care este pragul imunității de turmă anti-COVID-19, dar savanții vorbesc în general de 70% din populație.
În R. Moldova s-au administrat peste 100.000 de doze de vaccin anti-COVID
Autoritățile moldovene spun în R. Moldova s-au administrat deja peste 100.000 de doze de vaccin anti-COVID-19. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, citate de IPN, au fost administrate 75.778 de doze de AstraZeneca, 23.037 de doze de Pfizer/BioNtech și 1.185 de doze de Sinopharm. Conform datelor disponibile la 20 aprilie, 10.815 mii de oameni s-au vaccinat cu două doze de vaccin, ceilalți – deocamdată cu o singură doză. Pandemia a încetinit considerabil în ultima vreme în Moldova, unde s-au înregistrat miercuri 329 de cazuri de infectare.
Protest în fața Curții Constituționale. Se cere organizarea de alegeri anticipate
Zeci de oameni s-au adunat în fața Curții Constituționale, la chemarea PAS, în așteptarea deciziei Curții privind modul în care s-a decis instituirea stării de urgență pe 60 de zile. Manifestanții scandează „Anticipate” și „Noi nu cedăm” iar liderul interimar al PAS, Igor Grosu a reamintit că motivul pentru care partidul său a contesta impunerea stării de urgență este faptul că majoritatea parlamentară condusă de Socialiști ar fi încercat prin această măsură să amâne dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate, nu lupta cu pandemia de coronavirus.
Decizia Curții Constituționale este așteptată în cursul după amiezii.
Imagini de la proteste, pe pagina de Facebook a Europei Libere, Moldova.
Banca Mondială în Moldova: Ajutor financiar suplimentar pentru vaccinuri anti Covid-19
Banca Mondială în Moldova a decis să acorde R. Moldova un ajutor financiar suplimentar de aproape 25 de milioane de euro pentru cumpărarea de vaccinuri anti Covid-19. Într-un anunț făcut miercuri, 28 aprilie, Banca a precizat prin acest ajutor achiziționarea vaccinurilor eligibile împotriva COVID-19 cu scopul de a acoperi 30% din populație pe parcursul etapelor 2 și 3 ale vaccinării. De asemenea, în cadrul finanțării respective va fi oferit suport de ordin tehnic și financiar pentru a vaccina 50% din cetățenii R. Moldova, relatează Ziarul de Gardă.
În acest moment, R. Moldova dispune de aproape 200 de mii de doze de vaccin donate de România și de vaccinurile venite prin platforma Covax a Organizației Mondiale a Sănătății. Prin Covax, R. Moldova primește ca donație 10% din numărul necesar de vaccinur. Restul, până la 30% din necesar, poate fi cumpărat prin aceeași platformă la prețuri preferențiale.
Marți, R. Moldova a recepționat un prim lot de vaccinuri pe care l-a achiziționat din bani publici pentru a suplini stocurile disponibile provenite până acum exclusiv din donații. Este vorba despre un lot de 100 de mii de doze de vaccin CoronaVac procurat direct de la compania chineză producătoare Sinovac, singura care şi-a depus oferta la licitația eșuată organizată de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate. Acest tip de vaccin, neaprobat încă internaţional de OMS, era în proces de a fi autorizat în Moldova de către Agenția Medicamentului, care nu a oferit deocamdată detalii suplimentare.
Aproape 125 000 de doze de vaccin anti-COVID s-au administrat până pe 27 aprilie în R. Moldova – adică, proporțional, mai puține decât în țările Uniunii Europene, care ele însele se plâng că ritmul campaniei de imunizare este prea lent, mai ales din cauza problemelor cu livrările.
Între timp au apărut discrepanțe privind donația de vaccinuri Sputnik V din Rusia, sosită sâmbătă la Chișinău: reprezentanții Ministerului Sănătății declară că s-au recepționat numai 71 de mii de doze de vaccin, din donația anunțată de 142 de mii de doze de Sputnik V, anunțate de Parlamentul și Igor Dodon. Procesul de vaccinare cu Sputnik V în R. Moldova nu a început, deoarece nu este clar când R. Moldova va primi următorul lot de vaccin, pentru a imuniza cu a doua doză persoanele, susțin autoritățile din sănătate, citate de Ziarul de Gardă.
