Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat la Consiliul de Securitate că escaladarea violențelor în Orientul Mijlociu este „îngrozitoare”. Vorbind în debutul unei ședințe a Consiliului, la New York, duminică, Guterres a mai spus că poate urma o criză „necontrolabilă” și a cerut oprirea imediată a luptelor în Israel și Fâșia Gaza.

Ministerul sănătății din Gaza a anunțat că în loviturile aeriene israeliene de duminică au fost uciși 42 de oameni, inclusiv femei și copii, cel mai grav bilanț zilnic de la izbucnirea violențelor, pe 10 mai, între Israel și gruparea Hamas care controlează enclava. Atacurile israeliene au distrus trei clădiri, inclusiv reședința liderului politic al Hamas, Yahya Sinwar, potrivit armatei israeliene.

La Ierusalim, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus, tot duminică, în a șaptea zi a ostilităților, că operațiunea militară israeliană continuă „cu toată forța” și că va dura „atât cât este necesar” pentru a restabili calmul și liniștea pentru cetățenii israelieni. Declanșate de tulburări la Ierusalim, sunt cele mai intense lupte de la războiul devastator din Gaza din 2014.

Ministerul Sănătății spune că, duminică, au fost confirmate 109 cazuri noi de infectare cu COVID-19, păstrându-se ritmul redus din ultimele săptămâni. Încă 11 persoane bolnave de COVID-19 au decedat, ridicând numărul total al deceselor de la începutul pandemiei la 6 027. De la începutul campaniei de vaccinare, pe 2 martie, au fost administrate 233 603 de doze de vaccin.

Loviturile aeriene ale Israelului în Fâșia Gaza au distrus, duminică, reședința liderului Hamas, gruparea militantă care controlează enclava dens populată, în timp ce Consiliul de Securitate ONU se pregătește să examineze escaladarea conflictului.

Potrivit medicilor palestinieni, bilanțul victimelor în Gaza a ajuns, duminică, la 174 de la izbucnirea luptelor, pe 10 mai, Israelul spunând că rachetele lansate de militanți au ucis 10 oameni pe teritoriul israelian. Declanșate de tulburări la Ierusalim, luptele sunt cele mai intense în ultimii șapte ani. Armata israeliană a difuzat duminică imagini care ar înfățișa bombardarea casei din Gaza unde locuia Yahya Sinwar, șeful aripii politice a Hamas și fratele său, Muhammad Sinwar, responsabil de logistică și forța de muncă.

Cu o zi mai devreme, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că operațiunile militare împotriva Hamas vor „continua atât cât este necesar”, în ciuda apelurilor la calm ale Washingtonului și Națiunilor Unite. Sâmbătă, bombardamentele israeliene au distrus și o clădire cu multe etaje care găzduia redacțiile unor instituții de presă internaționale, inclusiv agenția AP. Potrivit armatei israeliene care a transmis un avertisment de evacuare înainte de bombardament, în clădire s-ar fi aflat capabilități militare ale Hamas, ea fiind o țintă legitimă.

AP a condamnat atacul și a cerut Israelului să prezinte dovezi, spunând, într-o declarație, că nu a avut niciun indiciu despre prezența Hamas în clădire. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu numărul mare al victimelor civile și a spus că este „profund deranjat” de atacul israelian asupra clădirii unde erau amplasate oficii ale instituțiilor media.

Un oficial ucrainean de rang înalt a spus că țara sa nu exclude un posibil schimb de prizonieri cu Rusia, dacă justiția din Ucraina îl va condamna într-un proces de trădare pe mogulul și politicianul pro-rus, Viktor Medvedciuk. Într-un interviu televizat, Oleksi Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare a spus că Ucraina l-ar preda „cu bucurie” pe mogul Moscovei în schimbul prizonierilor ucraineni din Rusia, dacă s-ar ivi o asemenea ocazie.

Medvedciuk care este deputat și membru de frunte al partidului Platforma de Opoziție – Pentru Viață a fost inculpat săptămâna aceasta pe trei capete de acuzare și plasat în arest la domiciliu. Procesul său de trădare urmează să înceapă în luna iulie. Inculpatul respinge acuzațiile și spune că ar fi motivate politic. Medvedciuk are relații personale apropiate cu liderul rus Vladimir Putin și promovează legături strânse între Ucraina și Rusia, chiar dacă Moscova a luat Kievului peninsula Crimeea, în 2014.

Aleksandr Lukașenka se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin în viitorul apropiat, pe fundalul izolării internaționale a liderului de la Minsk în urma lunilor de suprimare brutală a protestelor pașnice împotriva sa, după controversatele alegeri prezidențiale din august 2020. Vizita lui Lukașenka în Rusia urmează să aibă loc la sfârșitul lunii mai și va fi a treia anul acesta, relatează ziarul rus Kommersant.

Discuțiile cu Putin se vor axa în jurul chestiunii unei integrări mai puternice a celor două țări conform unui acord de uniune vechi de două decenii. Lukașenka a respins mereu presiunile exercitate asupra sa de Putin în această direcție, cerând Rusiei resurse energetice mai ieftine. Dar poziția sa la negocieri este acum slăbită, inclusiv din cauza dificultăților economice.

Sâmbătă, Minskul a anunțat că va încerca să vândă bonduri guvernamentale pe piața rusă pentru a încerca să obțină împrumuturi de 100 de miliarde de ruble (aproximativ 1,35 miliarde de dolari). Principalele investitoare în bonduri în ruble sunt băncile de stat ale Rusiei

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că versiunea indiană a noului coronavirus descoperită în Marea Britanie poate afecta sever progresele țării în lupta cu pandemia de COVID-19. El a spus că următoarea etapă de relaxare a restricțiilor antiepidemice va începe conform planurilor inițiale pe 17 mai, dar că ridicarea lor totală plănuită pentru 21 iunie ar putea fi amânată.

Autoritățile au trimis echipe sanitare din casă în casă pentru distribuirea de teste de coronavirus în două orașe din nordul Angliei, unde numărul de cazuri de infectare noi cu varianta indiană a virusului crește vertiginos. Oamenii de știință britanici spun că tulpina indiană se răspândește mai rapid decât cea britanică, dar nu s-a stabilit deocamdată cu cât.

Secretarul de stat american Antony Blinken începe duminică un turneu de cinci zile în Islanda și Danemarca, inclusiv Groenlanda, care va include participarea sa la o reuniune a Consiliului Arctic și o întrevedere față în față cu omologul său rus Serghei Lavrov, prima de la instalarea administrației Biden, în Statele Unite.

Turneul lui Blinken începe la Copenhaga, unde va discuta cu oficialii danezi despre „combaterea crizei climei și interesul comun în întărirea relației transatlantice”, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Ședința Consiliului Arctic din care fac parte opt țări, inclusiv Rusia, va avea loc pe 19 mai, la Reykjavik, în Islanda, unde Blinken se va întâlni și cu Lavrov.

Ministerul rus de Externe a spus că agenda include „subiectele cheie ale relației bilaterale și agendei internaționale”. Într-un raport difuzat în luna aprilie, agențiile de informații americane au spus că Moscova încearcă să-și mărească prezența militară și economică în vasta regiune arctică mai accesibilă datorită topirii ghețarilor.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că actuala campanie împotriva militanților palestinieni va „continua atât cât este necesar”, în ciuda apelurilor la calm ale Washingtonului și Națiunilor Unite. El a lansat avertismentul după o serie de lovituri aeriene israeliene având ca ținte oficiali de rang înalt și comandanți ai Hamas, gruparea extremistă care controlează Gaza.

Bombardamentele israeliene au distrus și o clădire cu multe etaje care găzduia redacțiile unor instituții de presă internaționale. Autoritățile medicale palestiniene spun că 145 de oameni inclusiv femei și copii au fost uciși în Gaza de pe 10 mai, când au erupt ostilitățile. Militanții Hamas au lansat asupra Israelului mii de rachete, majoritatea căzând în zone nepopulate sau fiind nimicite de apărarea antiaeriană israeliană.

Israelul a înregistrat 10 victime. Pe 15 mai, președintele american Joe Biden a discutat la telefon despre nevoia aplanării luptelor cu Netanyahu și cu președintele palestinian Mahmoud Abbas. În mai multe orașe europene și americane au avut loc proteste în semn de solidaritate cu palestinienii.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a inaugurat împreună cu o delegație din România un parc din sectorul Buiucani al capitalei renovat cu sprijinul autorităților municipale din București. La ceremonia de sâmbătă în parcul Alunelul, Ceban a spus că este un sprijin „extraordinar de peste Prut”, iar Ciprian Ciucu, primarul sectorului șase din București care a finanțat lucrările, a spus că proiectul este „începutul unei înfrățiri”.

După alegerea sa ca primar, în 2019, Ceban și-a suspendat calitatea de membru al Partidului Socialiștilor, călătorind și la București, și la Moscova pentru a cere sprijin în vederea modernizării Chișinăului. Văzut des în compania liderilor socialiști, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, primarul capitalei nu va candida pe lista comună a socialiștilor și comuniștilor de la alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iulie.

Doar aproximativ 9300 de persoane au fost până în acest moment vaccinate în regiunea transnistreană, într-o lună și jumătate de când a început oficial imunizarea populației în stânga Nistrului. Însă campania oficială de vaccinare, lansată pe 5 martie, a fost întârziată cu cel puțin trei săptămâni, pentru că administrația de la Tiraspol a ținut în depozite serul AstraZeneca, donat de România. Peste 900 de medici din regiune au fost vaccinați cu Pfizer, iar vaccinarea cu Sputnik V, donat de Rusia, a început pe 6 mai.

Peste o treime din persoane s-au vaccinat cu serurile occidentale AstraZeneca și Pfizer, iar aproape două treimi – cu rusescul Sputnik V, care în acest moment este rezervat doar pensionarilor. De luni, 17 mai, cu Sputnik se vor putea vaccina și medicii, iar celelalte categorii încă mai pot opta pentru AstraZeneca – rezerva de vaccin se epuizează, în acest moment în regiunea transnistreană au mai rămas doar 560 de doze.

Responsabila de domeniul sănătății de la Tiraspol, Cristina Albul, a declarat postului oficial de televiziune din regiune că nu au existat reacții adverse majore la niciunul dintre vaccinurile administrate până acum.

„Reacții adverse majore nu au fost înregistrate după vaccinarea cu niciunul dintre vaccinuri. Da, sunt unele reacții minore, febră, dureri sau reacții locale, dar astfel de reacții apar și după alte vaccinuri, nu doar după cel împotriva coronarvirusului”, a spus Cristina Albul.

Regiunea transnistreană primește 10 la sută din donațiile occidentale de vaccinuri primite de Republica Moldova, proporțional numărului de populație. În cazul serului Sputnik V donat de Rusia, Transnistriei i-au revenit 31 de mii de seturi complete de vaccin, din cele 71 de mii care au ajuns în Republica Moldova.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat Europei Libere că în Republica Moldova au fost deja imunizate cu prima doză 200 de mii de persoane, și alte 20 de mii – cu ambele doze de vaccin. Potrivit lui, Republica Moldova are în acest moment sub 200 de mii de doze de vaccin, cantitate suficientă până la mijlocul lunii iunie.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a prelungit carantina în regiunea transnistreană cu încă o lună, până pe 15 iunie. Regimul special presupune purtarea măștilor, păstrarea distanței sociale și amenzi pentru încălcarea măsurilor de carantină. În același timp, transportul public funcționează în regim normal. Din 30 aprilie locuitorii din stânga Nistrului pot pleca din regiune fără acceptul administrației de la Tiraspol, iar la revenire nu trebuie să stea în carantină sau să prezinte un text negativ.

Carantina în stânga Nistrului a fost impusă încă în martie 2020, iar din luna iulie locuitorii din regiune nu au mai putut circula decât având o aprobare din partea administrației. Restricțiile nu par să fie dat însă rezultate – regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău. Numărul de îmbolnăviri de Covid 19 de la începutul pandemiei se apropie în stânga Nistrului de 49 de mii, iar cel al deceselor este de 1159.

În ultimii 12 ani peste 14 milioane de euro și 22 milioane de dolari au fost alocate pentru activități de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului de Uniunea Europeană, împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Datele au fost publicate de Biroul de Reintegrare de la Chişinău, care anunță că din 2009 au fost realizate cinci etape ale Programului de consolidare a măsurilor de încredere, cu implicarea actorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. UE este observator în formatul de negocieri „5+2” începând cu anul 2005 și este principalul donator extern pentru proiecte care vizează regiunea transnistreană.

Un comunicat al Biroului de reintegrare arată că mai multe aspecte conținute în Acordul de Asociere cu UE au făcut Republica Moldova mai atractivă pentru cetățenii ei din regiunea separatistă din stânga Nistrului. Printre acestea, regimul liberalizat de vize de care beneficiază și locuitorii regiunea transnistreană, Acordul de Liber Schimb care deschide noi piețe de desfacere în UE și oportunități disponibile inclusiv pentru agenții economici din raioanele de est ale țării.

Iar după ce Uniunea Europeană a ridicat vizele pentru cetățenii moldoveni, un număr important de locuitori ai regiunii transnistrene „și-au formalizat raporturile juridice în calitate de cetățeni ai Republicii Moldova”. „Dacă în 2013 în Registrul de stat al populației erau luaţi la evidenţă 285 947 locuitori din stânga Nistrului și municipiul Bender, atunci la 01 aprilie 2021 acest număr a ajuns la 340 682”, se spune în comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.

În plus, oferirea de către Bruxelles a instrumentelor de facilitare a comerțului cu UE a permis atragerea unui număr mai mare de agenți economici din regiune în câmpul legal al Republicii Moldova. „Până la 31 martie 2021 la evidența Agenției Servicii Publice erau 2190 antreprenori, dintre care 1694 – la evidență provizorie, iar 496 au înregistrare permanentă. Totodată, UE a devenit principala destinație pentru exporturile de mărfuri din raioanele de est ale țării. În ultimii 7 ani peste jumătate din exporturile din regiune merg în UE, iar în 2020 aceste tranzacții au reprezentat 56,60%”, mai arată comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.

Comunicatul mai salută rolul pe care l-a avut Uniunea Europeană în perioada pandemiei de Covid-19 în dotarea sistemului medical cu medicamente și echipamente necesare sistemului medical, dar și cu vaccin anticovid. „O parte din aceste donații au fost direcționate unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender”, se mai spune în comunicat.

În ultimii 12 ani peste 14 milioane de euro și 22 milioane de dolari au fost alocate pentru activități de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului de Uniunea Europeană, împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Datele au fost publicate de Biroul de Reintegrare de la Chişinău, care anunță că din 2009 au fost realizate cinci etape ale Programului de consolidare a măsurilor de încredere, cu implicarea actorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. UE este observator în formatul de negocieri „5+2” începând cu anul 2005 și este principalul donator extern pentru proiecte care vizează regiunea transnistreană.

Un comunicat al Biroului de reintegrare arată că mai multe aspecte conținute în Acordul de Asociere cu UE au făcut Republica Moldova mai atractivă pentru cetățenii ei din regiunea separatistă din stânga Nistrului. Printre acestea, regimul liberalizat de vize de care beneficiază și locuitorii regiunea transnistreană, Acordul de Liber Schimb care deschide noi piețe de desfacere în UE și oportunități disponibile inclusiv pentru agenții economici din raioanele de est ale țării.

Iar după ce Uniunea Europeană a ridicat vizele pentru cetățenii moldoveni, un număr important de locuitori ai regiunii transnistrene „și-au formalizat raporturile juridice în calitate de cetățeni ai Republicii Moldova”. „Dacă în 2013 în Registrul de stat al populației erau luaţi la evidenţă 285 947 locuitori din stânga Nistrului și municipiul Bender, atunci la 01 aprilie 2021 acest număr a ajuns la 340 682”, se spune în comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.

În plus, oferirea de către Bruxelles a instrumentelor de facilitare a comerțului cu UE a permis atragerea unui număr mai mare de agenți economici din regiune în câmpul legal al Republicii Moldova. „Până la 31 martie 2021 la evidența Agenției Servicii Publice erau 2190 antreprenori, dintre care 1694 – la evidență provizorie, iar 496 au înregistrare permanentă. Totodată, UE a devenit principala destinație pentru exporturile de mărfuri din raioanele de est ale țării. În ultimii 7 ani peste jumătate din exporturile din regiune merg în UE, iar în 2020 aceste tranzacții au reprezentat 56,60%”, mai arată comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.

Comunicatul mai salută rolul pe care l-a avut Uniunea Europeană în perioada pandemiei de Covid-19 în dotarea sistemului medical cu medicamente și echipamente necesare sistemului medical, dar și cu vaccin anticovid. „O parte din aceste donații au fost direcționate unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender”, se mai spune în comunicat.

Industria podcasturilor aflată într-o expansiune fulminantă va avea propriile premii asemănătoare cu premiile Oscar din lumea filmului, a anunțat, la Los Angeles, recent înființata Academie de Podcasturi. Premiile Ambies vor fi oferite celor mai bune producții într-o industrie încăpătoare, cu o mare diversitate de autori, de la Michelle Obama, Prințul Harry și Kim Kardashian la orice student cu un smart phone, relatează Reuters. Aproximativ 56% dintre americanii de peste 12 ani, sau 162 de milioane de oameni, au ascultat un podcast cel puțin o dată, potrivit unui recent studiu sociologic, atestându-se o creștere de 20% față de acum cinci ani. Duminică, 16 mai 2021, Academia de Podcasturi va decerna primele sale distincții în 23 de categorii, de la sport și crimă până la comedie, într-un nou pas care sugerează maturizarea genului. Printre principalele podcasturi nominalizate se află show-ul „Dirty Diana” despre o femeie care găzduiește un site erotic, interpretată de Demi Moore, serialul horror „The Left Right Game”, dar și show-ul „Wind of Change” în care jurnalistul Patrick Radden Keefe investighează zvonul despre faptul că adevăratul autor al piesei Scorpions de la sfârșitul Războiului Rece ar fi fost CIA. Anunțând evenimentul de duminică, Donald Albright, președintele Academiei de Podcasturi care a fost înființată în februarie 2020, a spus că, datorită ușurinței cu care pot fi realizate podcasturile, doar cu o idee bună și un microfon, oricine poate ajunge numărul 1 în noua industrie. În afară de premii anuale, Academia de Podcasturi mai organizează webinar-uri despre marketing și difuzare, programe de mentorship și schimb de experiență atât între podcateri consacrați, cât și noii veniți.

Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov a anunțat că nu va candida la alegerile parlamentare, pentru prima dată în 27 de ani. Diacov a scris într-o postare pe Facebook că cedează locul 5 pe lista candidaților PD la alegerile anticipate din 11 iulie lui Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia, iar această propunere care îi aparține a și fost acceptată de conducerea partidului. În vârstă de 69 de ani, Diacov este deputat din 1994 și a condus parlamentul moldovean ca spicher între 1998 – 2001, când a fost modificată constituția moldoveană pentru trecerea la republica parlamentară. În postarea pe Facebook, el nu a spus ce planuri de viitor are. Decizia lui Diacov contrastează cu cea a altui veteran al politicii moldovene, fostul președinte Vladimir Voronin, care, după o pauză de un mandat, va conduce la parlamentarele din 11 iulie lista de candidați ai blocului electoral PCRM-PSRM.

Președinta Maia Sandu a întors parlamentului mai multe legi votate de majoritatea PSRM-Șor în luna aprilie, spunând că acestea „conțin portițe de corupție pentru scheme de delapidare și înstrăinare a bunurilor publice”. În anunțul de vineri, șefa statului mai spune că legile respinse de ea vor trebui reexaminate de viitorul parlament, care va decide dacă le modifică pentru a elimina deficiențele sau le retrage. Președinta Sandu a respins între altele abrogarea „Legii miliardului”, spunând că actul votat de majoritatea informală din parlamentul dizolvat între timp nu ridica de pe umerii cetățenilor povara restituirii banilor furați în 2014, ci o transforma în inflație și instabilitate financiară.

Șefa statului a mai refuzat să promulge legile care prevedeau compensarea cheltuielilor populației pentru curentul electric consumat în lunile aprilie și mai, spunând că este inechitabilă, cuprinzând nu doar oamenii nevoiași, ci și consumatorii înstăriți, inclusiv deputați și miniștri. O altă lege respinsă de președintă oferea guvernului interimar dreptul de a încheia tratate internaționale care implică angajamente financiare pentru R. Moldova și dreptul de a angaja și demite persoane cu funcție de demnitate publică și funcționari. Maia Sandu a spus că legea nu mai este folositoare, pentru că un nou guvern plenipotențiar ar urma să fie instalat în două luni, după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului a făcut apel la Israel și militanții Hamas să renunțe la limbajul care inflamează tensiunile în loc să le aplaneze, la cinci zile de tiruri de rachetă ale militanților asupra orașelor israeliene și bombardamente ale aviației israeliene în Gaza. Declarația lui Michelle Bachelet a fost difuzată de la Geneva, sâmbătă, cu scurt timp înainte ca o lovitură aeriană israeliană să distrugă o clădire cu multe etaje din Gaza, care găzduia agenția Associated Press și alte instituții media.

Există îngrijorări că unele atacuri ale armatei israeliene au avut ca ține clădiri civile care nu întrunesc condițiile pentru a fi considerate obiective militare, a mai spus Bachelet. Israelul și-a intensificat operațiunile militare din Gaza, pe 15 mai, după ce violențe noi au mai izbucnit în Cisiordania și la granița cu Libanul, iar tensiunile interne între cetățeni israelieni evrei și arabi s-au intensificat în mai multe orașe cu populație mixtă. Militanții Hamas au continuat lansarea de rachete asupra Israelului. De la începutul ostilităților, pe 10 mai, 132 de oameni au fost uciși în Gaza, inclusiv femei și copii, potrivit oficialilor medicali palestinieni. În Israel, au murit opt oameni.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut țărilor bogate să renunțe pe moment la vaccinarea adolescenților și copiilor împotriva COVID-19 și să doneze, în schimb, rezervele de vaccinuri țărilor defavorizate, unde aceste seruri sunt deficitare. Șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a făcut apelul, pe 14 mai, la o întâlnire virtuală la Geneva. Această agenție ONU speră că mai multe țări bogate vor urma exemplul Franței și Suediei, donând vaccinuri platformei COVAX, după imunizarea categoriilor prioritare ale propriei populații. Printre țările bogate care au autorizat deja utilizarea vaccinurilor existente pentru copii și adolescenți se numără Statele Unite și Canada, iar Agenția Europeană pentru Medicamente examinează o asemenea posibilitate pentru Uniunea Europeană. Oficiali ai OMS au mai cerut guvernelor să dea dovadă de multă precauție când examinează anularea unor restricții antiepidemice, cum ar fi purtarea măștilor.

Un atac cibernetic în Statele Unite asupra unei conducte de carburanți a cauzat întreruperea livrărilor în state sudice și în capitala americană, Washington, oficiali de securitate spunând că atacul își are originea în Rusia. Proprietarul Colonial Pipeline a spus, la 14 mai, că este pe cale de a restabili funcționalitatea deplină a conductei, dar că aceste eforturi vor mai dura câteva zile. Vineri, livrările de carburanți au fost întrerupte în 88% din stațiile de alimentare de la Washington, față de 79% în ziua precedentă. Au fost afectate sever livrările în statele Carolina de Nord și Carolina de Sud, Virginia și Georgia. Președintele Joe Biden a spus că livrările ar trebui să revină la normal până la sfârșitul săptămânii. Administrația sa va căuta să desființeze organizația de hackeri vorbitori de rusă responsabilă de atacul asupra infrastructurii energetice americane, considerat cel mai puternic de până acum. Biden a mai spus că intenționează să vorbească direct cu președintele rus Vladimir Putin despre faptul că Rusia găzduiește criminali cibernetici care au provocat pagube de zeci de miliarde de dolari în țările occidentale, în ultimul an.

Uniunea Europeană a criticat decizia Rusiei de a desemna Statele Unite și Republica Cehă drept țări „neprietenoase”. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus pe 15 mai că decizia luată cu o zi mai devreme de Moscova reprezintă un nou pas pe calea „escaladării”, care „subminează relațiile diplomatice. Decizia rusă înseamnă că ambasada Statelor Unite în Rusia nu va mai putea angaja personal local, iar cea a Cehiei va putea avea maxim 19 angajați ruși. Guvernul rus a amenințat să ia decizii asemănătoare în cazul altor țări, dacă acestea întreprind acțiuni neprietenoase față de Rusia. Relațiile Pragăi cu Moscova s-au deteriorat considerabil în luna aprilie, când Cehia a acuzat Rusia de implicare în detonarea unui depozit ceh de explozibil în 2014 și a expulzat un număr mare de diplomați ruși. Rusia a luat măsuri similare de răspuns, Cehia fiind sprijinită de alte țări ale Uniunii Europene și de Statele Unite.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 din România a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost administrate 110.314 de doze de vaccin. Conform unui comunicat al CNCAV transmis vineri agenției Agerpres, 44.960 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 65.354 de persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 6.519.397 de doze unui număr de 3.834.311 de persoane, dintre care 1.149.225 au primit o doză şi 2.685.086 şi pe cea de-a doua. Potrivit site-urilor de știri din Romania, la Cluj, procentul celor vaccinați este de peste 40 %.

Israelul a bombardat Fâșia Gaza cu artilerie și au avut loc atacuri aeriene în timp militanții palestinieni Hamas au continuat să lanseze un nou baraj de rachete împotriva unor localități israeliene, în a cincea zi de ostilități.

Israelul a declarat că masează trupe de-a lungul graniței sale în timp ce forțele sale aeriene și terestre au atacat Gaza. În violențele reînnoite cel puțin 119 persoane au fost omorâte din partea palestiniană, inclusiv zeci de copii și femei, potrivit oficialilor medicali ai Hamas care controlează Fâșia Gaza. Organizația Hamas este considerată organizație teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană și multe alte țări.

Autoritățile israeliene au raportat opt decese cauzate de atacurile masive cu rachete începând cu 10 mai - un soldat, doi copii și cinci civili.

„Am spus că Hamas va plăti un preț foarte scump”, a declarat ieri premierul israelian Benjamin Netanyahu. „Facem asta și vom continua să facem asta cu vigoare”, a spus el.

Un purtător de cuvânt al militanților Hamas a declarat că o ofensivă terestră israeliană va fi „o șansă să omorâm mai mulți soldați și să capturăm mai mulți prizonieri de la inamic”.

Ministrul israelian al apărarii Benny Gantz va dispune o „întărire masivă” a forțelor de securitate pentru a pune capăt violențelor interetnice care au izbucnit din mai multe localitati israeliene și în urma cărora peste 400 de persoane au fost arestate. Purtătorul de cuvânt al poliției israeliene, Micky Rosenfeld, a declarat că violențele în mai multe orașe au atins un nivel nevăzut de zeci de ani și că poliția „previne literalmente pogromurile”. Președintele american Joe Biden a spus că a vorbit cu premierul Netanyahu cerând încetarea luptelor, dar a spus și că din partea israeliană „nu a existat o reacție semnificativă exagerată”. Președintele Biden a spus că obiectivul este acum de a se „ajunge la un punct în care există o reducere semnificativă a atacurilor, în special a atacurilor cu rachete care sunt lansate fără discriminare în zone populate”.

Pe fondul escaladării luptelor, mediatorii egipteni au mers în Israel pentru a căuta încetarea focului. Egiptul servește adesea ca mediator între Israel și milițiile islamice Hamas și a fost un jucător-cheie în încheierea unor conflicte israelo-palestiniene din trecut.

Atacurile aeriene au distrus zeci de clădiri, inclusiv trei foarte înalte. Israelul susține că ele adăposteau militanți sau facilități Hamas, dar în ele se aflau și civili.

Escaladarea violențelor - cea mai gravă din 2014 încoace - a fost declanșată de tulburările din weekend la Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim, care este un loc sacru atât pentru musulmani, cât și pentru evrei și tulburările au fost cauzate și de posibile evacuări ale unor familii palestiniene dintr-un cartier din Ierusalimul de est.

Partidul Acțiune și Solidaritate și-a prezentat echipa cu care merge la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

În lista PAS sunt 102 candidați la funcția de deputat, iar printre primii zece se află președintele interimar al formațiunii, Igor Grosu, fosta ministră a finanțelor, Natalia Gavrilița, deputatul Mihai Popșoi, deputatul Sergiu Litvinenco, jurnalistele Nata Albot și Natalia Davidovici, deputatul Vladimir Bolea. Pe listă se mai regăsesc fosta ministra a justiției Olesea Stamate, Dan Perciun, Vasile Șoimaru, Dumitru Alaiba, Rosian Vasiloi.

Vicepreședinta PAS, Natalia Gavrilița, a declarat că oamenii și-au dorit aceste alegeri parlamentare anticipate, iar acum puterea este în mâinile lor.

Astăzi este prima zi când candidații la funcția de deputat pot depune actele la CEC.

Armenia s-a adresat în mod oficial Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, să organizeze consultări cu privire la disputa sa de frontieră cu Azerbaidjanul, care a apărut la câteva luni după ce cele două țări au încheiat o confruntare militară asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, soldată cu preluarea controlului enclave de către trupele azere. Primul-ministru interimar de la Erevan, Nikol Pașinian, a invocat articolul 2 din tratatul fondator al CSTO prin care blocul se angajează să „lanseze imediat mecanismul consultărilor comune” cu privire la un răspuns colectiv la amenințările cu care se confruntă un stat membru, a anunțat biroul său de presă astăzi. Pe lângă Armenia și Rusia, organizația include Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul și Uzbekistanul, dar nu și Azerbaidjanul.

Armenia a acuzat trupele azere că au avansat câțiva kilometri la granița sa sudică și încercând să îți extindă teritoriile. Azerbaidjanul respinge afirmația, spunând că trupele sale iau poziții pe partea azeră a frontierei și acuză conducerea armeană că încearcă să exploateze problema din motive politice înainte de alegerile parlamentare anticipate de luna viitoare.

Noile acuzații aduse împotriva activistei opozitiei din Belarus Maria Kalesnikava trezesc indignare a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price ieri. Asociați ai opozantei aflată în închisoare au declarat pentru postul nostru ieri că mai nou Kalesnikava este acuzată de conspirație pentru a prelua puterea prin mijloace neconstituționale, pentru că a lansat apeluri publice pentru acțiuni împotriva securității naționale și pentru crearea și conducerea unui grup extremist. Dacă va fi găsit vinovată, Kalesnikava ar putea fi condamnată la 12 ani de închisoare.

Lidera opoziției din Belarus, Svieatlana Țihanovskaia, consideră inacceptabile acuzațiile oficiale împotriva doamnei Kalesnikava și a scris pe Twitter că regimul Lukașenka „folosește acuzații false pentru a reprima dizidența”. Kalesnikava este o membră importantă a Consiliului de coordonare, un organism înființat de opoziția politică din Belarus pentru a facilita transferul de putere în urma alegerilor prezidențiale din august anul trecut pe care opoziția le consideră fraudate și pe care Occidentul a refuzat să le recunoască rezultatul. Kalesnikava a respins toate acuzațiile împotriva ei ca fiind motivate politic. Arestarea ei din septembrie anul trecut a venit pe fondul demonstrațiilor de masă din Belarus care au avut loc zilnic, timp de câteva luni, protestatarii contestând rezultatele votului în urma căruia Alexandr Lukașenka a obținut un al șaselea mandat consecutiv de președinte.

Dzianis Urad, căpitan în Statul Major al Forțelor Armate din Belarus, care a fost acuzat că ar fi dat la iveală un document guvernamental despre utilizarea trupelor pentru reprimarea protestatarilor pașnici anti-Lukașenka de anul trecut, a fost condamnat la 18 ani de închisoare. Curtea Supremă din Belarus l-a găsit vinovat pe căpitanul Dzianis Urad, în vârstă de 29 de ani, de înaltă trădare.

Instanțele din Belarus au aplicat pedepse dure protestatarilor și oficialilor precum Urad, care au susţinut protestele anti-Lukașenka masive de după alegerile din august anul trecut, considerate de opoziţie ca fraude și al căror rezultat nu a fost recunoscut de Occident.

Căpitanul Urad a fost arestat în martie, după ce se pare că a trimis unui canal Telegram din Polonia o fotocopie a unei scrisori a Ministerului de Interne adresată Ministerului Apărării, solicitând trupe. Procesul său a avut loc în spatele ușilor închise. Sentința lui Urad este cea mai dură dintre sutele care au fost pronunțate în ultimele luni împotriva belarușilor care se opun rezultatelor oficiale ale votului prezidențial din 9 august. care i-a dat Lukașenka, în vârstă de 66 de ani, un al șaselea mandat consecutiv.