Ştiri
„Libertatea presei înseamnă siguranță pentru toți” (Josep Borrell)
Coordonatorul politicii extrene europene, Josep Borell s-a referit duminică, în ajunul Zilei mondiale a libertăţii presei, la jurnaliştii asasinaţi din 2020 şi şi-a exprimat preocuparea deosebită faţă de violenţele la adresa femeilor care exercită această profesie.
În numele UE, Borrell a amintit că, potrivit observatorului UNESCO, de la începutul anului 2020 au fost ucişi 76 de jurnalişti în întreaga lume şi "mulţi alţii au fost arestaţi, hărţuiţi sau ameninţaţi", adăugând că "este deosebit de îngrijorătoare violenţa de gen împotriva jurnalistelor".
Şeful diplomaţiei europene a apreciat că "libertatea presei înseamnă siguranţă pentru toţi" şi a definit-o drept "fundamentul societăţilor democratice, care pot prospera doar dacă cetăţenii au acces la informaţie credibilă şi pot lua decizii fundamentate".
Borrell a mai spus că libertatea presei şi libertatea de exprimare trebuie promovate şi protejate "peste tot" şi a subliniat că "UE este dispusă să facă mai mult" pentru a îndeplini acest deziderat.
Peste jumătate de milion de pașapoarte rusești acordate locuitorilor din estul separatist al Ucrainei în doi ani
Ministerul rus de Interne a informat că aproximativ 527.000 de persoane din estul separatist al Ucraina au primit cetățenia rusă în ultimi doi ani. Serviciul de presă al ministerului a făcut anunțul pe 2 mai, relatează agenției de stat TASS.
Anterior, Rusia eliberase 650.000 de pașapoarte noi în regiune, după ce președintele Vladimir Putin a emis în 2019 un ordin prin care a simplificat procesul de acordare a cetățeniei pentru locuitorii din estul Ucrainei.
Viktor Vodolațki, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri CSI și pentru integrare eurasiatică din Duma de Stat declara pe 24 aprilie agenției TASS că Rusia ar putea emite până la 1 milion de pașapoarte noi ucrainienilor din estul separatist, până la sfârșitul anului.
În noiembrie 2020, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov declara: „Rusia a protejat întotdeauna și va continua să protejeze interesele rușilor, indiferent de locul în care trăiesc”.
Politica Moscovei de a acorda cetățenia rusă locuitorilor din regiunile Lugansk și Donețk a fost criticată repetat pe scena internațională, fiind considerată încă o metodă de a pune presiuni pe autoritățile de la Kiev și de a destabiliza și mai mult situația din Ucraina.
Din 2014, Ucraina se confruntă cu o mișcare armată separatistă în estul țării, susținută de Rusia, deși Moscova a respins mereu acuzațiile că ar sprijini material și logistic milițiile separatiste. Până acum, confruntările din estul Ucrainei s-au soldat cu peste 13.000 de victime.
Imagini din 19 aprilie 2021 de pe linia de front din estul Ucrainei:
Kiev-ul consideră mișcarea separatistă dar și campania Moscovei de a acordare cetățenie locuitorilor din estul Ucrainei drept elemente ale războiului hibrid purtat de Moscova și o încălcare a suveranității Ucrainei.
În aprilie, tensiunile între Ucraina și Rusia crescuseră și mai mult după ce Rusia a masat zeci de mii de miliari la granițele cu Ucraina și în peninsula Crimeea, anexată abuziv de Moscova în 2014.
Vezi și: Sabina Fati „În jurul Mării Negre”, un blog de călătorie, 2016.
Pe 20 martie, a intrat în vigoare și un decret prezidențial care interzicea cetățenilor non-ruși să dețină terenuri în cea mai mare parte a Crimeei.
„Uniunea Europeană nu recunoaște anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia, ceea ce reprezintă o încălcare clară a dreptului internațional", a comentat la vremea respectivă Uniunea Europeană. „Prin urmare, Uniunea Europeană nu recunoaște acest decret și consideră intrarea sa în vigoare drept o altă încercare de integrare forțată a peninsulei, anexate ilegal în Rusia”.
Doliu național în Israel
Israel a declarat doliu național duminică, drapelurile au fost coborâte în bernă, în memoria celor 45 de oameni care şi-au pierdut viaţa în tragedia de vineri. 10 copii şi adolescenţi au fost printre victimele tragediei din Israel.
O şedinţă specială a Parlamentului are loc pentru a comemora victimele. Incidentul este calificat drept cel mai grav dezastru civil din istoria ţării.
Zeci de mii de evrei ultraortodocşi participau în noaptea de joi spre vineri la un pelerinaj, pe Muntele Meron, când s-a produs o busculada.
Pelerinajul fusese cel mai mare eveniment public în Israel de la izbucnirea pandemiei de coronaviurs.
Ucraina: Conducerea Naftogaz demisionează în semn de protest
Consiliul de administrare al Companiei naționale de petrol și gaze din Ucraina, Naftogaz, este în curs de a demisiona după ce guvernul a luat decizia neașteptată de a-l înlocui pe șeful companiei, Andri Koboliev, aflat la conducerea Naftogaz din 2014. Demiterea lui Koboliev a fost anunțată pe 28 aprilie, când guvernul a invocat „rezultatele sub așteptări” ale companiei de petrol și gaze în 2020, cu pierderi de aproape 700 de milioane de dolari.
Consiliul de administrare, care fusese suspendat temporar pentru a permite demiterea lui Koboliev, a dat publicității o declarație pe 30 aprilie în care spune că toți membrii săi și-au înaintat demisiile, începând cu 14 mai. „Consiliul de administrare va utiliza următoarele două săptămâni pentru a ajuta la o tranziție ordonată”.
Decizia neașteptată a guvernului de a-l concedia pe Koboliev amenință să complice și mai mult negocierile cu FMI pentru un ajutor de 5 miliarde de dolari. Partenerii internaționali ai Ucrainei avertizează că astfel de decizii trebuie luate în mod transparent, altfel este subminată încrederea în seriozitatea autorităților de a continua reformele și mai ales lupta cu corupția sistemică.
La Kiev se ridică o parte din restricțiile sanitare. Bucureștiul ar putea face același lucru
La Kiev, în capitala Ucrainei, au fost relaxate restricțiile sanitare impuse din martie pentru a preveni răspândirea pandemiei de coronavirus.
De la 1 mai, s-au redeschis cafenelele, restaurantele, centrele comerciale și cluburile sportive. Restricțiile sunt parțial ridicate și pentru utilizarea transportului în comun.
Rămâne însă obligatorie purtarea măștilor sanitare în locurile publice și transport. Școlile și grădinițele se vor redeschide pe 5 mai.
În martie, autoritățile orașului au închis școlile și grădinițele, teatrele și centrele comerciale, în timp ce cafenelele și restaurantele nu aveau voie să furnizeze decât mâncare de luat acasă. Transportul public de la Kiev putea fi utilizat numai cu permise speciale pentru cei care lucrează în sectoare critice.
În ciuda acestor măsuri, Kievul a înregistrat în aprilie unele dintre cele mai ridicate rate de noi infectării cu coronavirus din toată Ucraina. Numărul a scăzut dramatic în ultima săptmână.
Ucraina a înregistrat peste 2 milioane de infecții cu coronavirus și peste 44.400 de decese legate de Covid-19 de la izbucnirea pandemiei, anul trecut.
De luni, 3 mai, în capitala României ar putea fi redeschise teatrele, restaurantele și cafenelele, dacă rata de infectare continuă să se mențină la sub 3 cazuri noi de contaminare cu coronavirus la mia de locuitori.
SUA - Japonia: noi discuții la Londra, privind China și Coreea de Nord
Ministrul de externe japonez Toshimitsu Motegi şi secretarul de stat american Antony Blinken vor avea o întrevedere luni, la Londra, principalele subiecte de discutat urmând a fi China, Coreea de Nord şi Myanmar. Întâlnirea, primă după vizita efectuată de Blinken în Japonia în luna martie, va avea loc înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din principalele şapte ţări industrializate ale lumii (G7).
Administraţia americană a încheiat recent o analiză politică amplă asupra situaţiei din Coreea de Nord. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat vineri că abordarea SUA va fi una 'practică', care va viza să împiedice dotarea Phenianului cu arme nucleare.
Coreea de Nord a apreciat drept „amăgitoare" diplomaţia americană, respingând ideea discuţiilor cu Washingtonul, a informat duminică agenţia oficială de presă nord-coreeană, KCNA, citată de AFP.
Comentariul vine după ce administraţia americană a declarat că preşedintele Joe Biden este favorabil unei abordări „deschise a diplomaţiei" cu Coreea de Nord privind denuclearizarea.
Bulgaria se pregătește de noi alegeri generale, probabil în iulie
După alegeri generale neconcludente pe 4 aprilie, Bulgaria va merge din nou la urne în iulie. Sâmbătă, socialiştii au devenit al treilea partid parlamentar care a refuzat să formeze un guvern.
Socialiştii, care şi-au pierdut aproape jumătate din mandate la alegerile din 4 aprilie, au spus că le-ar fi imposibil să creeze o majoritate funcțională într-un parlament atât de fragmentat.
Decizia socialiştilor vine după ce atât partidul de centru-dreapta GERB al premierului demisionar Boiko Borisov, cât şi noul partid anti-sistem 'Există un Astfel de Popor' (ITN), condus de cântăreţul şi moderatorul de talk-showuri TV Slavi Trifonov, au renunţat la încercările de a forma un guvern.
Președintele Rumen Radev este pus acum în situația de a dizolva parlamentul și de a numi un guvern interimar. Este de așteptat ca noile alegeri generale să fie programate pe 11 iulie. În aceeași zi, în R. Moldova vor avea loc alegeri generale anticipate.
În acest moment, Bulgaria – cea mai săracă țară din UE – nu-și poate permite o criză politică prelungită, dacă nu vrea să riște șansele unei relansări economice post-Covid cu ajutorul planul european de redresare de 750 de miliarde de euro.
Protestele ample anti-corupție de anul trecut au adus în prim-plan mai multe partide anti-sistem, începând cu „Există un Astfel de Popor” (ITN) care însă nu au reușit să formeze un bloc sau alianțe cu partidele tradiționale, GERB sau Partidul Socialist.
Rusia intră într-o mini-vacanță decretată pentru a limita răspândirea pandemiei
Rusia a intrat de sâmbătă într-o lungă „vancață” decretată de preşedintele Vladimir Putin la recomandarea autorităţilor sanitare pentru a preveni un nou val al pandemiei de coronavirus care, potrivit datelor oficiale, a provocat deja peste 110.000 de decese în ţară. În principiu, este vorba de toată perioada între 1 și 9 mai, Ziua Victoriei.
Autorităţile ruse din domeniul sănătăţii neagă faptul că ţara este afectată de al treilea val de pandemie, deşi admit o creştere a morbidităţii în ultimele săptămâni, în special în capitala Rusiei.
Potrivit datelor publicate sâmbătă pe site-ul cabinetului de criză creat de guvern pentru a face faţă pandemiei, în ultimele 24 de ore în Moscova au fost detectate 3.208 cazuri pozitive la coronavirus, cu 56 la sută mai mult decât cifrele înregistrate la începutul lunii aprilie.
Franța, proteste reduse de 1 mai
În Franța, mii de oameni s-au alăturat tradiționalelor proteste de 1 Mai, în pofida restricțiilor sanitare, pentru a cere justiție economică și socială și pentru a-și exprima opoziția față de planurile guvernului de a schimba beneficiile pentru șomaj. Cu toate acestea, participarea a fost mult mai mică decât este tradițional, de 1 mai, relatează AFP.
În jur 300 de marșuri de protest fuseseră anunțate la Paris și în alte mari orașe din țară, precum Lyon, Nantes, Lille și Toulouse.
În capitala franceză, sindicaliștilor li s-au alăturat membri ai mișcării „Vestele Galbene”, care în urmă cu trei ani au declanșat un val de proteste antiguvernamentale, dar și lucrători din sectoarele dur lovite de restricţiile pandemice, precum Cultura.
Majoritatea marșurilor au fost pașnice, deși la Lyon poliția a făcut uz de gaze lacrimogene pentru dispersa un grup de circa 200 de persoane care aruncau cu artificii.
De asemenea, 17 persoane au fost arestate până la această oră la Paris, unde 5.000 de polițiști au fost desfășurați, potrivit prefecturii poliţiei din Paris.
Al doilea an în care creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele cu restricții sanitare
Creștinii ortodocși marchează Paștele pe 2 mai, pentru al doilea an consecutiv cu restricții sanitare impuse pentru a reduce răspândirea pandemia de coronavirusului.
La Chișinău, la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” slujba a durat mai multe ore, timp în care numeroși oameni au preferat să stea afară. Au fost oameni mulți și în catedrală, însă într-un număr mai mic decât în alți ani. Anterior, autoritățile sanitare locale recomandaseră ca în biserică să fie redusă intrarea credincioșilor pentru a asigura distanța sanitară necesară de minimum 2 m.
La București, în Catedrala Patriarhală nu s-au putut afla concomitent mai mult de 70 de persoane. Totodată, un număr limitat de 500 de oameni a putut asista la slujbă în fața lăcașului.
În Rusia, slujbele au avut loc fără ca să fie instituite măsuri noi. Totuși, Biserica Ortodoxă Rusă i-a îndemnat pe preoți să ia măsuri de precauție împotriva răspândirii virusului COVID-19, iar enoriașii au trebuit să poarte măști. Cu toate acestea, prezent la Catedrala Hristos Mântuitorul, președintele rus nu a purtat mască în timpul slujbei de înviere.
La Ierusalim, în ajunul Paștelui, mii de credincioși s-au adunat la Biserica Sfântului Mormânt. Intrarea în biserică a fost permisă numai celor complet vaccinați. Israelul a ridicat cele mai multe restricții sanitare, inclusiv purtarea obligatorie a măștilor, după o campanie extrem de rapidă de vaccinare.
Patriarhul ecumenic Bartolomeu I, liderul spiritual al creștinilor ortodocși din lume, cu sediul la Istanbul, a organizat o serie de slujbe religioase la acest sfârșit de săptămână, cu participare redusă a credincioșilor, pentru că în Turcia sunt încă măsuri sanitare foarte restrictive.
Polonia s-ar putea despărți „juridic” de UE, avertizează avocatul poporului
Avocatul poporului din Polonia, Adam Bodnar, a criticat Uniunea Europeană care în opinia sa reacționează prea lent la încălcările principiilor statului de drept, avertizând într-un interviu că Polonia riscă să devină „nedemocratică”.
Ombudsmanul a declarat pentru agențiaAFP că populiștii aflați la guvernare „încearcă să sistematic să blocheze sau să preia mecanisme suplimentare de putere”.
Profesorul de drept, în vârstă de 44 de ani, a acordat interviul după ce în aprilie, Curtea Constituțională i-a ordonat să demisioneze în decurs de câteva săptămâni.
Partidul Legea și Justiția (PiS), aflat la putere din 2015, „marginalizează Parlamentul și controlează în mare parte Curtea Constituțională, parchetul, mass-media publică, precum și anumite instituții judiciare”, a spus el.
Comisia Europeană încearcă ani de zile să oprească derapajele de la principiile democratice, care se înmulțesc în Polonia și Ungaria.
În opinia lui Bodnar, încercările actualei Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, de a ajunge la un compromis cu guvernanții de la Varșovia „nu au adus nimic bun”: guvernul a profitat pentru a „introduce și a consolida schimbările care depășesc limitele acceptabile, în tentativa de a-și subordona sistemului judiciar", a adăugat el.
La sfârșitul acestei luni, Curtea Constituțională se va ocupa de decizii privind Polonia, luate de Curtea Europeană de Justiție (CEJ), decizii care contravin unor părți cheie din controversatele reforme judiciare ale guvernului PiS.
Instanța urmează să se pronunțe dacă Varșovia trebuie să urmeze ordinele provizorii ale CEJ – în ultimă instanță să decidă care legislație are prioritate: cea a UE sau cea poloneză. Bodnar avertizează că hotărârea ar putea marca un „Polexit legal”, punctul culminant al unui șir de acțiuni prin care guvernul a ignorat deja deciziile europene.
El consideră că verdictul poate determina guvernul de la Varșovia să nu mai ia în considerare nici ordinele CEJ din trecut, nici pe cele viitoare. UE are mecanisme la care ar putea recurge pentru a răspunde, inclusiv prin penalități financiare, dar probabil va dura câteva luni până când Bruxellesul va acționa, crede Bodnar.
„Fiecare decizie suplimentară de acest fel nu este doar simbolică, este o acțiune concretă care împinge și mai mult Polonia spre un stat nedemocratic”, a spus el. „O problemă existențială pentru Uniunea Europeană în ansamblu”, avertizează Adam Bodnar în interviul cu AFP.
UE: este „inacceptabilă” decizia Rusiei de a interzice intrarea în țară a 8 oficiali europeni
Președinții Comisiei, Parlamentului și Consiliului European au transmis vineri seară o declarație comună de condamnare a măsurii luate de Moscova de a interzice accesul pe teritoriul Rusiei a opt oficiali europeni, printre care președintele Parlamentului European, David Sassoli, și vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova.
„Această acțiune este inacceptabilă, lipsită de orice justificare legală și este în întregime lipsită de temei. Măsura vizează direct Uniunea Europeană, nu doar persoanele sancționate”, se arată în declarația comună a celor trei lideri ai UE.
Federația Rusă a ales confruntarea cu Uniunea Europeană în loc să fie de acord cu redresarea traiectoriei negative a relațiilor noastre bilaterale. UE își rezervă dreptul de a lua măsurile pe care le consideră cele mai potrivite drept răspuns la decizia autorităților rusești”, se mai precizează în declarația comună.
După 20 de ani, începe retragerea ultimelor trupe străine din Afganistan
Statele Unite și NATO încep oficial să își retragă ultimele trupe din Afganistan pe 1 mai. Țara rămâne sfâșiată de război, situația securității este precară iar numărul atacurilor violente și al atentatelor a crescut
Până la 11 septembrie, vor fi retrași 3.500 de soldați americani și aproximativ 7.000 de soldați NATO, punând capăt celor două decenii de prezență militară străină.
Recent, președintele american Joe Biden și NATO anunțaseră că retragerea trupelor se va încheia pe 11 septembrie, fără condiții dar este o prelungire cu câteva luni față de înțelegerea încheiată anul trecut de milițiile Taliban cu fosta administrație Trump. Prelungiera retragerii a nemulțimit milițiile Talibam care insitau ca retragerea să fie încheiată pe 1 mai, chiar dacă acordul cu administația Trump era condiționat și de anumite aspecte de securitate.
Despre retragerea sovietică din Afganisnta, în 1989: Un interviu cu istoricul Victor Sebestyen.
România îți retrage, începând de sâmbătă, cei 615 militari prezenți în Afganistan și cele peste 80 de tone de materiale și elemente de logistică .
În 2002, 405 militari români au fost dislocați în prima acţiune de luptă a Armatei Române în afara frontierelor naţionale după cel de-al Doilea Război Mondial, precizează Mediafax. În cursul misiunii din Afganista, România a pierdut 27 de militari de elită.
În Afganistan se înmulțesc concomitent atacurile cu bombe și actele de violență. Vineri, un automobil capcană a explodat în regiunea estică Logar, cel puțin 27 de persoane au fost ucise, au informat autoritățile locale afgane.
De Paște starea de urgență e anulată, dar se mențin toate regulile de protecție sanitară
Întrucât s-a anulat starea de urgență, preoții ortodocși vor ține anul acesta slujbele de Înviere fie în aer liber, fie în biserică, cum vor dori ei și enoriașii, dar cu respectarea distanței dintre participanți, iar sfințirea bucatelor se va face „în mod tradițional” – se arată într-un anunț al Mitropoliei Moldovei. Anul trecut, a fost restricționat accesul în biserici, iar credincioșii erau îndemnați să se roage de acasă, având posibilitatea să urmărească slujba la posturile TV și radio. Până săptămâna aceasta, se părea că situația se va repeta, dar a intervenit anularea de către Curtea Constituțională a stării de urgență, din inițiativa partidului Maiei Sandu, care a dorit astfel să grăbească organizarea alegerilor anticipate.
Regulile de protecție sanitară pentru limitarea răspândii pandemiei de coronavirus rămân în vigoare, dar vor fi adaptate situației specifice din fiecare regiune. Vineri, Municipiul Chișinău a intrat în „Cod roșu” de alertă prin decizia Comisiei extraordinare de sănătate publică. Se mențin toate regulile de protecție sanitară: măști obligatorii în locurile publice, distanța de cel puțin un metru, în locuri publice se recomandă plimbări în grupuri mai mici de 3 persoane. Se recomandă de asemenea că slujbele de Înviere să fie ținute afară.
Vor putea fi însă organizate evenimente culturale, cu prezența fizică a publicului până la 20 persoane, în spațiile bibliotecilor, cu respectarea măsurilor de sănătate publică de prevenire a infecției Covid-19.
Ministerul Afacerilor Externe va consulta diaspora privind repartizarea geografică a secțiilor de votare
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, prin intermediul misiunilor diplomatice, va demara procedura de consultare a diasporei privind repartizarea geografică a secțiilor de votare în cadrul alegerilor parlamentare anticipate. În acest scop o să înceapă și înregistrarea cetățenilor moldoveni din străinătate, interesați să voteze – înregistrare care nu este obligatorie.
Misiunile diplomatice vor începe, de asemenea, să strângă informații de la autoritățile statelor de reședință cu privire la numărul cetățenilor moldoveni stabiliți peste hotare, măsurile de protecție sanitară obligatorii pentru secțiile de votare din străinătate și eventualele restricții sanitare adoptate de autoritățile din statul de reședință în contextul pandemiei de COVID-19, inclusiv legate de deplasarea către/dinspre secția de votare.
Informații oficiale privind organizarea alegerilor generale anticipate vor fi disponibile pe paginile de internet: www.cec.md și www.alegator.md.
Opt oficiali ai Uniunii Europene au primit interdicție de a intra în Rusia
Opt oficiali ai Uniunii Europene, între care președintele Parlamentului European David Sassoli și vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, au primit interdicție de a intra în Rusia ca reacție la sancțiunile europene. Bruxelles-ul a declarat că-și rezervă dreptul de a „reacționa”.
Luna trecută, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a doi oficiali ruși din Cecenia acuzați de persecutarea comunității LGBT. Alți patru apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin au fost, de asemenea, sancționați, măsuri pe care Moscova le consideră nu numai exagerate, dar și expresia unei „isterii rusofobe”, se arată în comunicatul de vineri al Ministerului de Externe.
În Afganistan se înmulțesc atacurile cu bombe și actele de violență
În Afganistan se înmulțesc atacurile cu bombe și actele de violență pe măsură ce Statele Unite și forțele internaționale NATO își continuă retragerea. Vineri, un automobil capcană a explodat în regiunea estică Logar, cel puțin 27 de persoane au fost ucise, au informat autoritățile locale afgane.
Circa 40 de persoane au fost rănite, multe dintre ele au fost spitalizate.
Recent, președintele american Joe Biden și NATO au anunțat că retragerea trupelor se va încheia pe 11 septembrie, fără condiții, dar este o prelungire cu câteva luni față de înțelegerea încheiată anul trecut de milițiile talibane cu fosta administrație Trump. Aceasta prevedea încheierea retragerii până la 1 mai, dacă anumite condiții de securitate în Afganistan erau îndeplinite.
România își retrage militarii din Afganistan
Începând din 1 mai, România își retrage forțele din Afganistan, coordonat cu membrii de coaliție NATO. Este vorba de 615 militari și peste 80 de tone de materiale și elemente de logistică .
În 2002, 405 militari români au fost dislocați în prima acţiune de luptă a Armatei Române în afara frontierelor naţionale după cel de-al Doilea Război Mondial, precizează Mediafax. În cursul misiunii din Afganista, România a pierdut 27 de militari de elită.
Radio Europa Liberă/Libertatea la 70 de ani
Postul nostru de radio, Radio Europa Liberă/Libertatea marchează 70 de ani de când a început să transmită știri și informații necenzurate pentru publicul care nu avea acces la o presă liberă. Prima emisiune a fost pe 1 mai 1951, adresată publicului din spatele „Cortinei de fier” din Cehoslovacia comunistă. Până la sfârșitul anului 1954, Europa Liberă – care se adresa țărilor est-europene, și radio Libertatea (Svoboda) - care se adresa fostei Uniuni Sovietice – aveau emisiuni în 25 de limbi. Deveniseră așa-numite redacții „surogat” pentru publicul țintă.
Vizitează: Arhiva istorică a Europei Libere. moldova.europalibera.org
Ulterior, Europa Liberă și Libertatea au fuzionat iar în 1994 și-au extins activitatea în Balcanii de Vest. În următorii 15 ani, au apărut emisiunile pentru Afganistan, Iran, Irak și regiunile tribale din zona de graniță dintre Afganistan și Pakistan, cu scopul de a oferi o alternativă la propaganda extremistă știrilor controlate de stat.
În 2019 și 2020, Europa Liberă/Libertatea s-a reîntors în România, Ungaria și Bulgaria, numai pe platforme digitale, pentru a contracara amenințările dezinformării și a declinului pluralismului media în aceste democrații relativ noi.
Vizitează:Vocile Europei Libere (emisiuni noi din arhiva Hoover)
În 1995, la invitația dramaturgului, fostului disident și președinte ceh Vaclav Havel, Europa Liberă/Libertatea și-a mutat sediul central Praga, de la München, Germania – unde fusese din 1951, anul înființării.
SUA și UE au criticat decizia Kievului de a-l înlocui pe șeful Naftogaz
Statele Unite și UE au criticat decizia neașteptată a guvernului ucrainean de a-l înlocui pe șeful concernului energetic Naftogaz, cea mai mare companie de petrol și gaze din țară, după ce firma a avut pierderi de aproape 700 de milioane de dolari anul trecut. Serviciul de presă al guvernului a spus miercuri, 28 aprilie, că Andri Koboliev a fost demis, iar ministrul interimar al Energiei, Iuri Vitrenco, îi va prelua îndatoririle. Serviciul de Acțiune Externă al UE a spus vineri că are „îngrijorări serioase” față de această decizie. Iar Departamentul de Stat a spus că „mutarea calculată” dovedește dispreț pentru bunele practici în domeniul corporativ.
CEC a aprobat devizul de cheltuieli estimativ al alegerilor parlamentare anticipate
Alegerile parlamentare anticipate convocate de președinta Maia Sandu vor costa bugetul de stat 125.000 de lei – a apreciat vineri Comisia Electorală Centrală, avizând „devizul de cheltuieli estimativ” pentru organizarea scrutinului din 11 iulie. Membrul CEC Sergiu Gurduza a declarat, potrivit IPN, că de obicei la alegeri se cheltuiesc cu adevărat cam 83% din banii alocați de la buget. Maia Sandu a dizolvat săptămâna aceasta parlamentul și a convocat alegeri anticipate, spunând că actualul legislativ nu este reprezentativ. Adversarii ei au acuzat-o printre altele că ar cheltui inutil banul public cu un scrutin care nu era necesar așa de curând.
Ambasada SUA la Moscova nu va mai elibera vize pentru cetățenii ruși
Ambasada Statelor Unite la Moscova va restricționa de la 12 mai serviciile consulare, și nu va mai elibera vize pentru ruși. Într-o postare pe pagina de net, ambasada spune că restricțiile nu se aplică vizelor diplomatice și pentru refugiați. Anunțul vine după ce săptămâna trecută autoritățile ruse au interzis ambasadei americane să angajeze personal rusesc. Ambasada americană a emis de asemenea o avertizare pentru cetățenii americani aflați în Rusia, cărora le expiră viza, îndemnându-i să plece din țară înainte de jumătatea lunii iunie. Relațiile dintre Washington și Moscova s-au tensionat mult la jumătatea lunii aprilie, când Statele Unite au impus Rusiei sancțiuni și au expulzat 10 diplomați ruși ca ripostă la presupusul amestec al Moscovei în alegerile din noiembrie, din Statele Unite.
Avocatul Fundației Anticorupție a opozantului rus Navalnîi a fost reținut
Ivan Pavlov, avocatul Fundației Anticorupție (FBK) a opozantului anti-Kremlin întemnițat Alexei Navalnîi, a fost reținut pentru că ar fi dezvăluit informații secrete referitoare la o anchetă în curs. Echipa de avocați condusă de Pavlov, Team 29, a anunțat pe Telegram că ofițerii Serviciului Federal de Securitate (FSB) l-au reținut pe avocat după percheziția în camera lui de hotel din Moscova. În postare se spune că a fost perchiziționată și locuința din St. Petersburg a specialistului IT al grupului, Igor Dorfman. Pavlov și colegii lui se specializează în cazuri de înaltă trădare, spionaj și alte chestiuni legate de siguranța statului.
Slujbe de Înviere, în aer liber sau în biserică, dar cu respectarea distanței
Întrucât s-a anulat starea de urgență, preoții ortodocși vor ține anul acesta slujbele de Înviere fie în aer liber, fie în biserică, cum vor dori ei și enoriașii, dar cu respectarea distanței dintre participanți, iar sfințirea bucatelor se va face „în mod tradițional” – se arată într-un anunț al Mitropoliei Moldovei. Anul trecut, a fost restricționat accesul în biserici, iar credincioșii erau îndemnați să se roage de acasă, având posibilitatea să urmărească slujba la posturile TV și radio. Până săptămâna aceasta, se părea că situația se va repeta, dar a intervenit anularea de către Curtea Constituțională a stării de urgență, din inițiativa partidului Maiei Sandu, care a dorit astfel să grăbească organizarea alegerilor anticipate.
Ministerul Educației: Se anulează tezele semestriale din sesiunea de vară
Ministerul Educației a anunțat că se anulează tezele semestriale din sesiunea de vară la toate liceele, ca și proba practică la disciplinele de studii specifice ariei curriculare Sport și Arte, în funcție de specificul profilului instituțional. Drept urmare, media semestrială la disciplinele de studii din ciclul liceal la care urmau să fie susținute teze semestriale în sesiunea de vară se va calcula din media aritmetică a notelor curente, obținute pe parcursul semestrului II. Potrivit Unimedia.md, decizia a fost luată după consultări cu organizațiile profesorilor, și se bazează mai ales pe faptul că elevii claselor X-XI au învățat în ultimul an în mare parte la distanță.
