Membrii Partidului Acțiune și Solidaritate solicită Comisiei Electorale Centrală să deschidă 198 de secții de votare peste hotare – cu 59 de secții mai multe decât la alegerile prezidențiale. PAS face trimitere la cei peste o sută de mii de mii de cetățeni moldoveni care s-au înregistrat deja pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

„În 2020, la alegerile prezidențiale, peste 250 000 de cetățeni din afara țării și-au exprimat votul. Datorită dumneavoastră am reușit să eliberăm instituția prezidențială de hoți. Pe 11 iulie avem următoarea șansă, să eliberăm Parlamentul de hoți, iar fără diasporă lucrul acesta va fi greu de făcut”, a declarat președintele interimar PAS, Igor Grosu, citat de agentia IPN.

Deputatul Sergiu Litvinenco a menționat că la alegerile prezidențiale din 2020, precum se știe, a fost o prezență impresionantă la secțiile de votare. „Din păcate, pentru mulți cetățeni nu au ajuns buletine de vot la unele secții, iar pentru alții experiența de la alegeri a însemnat ore în șir așteptând să voteze sau distanțe enorme parcurse până la secția de votare”, a notat deputatul.

PAS cere suplimentarea numărului de secții de votare deschise în mai multe orașe din Germania, Irlanda, Marea Britanie, Franța, Italia, Israel, SUA etc. Potrivit deputaților, la secțiile de votare din aceste state, la scrutinele precedente au fost cozi imense, iar numărul de buletine de vot a fost insuficient.

Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului Michelle Bachelet a declarat că liderii Hamas din Gaza au încălcat dreptul internațional umanitar prin tragerea indiscriminată a rachetelor asupra Israelului dar si că armata israeliană ar fi putut săvârși crime de război în Gaza

Michelle Bachelet a făcut comentariile astazi adresîndu-se unei sesiuni speciale a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, convocată de statele musulmane, cerând o anchetă asupra ultimului conflict din Gaza, precum și a situației drepturilor omului din Cisiordania și Ierusalimul de Est.

Înainte ca săptămâna trecută să intre în vigoare un acord de încetare a focului, Bachelet a declarat că biroul său a verificat cauzele morții a 270 de palestinieni în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est, inclusiv 68 de copii, în timpul violențelor din această lună. Rachetele Hamas au ucis 10 israelieni și rezidenți.

În timpul războiului de 11 zile, atacurile aeriene israeliene asupra dens populatei Fâșii Gaza „au dus la un nivel ridicat de decese și răniri de civili, precum și la distrugerea pe scară largă a infrastructurii civile”, a spus Bachelet.

„În ciuda afirmațiilor Israelului că multe dintre aceste clădiri găzduiau grupuri armate sau erau folosite în scopuri militare, nu am văzut dovezi în acest sens", a spus Bachelet.

„Dacă se constată că aceste atacuri au fost nediscriminatorii și disproporționate, ar putea constitui crime de război", a adăugat ea.

Organizatia militanta islamică Hamas a lansat peste 4.000 de rachete, dintre care multe au fost interceptate de sistemul de apărare antirachetă al Israelului, ceea ce însemna „o încălcare clară a dreptului internațional umanitar” pentru că Hamas nu a făcut distincția între țintele civile și cele militare, a spus Bachelet.

Ambasadorul Israelului la Națiunile Unite la Geneva, Meirav Eilon Shahar, a declarat că Hamas este o „organizație jihadistă, genocidă, teroristă” și a acuzat grupul că a comis crime de război și a folosit civilii ca scuturi umane.

Hamas neagă utilizarea scuturilor umane și spune că lansarea de rachete a fost justificată .

Sesiunea specială a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, desfășurată la cererea Organizației de Cooperare Islamică și a delegației palestiniene, urma să voteze mai târziu asupra unei rezoluții .

Ministrul palestinian de externe Riyad al-Maliki a spus că Israelul este o forță de ocupație si că „își continuă crimele, politicile și legile pentru consolidarea unui sistem colonial și apartheid".

Statele Unite nu au participat la sesiunea speciala a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

„Din păcate, autodeclarații campioni mondiali ai drepturilor omului continuă să protejeze ocupantul de răspunderea globală și furnizează literalmente arme și muniții pentru crimele sale de război raportate pe scară largă și crimele de apartheid împotriva poporului palestinian", a declarat ambasadorul Pakistanului la OIC, Khalil A spus Hashmi, vorbind în numele Organizatiei pentru Cooperare Islamică.

Critici ai Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și susținători ai Israelului spun că organismul este părtinitor împotriva statului evreu și nu reușește să examineze în mod egal alți agresori ai drepturilor omului, inclusiv mulți dintre membrii Cosniliului.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă /ANOFM/ a anunțat că pe piața muncii sunt disponibile 7400 de locuri de muncă, informeaza agentia MOLDPRES.

Cele mai multe locuri vacante se află în municipiul Chișinău - 3082 și în municipiul Bălți, unde sunt libere 1005 locuri de muncă.

Cei mai căutați sunt inspectorii și ofițerii, specialiști în domeniul sănătății, ingineri și tehnicieni, specialiști în activitatea financiară, economică sau comercială, specialiștii în învățământ.

77 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova și 5 decese – unul în regiunea transnistreană.

Bilanţul cazurilor de COVID-19 a ajuns la 254.985. Din numărul total de cazuri, unul e în rândul lucrătorilor medicali. În total, în cadrul instituţiilor medico-sanitare spitaliceşti, sunt internaţi 581 pacienţi confirmaţi cu infecţia COVID-19, dintre care 98 în stare extrem de gravă (17 pacienţi sunt conectaţi la aparate de respiraţie asistată).

În tratament la domiciliu cu forme uşoare şi moderate de COVID-19 se află 1.140 persoane, iar 14.199 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Compania Proton Technologies AG din Elveția spune că nu a văzut „dovezi credibile” pentru a susține afirmația Belarusului că Minskul a primit o amenințare cu bombă prin e-mail înainte de a devia un avion de pasageri către Minsk, duminică 23 mai.

Liderul de la Minsk Aleksandr Lukașenka a susținut că autoritățile țării sale ar fi primit, pe 23 mai, un avertisment într-un e-mail din Elveția cu privire la existența unei bombe pe zborul Ryanair - Atena - Vilnius. Avionul a fost apoi escortat de un avion militar belarus la Minsk, chiar dacă aeroportul din Vilnius era mai aproape.

Embed Răspândește

Belarus a deturnat un avion ca să aresteze un jurnalist de opoziție

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:07 0:00

Link direct

• 240p | 5,6MB
• 360p | 8,5MB
• 480p | 12,6MB
• 720p | 23,9MB
• 1080p | 33,1MB

Când avionul a aterizat, un jurnalist critic al regimului lui Lukașenka și iubita sa au fost imediat reținuți de poliție. Nu a fost găsită nicio bombă în avion, și dupa arestarea celor doi avionul și-a continuat cursa, dar citiva pasageri au ramas si ei in capitala belarusului.

"Nu am văzut dovezi credibile că afirmațiile din Belarus sunt adevărate", a declarat ProtonMail, o divizie a Proton Technologies din Elveția, într-o declarație din 27 mai, adăugând că e-mailul a fost trimis după ce aeronava a fost forțată să schimbe cursul.

ProtonMail a declarat că va ajuta autoritățile europene în orice investigație a incidentului, care a stârnit indignare la nivel mondial.

Oficialii din Belarus au declarat că e-mailul a fost trimis în limba engleză printr-un serviciu de e-mail criptat, și că expeditorii ar fi grupul militant palestinian Hamas. Hamas a negat vehement afirmația.

ProtonMail a declarat postului nostru într-un e-mail după declarația din 27 mai că copia unui e-mail scurs în presă nu a fost obținută de la companie și, din cauza criptării utilizate de ProtonMail, „nu putem accesa sau verifica conținutul mesajului . " "Cu toate acestea, putem vedea când a fost trimis mesajul și putem confirma că mesajul în cauză a fost trimis după ce avionul a fost redirecționat", a spus acesta.

„Datorită utilizării ProtonMail de către cetățenii bielorusi pentru a-și proteja intimitatea, guvernul Lukașenka a încercat să blocheze accesul la ProtonMail începând din vara anului 2020. Condamnăm aceste acțiuni, precum și acțiunile recente care implică zborul Ryanair 4978.- se mai soune in declaratia companiei elvețiene.

Între timp, Lina Beisiene, o purtătoare de cuvânt a aeroporturilor lituaniene, a declarat pentru serviciul de știri Baltic că pe 23 mai oficialii lituanieni au fost anunțați că deturnarea avionului a fost determinată de un conflict între pasageri și echipajul de zbor.

Cu toate acestea, a spus ea, Lituania nu a primit informații despre amenințarea cu bomba sau alte detalii din Belarus.

UE a început deja să taie legăturile aeriene Belarusul, iar miniștrii de externe ai blocului s-au întâlnit astăzi la Lisabona pentru a discuta sancțiuni suplimentare asupra țării.

Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) din Montreal, Canada, va organiza, de asemenea, o întâlnire urgentă astazi pentru a discuta despre deturnarea de catre Belarus a avionului companiei RyanAir pe 23 mai.

Directorul organizației neguvernamentale Reporteri Fără Frontiere (RSF) a făcut o vizită în Lituania într-o demonstrație de sprijin pentru jurnaliștii din Belarus, despre care a spus că se confruntă cu o „situație dezastruoasă”. Christophe Deloire a vorbit la Vilnius joi, în urma discuțiilor cu procurorii lituanieni care au lansat o anchetă cu privire la aterizarea forțată recentă a avionului Ryanair care făcea cursa Atena-Vilnius și a fost obligat să aterizeze la Minsk, unde autoritățile l-au arestat imediat pe jurnalistul Raman Pratasievici și pe prietena sa, Sofia Sapega, care se aflau la bord.

RSF a anunțat că a depus o plângere în Lituania pe 25 mai împotriva liderului de la Minsk, Alexandr Lukașenka, și a oricăror alte persoane pe care ancheta le-ar identifica drept responsabile pentru „deturnarea unei aeronave cu intenție teroristă”.

Procurorul general al Lituaniei a anunțat lansarea unei anchete în acest caz. „Este important să continuăm să acționăm, să luăm în considerare toate modalitățile de a sprijini eficient jurnaliștii din Belarus în viitor, deoarece aceștia se confruntă acum cu o situație dezastruoasă", a spus Christophe Deloire.

### Vezi și... ###

Petras Austrevicius: Lukașenka să răspundă în fața Tribunalului Penal Internațional

„Dacă doriți rezultate - dacă doriți eliberarea jurnalistului reținut astăzi, dacă doriți sfârșitul represiunii împotriva jurnaliștilor și, în general, împotriva întregii populații civile din Belarus - există presiuni politice și sancțiuni economice care pot fi aplicate țării, dar există și acțiuni judiciare", a spus directorul organizației internaționale.

Pe fondul criticilor internaționale din cauza deturnării zborului Ryanair, Lukașenka a semnat, pe 24 mai, modificări la legile care restricționează încă și mai sever drepturile civile și libera circulație a informațiilor.

Potrivit organizației RSF, Belarusul se află pe locul 158 din 180 din lume în Indicele mondial al libertății presei din 2021.

Tiraspolul a prelungit până pe 1 iulie termenul de asigurare a deplasării nestingherite în localitățile amplasate în stânga Nistrului și municipiul Bender și la ieșirea din acestea, se arata într-un comunicat al Biroului de politici de reintegrare în care se precizeaza și că decizia vine „urmare a solicitărilor continue ale Chișinăului, dar și a abordării temei liberei circulații în toate formatele de dialog existente, inclusiv în cadrul vizitei recente în Republica Moldova a reprezentantului special al președinției în exercițiu a OSCE pentru reglementarea transnistreană, informeaza agenția IPN.

Totodată, oficialii sau funcționarii publici care intenționează să întreprindă vizite cu caracter privat în regiunea transnistreană pot să se deplaseze liber și fără pre-notificări scrise și obținerea confirmării despre facilitarea deplasării în regiune, mecanism ce a fost agreat în negocieri în septembrie 2019, dar a fost suspendat de către Tiraspol în perioada martie 2020-aprilie 2021.

Instanța de judecată a admis demersurile procurorilor în legătură cu dosarele certificatelor medicale și a dispus arestarea preventivă a șefului adjunct al Direcției municipale siguranța alimentelor Chișinău și a unui medic sanitar-veterinar. Aceștia au primit câte 30 de zile de arest și urmează să fie plasați în Penitenciarul 13. A treia persoană, tot medic sanitar-veterinar, va sta 30 de zile în arest la domiciliu. Încheierile judecătorilor pot fi contestate. Potrivit procurorilor, cei 3 sunt cercetați pentru acte de corupţie, manifestate prin estorcarea sistematică de mită, pentru diferite servicii, acordate unor agenţi economici care îşi desfăşurau activitatea în raza municipiului Chişinău.

La această etapă, pe rol sunt 57 de cauze penale, conexate într-o singură procedură, în care figurează 25 de persoane cu statut de bănuit şi alte 3 persoane puse sub învinuire și arestate la domiciliu.

Socialiștii îi cer președintelui Maia Sandu să ia „toate măsurile posibile” pentru a preveni implicarea Republicii Moldova în conflictul internațional legat de sancțiunile împotriva Republicii Belarus, informeaza site-ul JurnalMD. Potrivit sursei citate, PSRM solicită Băncii Naționale a Moldovei să facă claritate cu privire la riscurile financiare pentru acele întreprinderi care lucrează cu companii din Belarus.

Deputatul PSRM Petru Burduja a declarat că, pe 25 mai, una dintre băncile comerciale ale republicii și-ar fi informat clienții - persoane juridice și persoane fizice - că Biroul Trezoreriei SUA pentru Controlul Activelor Străine, a impus sancțiuni împotriva a 9 companii din Belarus. Și după 3 iunie 2021, există riscul ca plățile către și de la aceste companii pe baza contractelor să fie blocate, iar resursele financiare să nu fie returnate.

Deputatul socialist a spus și că BNM nu a confirmat sau negat aceste informații ale băncii comerciale și nu a prezentat încă nicio lămurire.

În Chișinău, purtarea măștii în spațiile deschise nu mai este obligatorie de astăzi. La fel hotelurile, restaurantele si cafenelele revin la regimul de lucru obișnuit cu respectarea măsurilor anti-COVID-19. Din domeniul Horeca au ramas sub interdictie cluburile de noapte, discotecile și karaoke

Organizarea evenimentelor va avea loc cu jumătate din locurile sălii. Teatrele și sălile de concerte revin la programul obișnuit cu păstrarea distanței între persoane de un metru dar și cu purtarea măștilor. Locurile de agrement și parcurile de distrații își reiau activitatea precum și târgurile tematice. Se permite organizărea de competitii sportive si tabere în Chișinău. Ceremoniile școlare la încheierea anului - vor avea loc în aer liber cu prezența fizică și se permite participarea elevilor claselor a 4-a, a 9-a și a 12-a. Se permite si transferarea copiilor de la granite.

Grupul pentru drepturile din Belarus Vyasna a desemnat-o pe Sofia Sapega , prietena jurnalistului Raman Pratasievici drept prizonieră politică. Ea a fost arestata împreuna cu jurnalistul dupa aterizarea forțata a avionului Ryanair deturnat către Minsk, pe 23 mai.

Grupul pentru drepturile omului din Minsk a declarat că Sapega, care este cetățean rus, și alte 4 persoane au fost adăugate pe lista deținuților politici, deoarece detenția lor ar trebui considerată „ca o persecuție motivată politic în legătură cu exercitarea libertății de întrunire pașnică și de exprimare în legatură cu rezultatele anunțate ale alegerilor prezidențiale din Republica Belarus. Din august anul trecut "

Sapega și Prasatevici, pe care Vyasna l-a declarat deja prizonier politic.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a spus ieri pentru postul de radio Ekho Moskvy că unui consul rus i s-a acordat accesul la Sapega și că autoritățile fac totul ” pentru a ne asigura că drepturile cetățeanului rus sunt respectate".

Vyasna a anuntat că ceilalți patru activisti desemnati drept prizonieri politici sunt Aliaksandr Hrapko, Ihar Vinokurov, Eduard Kudiniuk și Aliaksandr Viniarski. Toți au fost reținuți pentru participarea lor la protestele împotriva lui Lukașenka, despre care liderii opoziției spun că a falsificat alegerile prezidențiale din august anul trecut pentru a-și revendica al șaselea mandat consecutiv .

UE, Statele Unite, Canada și alte țări occidentale au impus sancțiuni împotriva regimului Lukașenka condamnind represiunea violentă împotriva opozitiei și a celor care au participat la protestele pasnice împotriva rezultatului alegerilor de anul trecut.

Livrarea motorinei din ajutorul umanitar acordat de România va fi efectuată în cinci tranșe. Primele două au fost deja realizate pe 17 şi 24 mai, urmând alte trei – la 31 mai, 7 şi 14 iunie, conform Marianei Grama, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care a susținut astăzi o conferință de presă privind ajutorul umanitar acordat Republicii Moldova de către România, destinat agricultorilor care au suferit de seceta anului 2020, informeaza agentia MOLDPRES. Livrarea motorinei pentru fermierii moldoveni face parte din pachetul de sprijin pentru Moldova anunțat de președintele României, Klaus Iohannis. In cadrul acestui ajutor, Moldova a mai primit si peste 300 mii de doze de vaccin împotriva COVID-19, precum și echipamente medicale în valoare de 2,3 milioane de euro.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a cerut serviciilor de informații americane să „își dubleze eforturile” pentru a explica originea Covid-19 și a cerut un raport complet în termen de 90 de zile. „Statele Unite vor continua să colaboreze cu partenerii lor din întreaga lume pentru a presa China să participe la o anchetă internațională completă, transparentă și bazată pe dovezi”, a adăugat președintele, criticând atitudinea Beijingului cu privire la apariția virusului.
Înainte de publicarea comunicatului lui Joe Biden, Beijing-ul a acuzat Washingtonul că a difuzat teorii ale „conspirației” cu privire la originile pandemiei. China a contestat vehement teoria conform căreia noul coronavirus ar fi scăpat dintr-unul din laboratoarele sale, în special de la Institutul de virusologie Wuhan.

Republicanii, inclusiv fostul președinte Donald Trump, au promovat teoria că virusul ar fi apărut dintr-un accident de laborator mai degrabă decât în mod natural prin contactul uman cu un animal infectat.

Biden a declarat că majoritatea comunității de informații s-au „unit” în jurul celor două scenarii posibile, precizînd însă: „nu cred că există suficiente informații pentru a sfirma că unul este mai probabil decât celălalt”.

„Statele Unite vor continua să colaboreze cu partenerii care au aceeași părere din întreaga lume pentru a presa China să participe la o anchetă internațională completă, transparentă, bazată pe dovezi și să ofere acces la toate datele și dovezile relevante”, a mai spus Biden.

Associated Press îl citează pe dr. Anthony Fauci, consilier pe probleme de coronavirus la Casa Albă, cu declarația că el însuși și majoritatea membrilor comunității științifice „cred că scenariul cel mai probabil e că a fost o întâmplare naturală, deși nu se poate știi 100%”.

„Din moment ce există o mulțime de semne de întrebare, o mulțime de speculații și întrucât nimeni nu știe care e adevărul absolut, cred că avem nevoie de o investigație în care există transparență, iar pentru asta e nevoie ca toate informațiile să fie disponibile, pentru a putea fi examinate”, a spus Fauci la o audiere a Senatului.

Andy Slavitt, consilierul principal al Biden pentru coronavirus, a declarat marți că lumea trebuie să „ajungă la adevăr ... oricare ar fi acesta”.

Open Russia, mișcarea pro-democrație fondată de opozantul politic Mihail Hodorkovski din Marea Britanie, a anunțat că-și încetează operațiunile din Rusia. Decizia a fost luată pentru a-și proteja susținătorii împotriva „hărțuirii” ulterioare de către autoritățile rusești din cauza unui proiect de lege care întărește legea „organizațiilor nedorite”, a anunțat joi directorul executiv Andrei Pivovarov. „Nu avem nevoie de noi amenzi și dosare penale, și vrem să ne protejăm susținătorii ", a declarat Pivovarov pentru site-ul independent de știri MBKh, fondat de Hodorkovski.

Măsura vine după ce săptămâna trecută poliția rusă a percheziționat birourile Open Russia și MBKh din Moscova și Sankt Petersburg. Membrii acestei organizații s-au confruntatfercvent cu presiuni din partea autorităților ruse, după procuratura rusă a spus în 2017 că organizația este „nedorită în Rusia”.

Republica Moldova a devenit pentru România al șaselea partener comercial necomunitar şi al 34-lea după nivelul investițiilor, a declarat ministrul român al economiei, antreprenorialului şi turismului, Claudiu Năsui, joi, la Conferinţa de afaceri „Republica Moldova - destinaţie pentru investiţiile româneşti”, transmite Agerpres.

„România este pentru Republica Moldova primul partener comercial şi investiţional după numărul de firme cu capital mixt - 1.653 - şi volumul capitalului subscris, adică în jur de 245 de milioane de dolari. Republica Moldova a devenit pentru România al șaselea partener comercial necomunitar şi al 34-lea investiţional, cu un număr de 6.253 de firme cu capital mixt şi capital subscris de 57 milioane de dolari”, a spus ministrul.

În opinia lui Claudiu Năsui, relațiile dintre cele două țări pot fi consolidate mai mult, după ce comerţul bilateral „a început să recupereze” din pierderea de 12% înregistrată în anul 2020” din cauza pandemiei.

Potrivit oficialului de la București, în primul trimestru, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a crescut cu 8,4%.

Conferinţa de afaceri „Republica Moldova - destinaţie pentru investiţiile româneşti” a fost organizată în regim online de Uniunea Naţională a Patronatului Român (UNPR) şi Asociaţia Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR) din cadrul Ambasadei României în Republica Moldova.

Azerbaidjanul a capturat șase militari armeni în dimineața zilei de joi, 27 august. Autoritățile de la Baku afirmă că soldații armeni încercau să mineze un drum care duce spre pozițiile azere de la graniță.

De partea cealaltă, oficialități de la Erevan susțin că militarii armeni se aflau pe teritoriul Armeniei și că efectuau lucrări inginerești în regiunea Gegharkunik, dar au fost încercuiți și luați prizonieri de forțele azere.

Incidentul a avut loc la două zile după ce Azerbaidjanul și Armenia s-au acuzat reciproc în legătură cu un schimb de focuri la graniță, soldat cu moartea unui militar armean.

În toamna anului 2020, cele două țări au intrat în război din cauza enclavei separatiste Nagorno-Karabah. Conflictul de șase săptămâni a făcut mii de victime și s-a încheiat cu un armistițiu mediat de Moscova, prin care Armenia a cedat Azerbaidjanului teritorii considerabile pe care le controlase de zeci de ani.

La mijlocul lunii mai 2021, Armenia a acuzat armata azeră de trecerea ilegală a frontierei, într-o regiune din sud-estul țării, și încercarea de acaparare a teritoriului suveran armean. Oficialitățile armene au spus că Azerbaidjanul folosește „hărți false” pentru a revendica acele teritorii.

Peste 100 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil pentru participarea în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Este o creștere substanțială - cu 40 de mii - față de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Înregistrarea s-a încheiat miercuri, 26 mai.

Platforma online a Comisiei Electorale Centrale ajută autoritățile să stabilească numărul și locul secțiilor de votare ce urmează a fi deschise în străinătate și pentru alegătorii cu domiciliul în regiunea transnistreană. Decizia finală urmează a fi luată de CEC până la 5 iunie.

Potrivit estimărilor Asociației Promo-Lex, care monitorizează procesul electoral, în cel puțin opt țări ar urma să fie majorat numărul de secții votare, față de scrutinul precedent.

Cei mai mulți alegători înregistrați prealabil se află în Italia (aproape 22 de mii), urmați de cei din Marea Britanie (peste 16 mii) și Germania (14 mii). Marți, premierul interimar Aureliu Ciocoi a propus ca în străinătate să fie deschise cel puțin tot atâtea secții de votare câte au fost la recentele alegeri prezidențiale, adică cel puțin 139.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a criticat lipsa de progrese în politica „ușilor deschise” a NATO privind aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, și că nu poate înțelege de ce țara sa nu a fost invitată la summitul blocului militar, de luna viitoare.

Liderii NATO se întâlnesc pe 14 iunie la Bruxelles pentru întărirea relațiilor transatlantice, cu o nouă administrație americană, a președintelui Joe Biden, și pe fundalul tensiunilor tot mai mari cu Rusia.

„Înțelegem dorința aliaților de a organiza un summit închis (...), dar nu înțelegem cum este posibil să nu se găsească un format pentru participarea Ucrainei”, a declarat ministrul ucrainean de externe, miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al OSCE, Helga Schmid.

Kuleba a spus că Ucraina este recunoscătoare NATO pentru „uşa deschisă”, în 2008, fostelor republici sovietice, când Ucraina și-a exprimat dorința de a adera la Alianță, dar că de atunci „nu s-a făcut nimic” pentru punerea în aplicare a acelei decizii.

La începutul acestei luni, președintele de la Kiev, Volodimir Zelenski, a solicitat NATO să-și consolideze prezența în regiunea Mării Negre și a cerut Washingtonului să susțină oferta Ucrainei pentru un plan de acțiune al NATO, în cadrul summitului. Pledoaria lui Zelenski a venit după ce Rusia a desfășurat peste 100.000 de militari lângă granița sa cu Ucraina și în Crimeea anexată.

Concentrarea de forțe a provocat îngrijorări în capitalele occidentale cu privire la intențiile Moscovei, pe fondul intensificării luptelor din estul Ucrainei între forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși sprijiniți de la Kremlin.

Guvernul Slovaciei a aprobat, miercuri, folosirea vaccinului rusesc Sputnik V împotriva Covid-19. Potrivit presei slovace, imunizarea cu vaccinul rusesc va începe în luna iunie. Decizia survine după luni de controverse în legătură cu acest subiect, care au dus la demisia premierului de la Bratislava și a unor miniștri, inclusiv a celui de la Sănătate. Slovacia a importat, în luna martie, 200 de mii de doze de vaccin Sputnik V, care au rămas însă în depozit.

Guvernul de la Budapesta și-a motivat decizia prin faptul că există încă un număr „care nu este neglijabil” de cetăţeni care spun că nu se vor vaccina decât cu Sputnik V.

Slovacia va deveni astfel a doua țară din Uniunea Europeană, după Ungaria, care a aprobat utilizarea vaccinului rusesc Sputnik V, deși acesta nu are aprobarea Agenţiei Europene pentru Medicamente.

Rusia a elaborat și a înregistrat până acum patru vaccinuri împotriva Covid-19 – Sputnik V, EpivacCorona, CoviVac și, ultimul, Sputnik Lite.

Ministerul Sănătății a spus miercuri că 25 610 dozele de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, un număr record de la începutul campaniei de vaccinare pe 2 martie. Până la 26 mai, au fost administrate în total 351 843 de doze de vaccin. În perioada 28 – 30 mai, va fi organizat un maraton al vaccinării, la Palatul Republicii din capitală, unde imunizarea va fi posibilă fără o programare prealabilă, doar cu buletinul de identitate. Vor fi disponibile mai multe tipuri de vaccin, inclusiv AstraZeneca, Pfizer, Sinopharm, CoronaVac. În timpul primului asemenea maraton, care a avut loc în perioada 21 – 23 mai, cel mai solicitat a fost vaccinul Pfizer.

Secretarul de stat american Antony Blinken a sosit, miercuri, în Iordania, ultima etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu având ca scop întărirea unui armistițiu mediat de Egipt, care a pus capăt recentelor atacuri aeriene de 11 zile între Israel și militanții palestinieni din Gaza. Blinken s-a întâlnit mai devreme, la Cairo, cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, pe care l-a lăudat pentru că a contribuit la încetarea „relativ rapidă” a violențelor. În Iordania, diplomatul american poartă convorbiri cu regele Abdullah II. Egiptul a jucat un rol esențial în intermedierea armistițiului, care a intrat în vigoare pe 21 mai, oprind cele mai grave lupte de după 2014 între Israel și militanții palestinieni din Fâșia Gaza. După întâlnirea cu Sisi, Blinken a declarat că ambii „cred cu tărie că palestinienii și israelienii merită în egală măsură să trăiască în siguranță și securitate” și că „Egiptul are o importanță vitală pentru aceste aspirații”. Principalul diplomat american s-a întâlnit deja, pe 25 mai, cu liderii israelieni și palestinieni, exprimând sprijinul Washingtonului pentru încetarea focului. După discuții cu președintele palestinian Mahmud Abbas la sediul acestuia din Ramallah, capitala Cisiordaniei ocupate de Israel, Blinken a promis să refacă relațiile Statelor Unite cu palestinienii prin redeschiderea unui consulat la Ierusalim, precum și acordarea de ajutoare de milioane de dolari pentru Fâșia Gaza, care a suferit în urma războiului.

Un avion de pasageri al companiei belaruse de stat Belavia, care zbura de la Minsk la Barcelona, s-a întors înapoi, miercuri, după ce a fost avertizat de Polonia că ar putea să nu fie lăsat să intre în spațiul aerian al Franței.

Liderii Uniunii Europene au cerut luni oficialilor europeni să elaboreze noi sancțiuni împotriva Minskului și să găsească soluții pentru a bloca accesul companiilor aeriene belaruse în spațiul aerian european, după ce un avion al companiei Ryanair având la bord un jurnalist disident a fost forțat să aterizeze la Minsk, duminică, jurnalistul fiind arestat.

Datele portalului Flightradar24 arată cum avionul belarus a făcut cale întoarsă înainte să intre în spațiul aerian polonez. Polonia nu i-a interzis survolul, dar l-a avertizat că poate avea probleme în Franța, a spus un purtător de cuvânt al Agenției poloneze a controlorilor de trafic. Franța a spus luni că retrage autorizația pentru zborurile Belavia.

### Vezi și... ###

Belarus: „cordon sanitar” aerian

Agenția Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației a cerut, miercuri, tuturor companiilor aeriene să evite, din rațiuni de securitate, spațiul aerian al Republicii Belarus, cu excepția situațiilor de urgență. Duminică, autoritățile belaruse au interceptat avionul Ryanair, care traversa spațiul aerian belarus în timpul unui zbor între membrele Uniunii Europene, Grecia și Lituania. După aterizarea forțată la Minsk, jurnalistul Roman Protesevici a fost arestat împreună cu prietena sa.

Incidentul a reînnoit presiunile occidentale asupra liderului autoritar belarus Aleksandr Lukașenka, după sancțiunile impuse deja Minskului pentru reprimarea protestelor opoziției declanșate de alegerile prezidențiale controversate, din august 2020.

Președinta Maia Sandu i-a spus miercuri ambasadorului Statelor Unite la Chișinău, Dereck J. Hogan, că își dorește ca toți cetățenii moldoveni să „aibă posibilitatea de a-și exprima alegerea liber, corect și transparent, indiferent de locul unde se află”, la scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie. În timpul unei întrevederi la Președinție, Sandu i-a transmis lui Hogan mulțumiri pentru sprijinul oferit de Statele Unite în lupta cu pandemia de COVID-19, inclusiv prin contribuția la platforma COVAX de facilitare a accesului la vaccinuri pentru țări ca R. Moldova, se spune într-un comunicat moldovean. Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, fiind ajutată de o prezență masivă la urne a alegătorilor moldoveni din diaspora occidentală. Fostul său partid, PAS, speră să obțină performanțe asemănătoare la parlamentarele din iulie.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a spus că guvernul său face „tot posibilul” pentru a distribui beneficiarilor motorina donată de România, cerând Agenției Rezerve Materiale să prezinte aceste eforturi „în cele mai mici detalii”, într-o conferință de presă, joi. Ciocoi a vorbit miercuri, în ședința guvernului, în urma criticilor formulate de deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari. Acesta a scris pe Facebook că cele șase mii de tone de motorină oferite de România ca ajutoare umanitare pentru fermierii moldoveni afectați de seceta și alte intemperii de anul trecut nu ajung la destinatari, iar funcționari guvernamentali ar răspândi „bârfe” despre faptul că motorina nu este calitativă. Premierul Ciocoi a spus că acuzațiile fac parte din „febra” campaniei electorale.

Partidul Unității Naționale (PUN) a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) cererea de înregistrare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, respingând invitația altui partid unionist, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), de a participa la scrutin cu o listă comună de candidați. Pe lista PUN condusă de liderul formațiunii, Octavian Țîcu, se mai află, între alții, Ana Guțu, fosta secretară de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu R. Moldova în Guvernul României. PUN este al zecelea partid care depune cerere de înregistrare în calitate de concurent electoral. Până la 26 mai, CEC a înregistrat în cursă opt blocuri electorale și partide.