Ştiri
R. Moldova: 82 cazuri noi de COVID-19
82 de cazuri noi de îmbolnăvire de COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova pe 1 iulie, dar nu a fost anunțat niciun deces. Ministerul Sănătății a spus că dintre cazurile noi de infectare două sunt de import, din Rusia și din Olanda. În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești moldovene sunt internați 174 de pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 44 în stare extrem de gravă. Numărul dozelor de vaccin anti COVID-19 administrate în R. Moldova a ajuns la 726 970, iar 273 828 de persoane au fost vaccinate complet.
Putin: Rusia va continua să ofere asistență „poporului frate din Belarus”
Președintele rus Vladimir Putin a promis să sprijine în continuare regimul liderului autoritar al Belarusului, Alexandr Lukașenka, în fața presiunii internaționale în creștere. „Vom continua să oferim asistență cuprinzătoare poporului frate din Belarus în situația politică actuală”, a declarat Putin prin videoconferință la un forum al regiunilor ruse.
Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări au introdus sancțiuni împotriva a zeci de entități belaruse și persoane din cercul apropiat al lui Lukașenka din cauza reprimării brutale a protestelor pro-democrație în urma controversatelor alegeri prezidențiale din august 2020.
Opoziția spune că alegerile au fost fraudate, iar Occidentul a refuzat să recunoască rezultatele oficiale ale votului și nu consideră că Lukașenka este liderul legitim al țării.
Criza a atins un nou nivel luna trecută, când autoritățile de la Minsk au adus forțat la sol un avion european de pasageri, care tranzita spațiul aerian belarus, și au arestat un blogger de opoziție împreună cu prietena acestuia, aflați la bord. Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a răspuns, anunțând sancțiuni economice sectoriale, care vizează sectoare cheie ale economiei din Belarus și surse majore de venituri pentru regimul lui Lukașenka.
O femeie de 82 de ani va călători în spațiu alături de fondatorul Amazon, Jeff Bezos
O femeie de 82 de ani, Wally Funk, se va alătura fondatorului Amazon, Jeff Bezos, în călătoria acestuia în spațiu la sfârșitul lunii, care va fi și primul zbor spațial cu echipaj pentru compania miliardarului, Blue Origin. Cu racheta New Shepard care decolează și aterizează vertical vor mai zbura fratele lui Bezos și câștigătorului unei licitații de caritate. Călătoria urmează să dureze 10 minute. Aviatoarea Funk, una din primele femei participante la programele spațiale americane, va deveni și cea mai în vârstă persoană care a zburat vreodată în spațiu. O va învinge pe regretata John Glenn, care a stabilit un record la vârsta de 77 de ani, zburând la bordul navetei spațiale Discovery, în 1998. Funk face parte din grupul de femei Mercury 13, care s-au antrenat să devină astronaute în anii 1960, dar nu au ajuns niciodată în spațiu.
Turcia s-a retras oficial din Convenția de la Istanbul
Turcia s-a retras în mod oficial, la 1 iulie, dintr-un tratat internațional privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, apărători ai drepturilor omului declarând că măsura transmite un mesaj „periculos”.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a pus capăt participării țării în Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei printr-un decret din luna martie, provocând condamnări internaționale și proteste de stradă în Turcia.
La 1 iulie, Erdogan a insistat că acesta nu va fi un pas înapoi și a anunțat un plan național de acțiune pentru combaterea violenței împotriva femeilor, care include obiective precum revizuirea proceselor judiciare, îmbunătățirea serviciilor de protecție și colectarea datelor privind violența.
Amnesty International a numit retragerea Turciei „rușinoasă”, spunând că transmite celor care practică violența față de femei mesajul că pot continua cu impunitate. Tratatul părăsit de țara în care a fost semnat prevede că bărbații și femeile au drepturi egale și obligă autoritățile statului să ia măsuri pentru a preveni violența bazată pe gen împotriva femeilor, a proteja victimele și a urmări în justiție făptașii.
Președinta Maia Sandu îi îndeamnă din nou pe moldoveni să se vaccineze
Președinta Maia Sandu și-a îndemnat concetățenii să se protejeze contra infectării cu COVID-19 și să se vaccineze pentru a rămâne sănătoși, dar și pentru a putea călători liber în Uniunea Europeană. Sandu a adresat îndemnul pe Facebook la 1 iulie, după ce Consiliul European a inclus R. Moldova pe o „listă verde” a țărilor terțe pentru care restricțiile de călătorie în Uniunea Europeană trebuie ridicate.
Decizia Consiliului are un caracter de recomandare, iar țările membre ale Uniunii Europene trebuie să includă R. Moldova pe propriile liste. În acest caz, cetățenii cu pașaport moldovean vor putea fi admiși, cu condiția să prezinte un test negativ sau dovada vaccinării cu un vaccin recunoscut în Uniunea Europeană.
Împreună cu R. Moldova, pe „lista verde” a țărilor Consiliului European, care este actualizată periodic în funcție de situația epidemică, au fost incluse încă 10 țări noi, numărul total ajungând la 23. Între noile venite se numără Armenia, Azerbaidjanul, Bosnia Herțegovina, Brunei Darussalam, Arabia Saudită, Canada. China propusă pe această listă mai demult mai trebuie să confirme dacă acceptă principiul reciprocității.
A intrat în vigoare o nouă metodologie de calcul pentru prețul produselor petroliere
O nouă metodologie de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere a intrat în vigoare de la 1 iulie, după proteste ale agricultorilor față de scumpirea carburanților.
Metodologia nouă aprobată în luna iunie de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) prevede că prețurile maxime la produsele petroliere și gazul lichefiat vor fi stabilite în baza unor indicatori de referință publicați zilnic de ANRE, bazându-se pe cotațiile la bursele internaționale.
În urma unor scumpiri repetate la începutul anului și suspiciuni de înțelegeri de cartel între importatorii de carburanți, Federațiile Naționale a Patronatelor și Sindicatelor din agricultură au amenințat cu proteste dacă prețurile nu sunt reglementate mai clar.
Din luna martie a anului 2019, importatorii au avut voie să stabilească direct, fără intervenția ANRE, prețul de comercializare cu amănuntul a carburanților, cu condiția să nu depășească o rată de rentabilitate anuală de 10%.
Un grup de agricultori a protestat cerând compensarea daunelor produse de ploi
Un grup de agricultori a protestat la 1 iulie în fața Președinției, cerând compensarea pagubelor cauzate de ploile puternice și un regim preferențial de export pe piața rusă, în ceea ce consilierii președintei Maia Sandu au spus că este o acțiune electorală. Grupul de protestatari a scandat lozinci împotriva președintei și au spus că banii statului puteau fi cheltuiți mai bine pentru agricultură, decât pe organizarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Președinția a declarat portalului deschide.md că a fost un protest electoral, chiar dacă Maia Sandu nu candidează la parlamentare, sugerând că în spatele acțiunii s-ar afla Partidul Socialiștilor. PSRM nu a comentat acuzația, dar s-a solidarizat cu protestul. Ministrul agriculturii apropiat socialiștilor, Ion Perju, a cerut guvernului interimar să aloce de urgență aproape 250 de milioane de lei în sprijinul agricultorilor.
Dispute diplomatice Cehia-Federația Rusă pe tema despăgubirilor pentru o explozie din Cehia în 2014
Ministerul rus de Externe l-a convocat pentru explicații pe ambasadorul ceh în Rusia, Vitezslav Pivonka, după ce Praga a cerut Moscovei la 28 iunie să-i plătească despăgubiri pentru explozia din 2014 la un depozit de muniții din estul Cehiei, pentru care a dat vina pe agenți ruși.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zakharova, a declarat că ambasadorului Pivonka i se va spune că solicitarea de despăgubiri pentru explozia în care au murit doi cetățeni cehi, în localitatea Vrbetice, este „inacceptabilă”.
În luna aprilie, cehii au acuzat Moscova că a fost implicată în explozie, iar relațiile bilaterale s-au deteriorat subit, Praga expulzând mai mulți diplomați ruși. Moscova, care a negat orice implicare, a răspuns în mod similar.
Autoritățile cehe spun că în explozie au fost implicați doi ruși, aceiași cu presupușii agenți care au fost acuzați de Marea Britanie de otrăvirea din 2018 a fostului spion rus Serghei Skripal și a fiicei sale, în Anglia.
OMS avertizează că un nou val al pandemiei de COVID-19 este inevitabil în Europa
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că un nou val al pandemiei de COVID-19 este inevitabil în Europa, unde varianta delta extrem de contagioasă a coronavirusului a provocat deja o creștere a cazurilor de infectare în țări precum Rusia.
Hans Kluge, șeful OMS pentru Europa, a declarat într-un briefing de presă la 1 iulie că descreșterea de 10 săptămâni a noilor cazuri de infectare în țările europene s-a oprit, iar cetățenii și autoritățile trebuie să mențină disciplina dacă doresc să evite o explozie a infecțiilor.
Săptămâna trecută, numărul de cazuri noi a crescut cu 10%, pe fundalul interacțiunii tot mai intense între oameni, a înmulțirii călătoriilor și ridicării restricțiilor, a spus Kluge. „Va exista un nou val în regiunea europeană a OMS, cu excepția cazului în care vom rămâne disciplinați”, a mai spus oficialul.
O sursă de îngrijorare sunt orașele unde au loc meciurile din campionatul european de fotbal Euro 2020.
Primarul Moscovei a anunțat lansarea unei noi campanii de vaccinare împotriva COVID-19
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat la 1 iulie lansarea unei noi campanii de vaccinare împotriva COVID-19 pentru persoanele care sunt deja complet vaccinate, într-o încercare de a stăvili creșterea vertiginoasă a cazurilor de infectare cu varianta delta a coronavirusului. Posibilitatea revaccinării a fost anunțată cu o zi mai devreme de ministerul Sănătății, Rusia devenind una dintre primele țări din lume care vaccinează a doua oară persoanele deja complet vaccinate. Sobianin a spus că doritorii se pot revaccina cu oricare din cele patru vaccinuri înregistrate în Rusia, dar că vaccinul Sputnik – V și versiunea sa nouă de o singură doză, Sputnik-Light, sunt disponibile inițial numai la opt clinici din oraș. La 30 iunie, președintele rus Vladimir Putin și-a îndemnat concetățenii să-și depășească reticența față de vaccin, în cadrul unei emisiunii televizate anuale de comunicare cu publicul. Rusia are în prezent una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare printre țările industrializate.
Xi Jinping laudă realizările PCC și-i avertizează pe adversarii externi
Președintele chinez Xi Jinping a lăudat realizările Partidului Comunist al Chinei, care a împlinit o sută de ani, și a transmis un avertisment adversarilor externi ai țării împotriva tentativelor de a o „intimida”. Într-un discurs în fața a mii de membri ai partidului rostit în Piața Tiananmen de la Beijing, Xi a promis să construiască o armată puternică, a cerut „reunificarea” cu Taiwanul și a subliniat autonomia deținută de Hong Kong și Macau. Aniversarea are loc pe fundalul criticilor internaționale și sancțiunilor impuse Chinei din cauza tratamentul la care sunt supuși etnicii uiguri și alte minorități musulmane, dar și a întemnițării sau intimidării activiștilor pro-democrație, din Tibet până în Hong Kong. Considerat drept cel mai puternic lider chinez de la Mao Zedong, Xi a mai spus în discursul său de o oră că „succesul Chinei depinde de partid”. China sărbătorește centenarul Partidului Comunist în timp ce Occidentul o consideră din ce în ce mai mult drept o rivală în plan politic, economic și militar.
Directorul financiar al Organizației Trump, cercetat pentru evaziune fiscală, s-a predat procurorilor
În Statele Unite, directorul financiar al Organizației Trump, Allen Weisselberg, s-a predat procurorilor din New York înainte de a fi inculpat pentru infracțiuni legate de plata impozitelor. Procurorul districtului Manhattan, Cyrus Vance, ar urma să-l inculpe pe directorul financiar al organizației fostului președinte american, după ce un complet de jurați va analiza acuzațiile. Acestea includ primirea de beneficii nemonetare pe care Organizația Trump le-a acordat principalilor săi directori fără a le raporta în mod corespunzător în declarațiile fiscale, inclusiv utilizarea apartamentelor, mașinilor și asigurarea studiilor. Nu este așteptată punerea sub acuzare a lui Donald Trump sau familiei sale, dar Organizația Trump ar putea primi amenzi și alte sancțiuni, dacă este găsită vinovată.
Cetățenii R. Moldova pot călătorii fără restricții în Uniunea Europeană
R. Moldova a fost adăugată miercuri pe lista țărilor din afara UE, ai căror cetățeni pot intra fără restricții pe teritoriul Uniunii Europene.
Lista, revizuită odată la două săptămâni, și care este o recomandare, mai include încă alte 10 state, între care Canada, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia, Kosovo și Muntenegru. Marea Britanie rămâne exclusă din cauza răspândirii rapide a variantei Delta a coronavirusului.
Este la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă urmează sau nu aceasta recomandare, care se bazează pe mai multe criterii: stadiul vaccinării, strategia guvernelor respective în combaterea pandemiei și fiabilitatea documentelor emise pentru a certificate starea de sănătate (dacă sunt sau nu ușor de falsificat, respectiv dacă respectă norme internaționale).
Un alt criteriu important, din punct de vedere al UE, este reciprocitatea.
Se așteaptă ca organizația Trump, nu fostul președinte, să fie acuzată de infracțiuni fiscale
Se așteaptă ca joi compania Trump și directorul său financiar să fie acuzați de infracțiuni financiare, de către procurorii din New York, relatează mai mult publicații americane.
Dosarul împotriva companiei fostului președinte este înaintat de procurorul din districtul Manhattan, Cyrus Vance.
Se pare că acuzațiile implică beneficii pe care Organizația Trump le-a acordat unor persoane din conducerea companiei și care nu au fost declarata la impozite, cum ar fi utilizarea unor apartamente, mașini sau plata pentru școlarizare.
Trump și familia sa nu sunt vizați direct iar compania ar putea fi condamnată la plata unor amenzi usturătoare.
Acuzațiile ar putea fi folosite însă pentru a-l convinge pe directorul financiar al companiei să colaboreze cu anchetatorii în orice alt dosar deschis împotriva fostului președinte american sau a familiei sale.
Trump, ai cărui avocați s-au întâlnit cu procurorii, a criticat ancheta drept „total părtinitoare”.
Compania Trump este o firmă de familiei, iar Donald Trump a cedat conducerea fiilor săi în 2017, la începutul mandatului său prezidențial.
România: incitarea la ură sau discriminare va include și faptele îndreptate împotriva unui singur individ
În România, incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se va pedepsi în viitor cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, a decis, miercuri, Camera Deputaților.
„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepsește cu închisoare de a 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, potrivit unei modificări aduse de Camera Deputaților Codului Penal. Propunerea a fost votată cu unanimitate de voturi.
Modificarea din Codul Penal constă în faptul că acum, la insistențele Comisiei Europene, se pedepsește și incitarea la ură împotriva unui singur individ dintre-un anumit grup. Totodată, se lă.rgește înțelesul sintagmei „incitare la ură”
Camera Deputaților a fost for decizional, legea urmând să fie trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, relatează Spotmedia.ro.
Ultimele trupe europene au plecat din Afganistan. Retragerea americană se încheie în scurt timp
Ultimele trupe germane, italiene și nord-macedonene s-au întors acasă din Afganistan, punând capăt unei misiuni militare internaționale de aproape 20 de ani. Coaliția internațională condusă de Statele Unite a convenit în aprilie să pună capăt misiunii sale , în care mai erau angrenați 9.600 de militari, asta după ce președintele Joe Biden anunțase că retragerea trupelor americane se va încheia pe 11 septembrie, marcând astfel și 20 de ani de la atacurile teroriste din Statele Unite care au dus la lansarea intervenției din Afganistan împotriva regimului Taliban.
Se așteaptă însă ca retragerea ultimelor forțe americane să se încheie mult mai devreme, potrivit Reuters, chiar în câteva zile.
Pe loc vor rămâne circa 650 de militari care vor asigura securitatea personaluli diplomatic de la ambasada din Kabul și aeroportul din oraș.
Luptele dintre milițiile Taliban și forțele guvernamentale, susținute de alianța internațională, s-au intensificat în ultimele luni, pe fundalul retragerii trupelor străine.
Pentagonul estimează că milițiile Taliban controlează în acest moment peste 80 de centre regionale și există temeri că ar putea izbucni un nou război în Afganistan odată cu plecarea ultimilor militari străini.
Curtea de Apel analizează contestația Platformei DA legată de numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană
La Curtea de Apel Chișinău continua joi un nou proces privind numărul secțiilor de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie: este examinată de data aceasta cererea Platformei DA de a se reduce de la 41 la 28 numărul secțiilor speciale plănuite pentru alegătorii de pe malul stâng al Nistrului.
Motivul din care Platforma DA a adus în fața instanțelor subiectul secțiilor de votare pentru locuitorii regiunii estice este neîncrederea că acolo poate avea loc un proces electoral corect. Argumentul juridic cu care operează, însă, formațiunea e că CEC nu ar fi respectat criteriile legale când a stabilit mai întâi 44, iar apoi 41 de secții și nu a luat în considerare faptul că la prezidențialele din noiembrie 2020, la unele secții de votare nu s-a prezentat nici un alegător.
Ion Botnarenco, avocatul din instanțe al Platformei DA a explicat Europei Libere: „La scrutinul precedent, CEC a stabilit o serie de secții de votare în anumite locuri unde au participat zero alegători, dar aceleași secții sunt prezente și anul acesta. Păi, dacă Codul Electoral menționează faptul că atunci când se constituie secții pentru cetățenii din stânga Nistrului trebuie să ținem cont de trei criterii, inclusiv câte persoane au participat la ultimele scrutine, iar la ultimul scrutin, la o secție de votare, să zicem, s-au prezentat zero alegători, care este logica ca să fie stabilită aceeași secție de votare și pentru alegerile curente? ”
Platforma DA a anunțat și un protest joi la Curtea de Apel, când vrea să-și prezinte și programul de reforme în justiție.
Moldovenii vaccinați în România pot descărca certificatul european Covid. Certificatul a intrat în vigoare pe 1 iulie
De astăzi, 1 iulie,în Uniunea Europeană intră în vigoare noul certificate Covid.
Tot de la 1 iulie, România a lansat platforma de pe care poate fi descărcat certificatul, util – dar nu obligatoriu - pentru a călătorii în Uniunea Europeană fără teste suplimentare sau carantină. Certificatul poate fi descărcat la adresa: certificat-covid.gov.ro și va arăta că posesorul s-a vaccinat, este imun în urma bolii sau are un test negativ recent.
Într-un interviu cu Radio France International, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale, Cătălin Chircă – care s-a ocupat de dezvoltarea acestei platforme – a precizat că certificatul se descarcă foarte usor: este nevoie numai de o adresa valabilă de mail. Mai mult, pot fi descărcate certificatele și pentru alti mebrii de familie, prieteni sau eventual persoane care nu au computer sau nu se pricep.
Cătălin Chirică recomandă ca certificatul să fie descărcat cu 5 zile înainte de a-l utiliza, asta pentru a avea timp de corectat greșeli care eventual s-au strecurat în bazele de date. În cazul testelor de Covid, certificatul poate fi descărcat și cu numai 48 de ore înainte de utilizare.
Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății al României, a anunțat duminică seara la Digi24, că certificatul va putea fi obținut și de la medicii de familie sau direcțiile de sănătate publică. Este organizat și un call center și un grup de soluționare pentru probleme neprevăzute care ar putea apărea și pentru eventuale excepții, transmite DIGI24.ro.
Între timp, noua varianta Delta a coronavirusului, mult mai contagioasă, pune sub semnul întrebării eficacitatea certificatului european Covid.
Miercuri, trei comisari europeni, Didier Reynders, Thierry Breton și Stella Kyriakides au adresat deja o scrisoare țărilor membre în care le reamintesc că s-a căzut de acord ca liberalizarea călătoriilor să se facă în mod coordonat, și că toate țările membre au acceptat condițiile pentru eliberarea certificatului european Covid. Oricum, există și un mecanism -coordonat – de reimpunere a unor restricții sanitare, în anumite condiții.
Cu toate acestea, Germania a decis deja că toate persoanele care vin din Portugalia trebuie să intre 14 zile în carantină. Pentru că în Portugalia, ca și Spania, sunt mulți turiști britanici iar Marea Britanie este în acest moment unul din epicentrele europene al tulpinei Delta.
În aceste condiții, ca să nu piardă piața turistică germană și din alte țări europene, țările sudice ar putea impune restricții britanicilor. Un cerc vicios, în care certificatul electronic își pierde orice valoare.
Între timp, autoritățile sanitare din Portugalia au raportat peste 2.000 de cazuri noi de coronavirus în 24 de ore astăzi, o noua creștere a unui nou val de infecții cu varianta Delta, informează AFP. Peste jumătate din cazuri sunt în regiunea capitalei Lisabona, unde a crescut și numărul spitalizărilor, motiv pentru care vor exista și limitări a călătoriilor între Lisabona și alte regiuni.
Se așteaptă si ca în scurt timp, Consiliul European actualizeze lista țărilor din afara UE pentru care se recomandă ridicarea treptată a restricțiilor temporare de intrare în Uniunea Europeană, impuse ca urmare a epidemiei de coronavirus. Potrivit unor surse de la Bruxelle, s-ar putea ca R. Moldova să fie inclusă pe aceasta listă care oricum este numai o recomandare pe care țările membre pot să o urmeze sau nu.
Lista se revizuiește odată la două săptămâni . Pe 18 iunie, pe această listă se aflau 14 țări, între care Serbia, Macedonia de Nord, Statele Unite, Israel, Australia (care între timp a intrat în lock-down temporar) și Japonia, care se pregătește de Jocurile Olimpice de vară.
Un nou val de îmbolnăviri cu noul coronavirus în Portugalia
Autoritățile sanitare din Portugalia au raportat peste 2.000 de cazuri noi de coronavirus în 24 de ore astăzi, o noua creștere a unui nou val de infecții cu varianta Delta, informează agenţia France Presse.
În Portugalia au fost raportate 2.362 de cazuri la o populaţie de 10 milioane, fiind cel mai înalt nivel de la mijlocul lunii februarie.
Peste jumătate din cazuri sunt în regiunea capitalei Lisabona, unde a crescut și numărul spitalizărilor.
Ultimele cifre arată, de asemenea, că varianta Delta, care a fost detectată pentru prima dată în India, a devenit tulpina dominantă în Portugalia.
Sperând să oprească răspândirea, guvernul a reintrodus măsuri de control a infecțiilor, cum ar fi reducerea orelor de funcționare a barurilor și restaurantelor din orașele cele mai afectate. Și există restricții la sfârșit de săptămână pentru călătoriile între regiunea Lisabona și restul țării.
Tot miercuri, premierul Antonio Costa a intrat în izolare în ciuda faptului că a fost complet vaccinat, după ce unul dintre asistenții săi a dat rezultate pozitive.
Peste 50% dintre portughezi au primit cel puțin o doză de vaccin și 32% au primit ambele doze. De la declanșarea pandemiei peste 17.000 de decese au fost înregistrate la pacienţii cu COVID și aproape 900.000 de cazuri în aceasta țară.
Promo-LEX cere măsuri concrete pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare
Autoritățile statului moldovean trebuie să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți condițiile din penitenciare în conformitate cu standardele internaționale, dar și să asigure implementarea eficientă a mecanismului compensatoriu susțin experții Asociației Promo-LEX, care au prezentat astăzi, 30 iunie, documentul de politici publice cu privire la „Implementarea mecanismului compensatoriu pentru detenția în condiții precare în Republica Moldova – de la (in)eficiență la suspendare”, informează agenţia IPN.
Potrivit autorilor documentului, caracterul repetitiv al cererilor depuse de reclamanții în adresa Curții Europene a Drepturilor Omului contra Republicii Moldova, unde erau descrise aceleași probleme legate de condițiile materiale de detenție, a determinat Curtea să constate faptul că în Moldova condițiile precare de detenție reprezintă o problemă sistemică. Printre probleme se numără supraaglomerarea penitenciarelor, lipsa de igienă și condiții materiale adecvate, alimente insuficiente și de proastă calitate, precum și lipsa de îngrijiri medicale adecvate.
Potrivit raportului până pe 27 martie 2021, au fost depuse un total de 10 874 de cereri legate de condițiile pretinse inadecvate de detenție. Instanțele naționale au finalizat examinarea a 8 151 de astfel de cereri, în timp ce restul sunt încă în proces de examinare.
Ministerul Justiției în colaborare cu Administrația Națională a Penitenciarelor au elaborat un proiect de lege referitor la modificarea instituției recursului compensator, care a fost înregistrat pe 25 mai 2020, de către Cancelaria de Stat. Proiectul de lege încă nu a fost adoptat de către Parlament.
Autorii documentului încurajează autoritățile să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți condițiile din închisori și facilitățile de detenție în conformitate cu Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante și cu Regulile minime standard ale ONU pentru tratamentul deținuților.
Marea Britanie și Rusia s-au confruntat din nou cu privire la incidental naval de săptămâna trecută
Marea Britanie și Rusia s-au confruntat din nou cu privire la incidental de săptămâna trecută din Marea Neagră, când o navă de război britanică a trecut pe lângă peninsula Crimeea Ucrainei, pe care Rusia a anexat-o în 2014.
Președintele Vladimir Putin a repetat în cadrul emisiunii sale anuale de dialog cu alegătorii de astăzi că una dintre navele de război ale Rusiei a tras focuri de avertizare și un avion de război a aruncat bombe în calea distrugătorului britanic pentru a-l forța să iasă dintr-o zonă din apropierea Crimeii despre care Moscova susține că ar fi apele sale teritoriale și nu ale Ucrainei. Anexarea Crimeii la Rusia este considerată, in baza legislației international – ilegală.
Într-un răspuns rapid adresat lui Putin, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului britanic Boris Johnson a negat orice acțiune greșită și a declarat că nava a acționat în conformitate cu legislația internațională în timp ce efectua un pasaj pașnic prin apele teritoriale ucrainene.
Incidentul din 23 iunie a fost cel mai recent punct de tensiuni între Kremlin și Occident.
Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina în martie 2014, trimițând trupe și organizând un așa-zis referendum denunțat ca ilegitim de cel puțin 100 de țări după ce președintele ucrainean de atunci pro rusul Viktor Ianukovici a fost destituit pe fondul valului masiv de proteste pro europene.
In intervenția sa de astăzi, Vladimir Putin a introdus în acest incident și Statele Unite, afirmând că o aeronavă de recunoaștere americană ar fi funcționat sincronizat cu nava britanică Defender.
Pentagonul nu a răspuns imediat acuzațiilor lui Putin.
Statele Unite și Ucraina conduc împreuna un mare exercițiu militar Sea Breeze în Marea Neagra, exercițiu la care participa 32 de țări - inclusiv majoritatea națiunilor riverane Mării Negre, aliați NATO și parteneri. Exercițiul a început pe 28 iunie și va dura pina pe 10 iulie.
UE anunță extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei şi posibila impunere de noi măsuri
Uniunea Europeană (UE) a prelungit cu alte şase luni sancţiunile economice impuse din 2014 împotriva Rusiei pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea şi destabilizarea Ucrainei, şi examinează posibilitatea impunerii de noi măsuri împotriva Moscovei, informează agenția AFP, citând surse diplomatice. Acordul mai trebuie validat de miniştrii de externe ai ţărilor din UE la reuniunea lor din 12 iulie, unanimitatea fiind necesară pentru sancţiuni. Dorinţa Germaniei şi Franţei de a relansa dialogul cu Rusia printr-un summit cu preşedintele rus Vladimir Putin s-a lovit însă de refuzul mai multor ţări membre ale UE. Liderii UE i-au cerut Moscovei să dea dovadă de „un angajament mai constructiv” şi „să înceteze acţiunile contra UE şi ţărilor din vecinătatea ei”. Ei s-au declarat „gata să reacţioneze în mod ferm şi coordonat la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală şi perturbatoare din partea Rusiei, utilizând deplin toate instrumentele de care UE dispune”. Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a fost însărcinat să prezinte „opţiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv pentru sancţiuni economice”, iar AFP scrie, citând un diplomat european că aceasta acţiune ar fi început.
Doi foști înalţi oficiali din Balcani, condamnați pentru crime de război
Judecătorii Naţiunilor Unite i-au condamnat astăzi pe doi foști înalţi oficiali din Balcani, din perioada regimului Miloșevici și a războaielor din Balcani, pentru crime de război și pentru rolul lor în finanțarea și echiparea milițiilor sârbe în timpul destrămării fostei Iugoslavii, în ultimul caz în fața instanței referitor la războaiele balcanice din anii 1990.
Instanța internațională i-a condamnat pe fostul șef al serviciului de securitate de stat al Serbiei, Jovica Stanisic, și pe subordonatul său Franko „Frenki” Simatovic și le-a pronunțat pedepse de 12 ani închisoare.
Jovica Stanisic și Franko Simatovic au fost condamnați pentru asistență și instigare la crimele de război, deportare, transfer forțat și persecuție în orașul Bosanski Samac și hotărârea poate fi atacată în recurs.
Este pentru prima dată când oficiali sârbi sunt condamnați de o instanță a ONU pentru implicare în crime de război în Bosnia.
Cu toate acestea, curtea a declarat că nu există suficiente dovezi pentru a-i condamna pentru infracțiuni similare comise și în alte orașe și sate din Bosnia și Croația.
Stanisic a fost șef al Serviciului de Securitate de Stat din Serbia, iar Simatovic a fost un agent superior de informații.
Cei doi au fost inițial achitați în 2013 de judecători care au spus că procurorii nu au reușit să dovedească elemente importante ale legăturilor lor cu crimele pentru care sunt învinovățiți. Judecătorii de apel au anulat verdictele de nevinovăție în 2015 și au dispus rejudecarea procesului care a avut loc la Mecanismul internațional rezidual al ONU pentru tribunalele penale.
La începutul acestei luni, judecătorii de apel de la aceeași instanță au confirmat condamnările fostului șef militar sârb bosniac Ratko Mladic pentru rolul său în atrocitățile din timpul războiului bosniac și i-au confirmat condamnarea pe viață.
Cetățenii și rezidenții vaccinați din R. Moldova, scutiți de teste și izolare la intrarea în Turcia
Cetățenii vaccinați ai Republicii Moldova și persoanele cu reședința legală în Moldova , la intrare în Turcia, vor fi scutiți de prezentarea testului PCR și nu vor fi plasați în izolare, la prezentarea unui certificat național de vaccinare împotriva covid-19, emis de autoritățile competente naționale, informează site-urile de știri moldovenești.
Turcia este cea de-a patra țară, după Ungaria, Ucraina și Georgia, cu care Republica Moldova a convenit în plan bilateral recunoașterea reciprocă a certificatelor naționale de vaccinare.
Bulgaria, Spania și Muntenegru au anunțat recunoașterea unilaterală a certificatelor de vaccinare eliberate de către autoritățile Republicii Moldova, care sunt conforme cu standardele Organizației Mondiale a Sănătății.
CEC va sesiza Serviciul Fiscal de Stat în legătura cu mai mulți donatori ai partidelor politic
Comisia Electorală Centrală va sesiza Serviciul Fiscal de Stat în legătura cu mai mulți donatori ai partidelor politice în actualul scrutin parlamentar care nu au avut nicio sursă de venit în ultimii ani. Potrivit președintelui CEC, Dorin Cimil, este vorba despre 169 fără venit sau cu un venit mai mic decât suma donată unor concurenți electorali. Potrivit preșeedintelui CEC - 9 donatori ai Blocului „Renato Usatîi” , 18 donatori pentru PAS , 1 donator pentru Partidul Șor , 2 donatori pentru Platforma DA , 4 domatori pentru AUR si 2 pentru PDCM nu au avut nicio sursă de venit. Dorin Cimil a precizat că CEC nu dispune de pârghii legale pentru a investiga proveniența banilor, motiv pentru care a decis transmiterea către FISC a listei persoanelor în vederea verificării surselor de proveniență a donațiilor.
