Parlamentarii kîrgîzi au aprobat un proiect de lege controversat despre care se spune că are ca scop stoparea răspândirii știrilor false online, dar apărătorii drepturilor civile și activiștii opoziției se tem că este o încercare de a înăbuși libertatea de expresie.

Un total de 97 de parlamentari au votat pentru proiectul de lege pe 28 iulie, în timp ce cinci au votat împotrivă. Organizațiile pentru drepturile civile și grupurile media au criticat legislația spunând că ea contrazice Constituția, angajamentele internaționale ale Kîrgîzstanului și încalcă drepturile omului și libertatea de exprimare.

Proiectul de lege prevede crearea unei agenții guvernamentale de supraveghere a mediului on line care să „reacționeze la reclamații” cu privire la conținutul postărilor în termen de 48 de ore. Site-urile pe care a fost postat conținutul sunt obligate să urmeze instrucțiunile primite de la aceasta agentie guvernamentală în termen de 24 de ore.

Conform proiectului de lege, furnizorii de Internet trebuie să-și înregistreze clienții într-un sistem de identificare unificat și să ofere oficialilor informații complete legate de utilizatori dacă o instanță sau o instituție de stat solicită astfel de date. Proiectul de lege prevede, de asemenea, că proprietarii de site-uri web și de conturi de rețele sociale trebuie să aibă datele personale și adresele de e-mail electronice deschise și accesibile tuturor, în timp ce utilizatorii de internet anonimi vor fi localizați și li se va închide accesul on line.

Un tribunal din Moscova a respins apelul lui Serghei Furgal, fostul guvernator al regiunii Habarovsk din Orientul Îndepărtat, împotriva prelungirii arestării sale preventive după ce a fost acuzat de tentativă de crimă și de ordonare a două crime în 2004-2005.

Curtea de Apel din Moscova a hotărât că decizia Curții din Moscova, din 5 iulie, de a prelungi arestul preventiv al lui Furgal până la 7 octombrie este valabilă.

Furgal a repetat că este nevinovat și a spus că nu poate primi tratamentul medical necesar pentru pneumonie în centrul de detenție Lefortovo, boală pe care a făcut-o după ce a contractat COVID-19 în timp ce era în arest.

„Nu mi s-a dat niciun motiv [pentru care mi s-a refuzat asistența medicală adecvată]. Nu au fost prezentate dovezi care să mă lege de crimele de care am fost acuzat”, a spus Furgal.

Furgal, de la Partidului Liberal Democrat Naționalist al Rusiei, a fost ales guvernator în 2018, învingându-l în alegeri pe guvernatorul de multă vreme al regiunii din partea partidului de guvernare Rusia Unită.

Arestarea lui Furgal din 9 iulie anul trecut a stârnit proteste în masa care au durat citeva luni în capitala regiunii și în alte câteva orașe. Protestatarii au criticat politicile dominante ale Moscovei în regiune care nu țin cont de nevoile populației.

Popularitatea președintelui Vladimir Putin a scăzut pe măsură ce economia Rusiei este în declin atât din cauza pandemiei de coronavirus, dar și datorită sancțiunilor internaționale impuse regimului pentru anexarea Crimeii și pentru razboiul pe care îl duce în estul Ucrainei, unde Moscova îi sprijină pe separatiști.

184 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova.

Din numărul total de cazuri, 26 sunt de import - 5 din Spania, 4 din Italia, cite 3 din Marea Britanie și Turcia, câte 2 din România, Rusia și Ucraina și câte unul din Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 321 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 55 în stare extrem de gravă (11 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate si 3 decese de Covid, numărul total al deceselor ajungând în Republica Moldova la 6253.

Un lot de 30 420 de doze de vaccin împotriva COVID-19, produse de compania farmaceutică Pfizer/BioNTech, a ajuns astăzi la Chișinău, anunță Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS).

Dozele de vaccin urmează să fie distribuite proporțional în toate punctele de vaccinare din țară. Vaccinurile sunt din prima tranșă a lotului de 700 830 de doze achiziționate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, prin intermediul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă.

Republica Moldova a recepționat pe 23 iulie, 100 620 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech, oferite cu titlu gratuit de Guvernul României. Până în prezent, peste un milion de doze de vaccin au fost administrate în Republica Moldova, iar circa 470 de mii de persoane au fost complet imunizate.

Biroul permanent al Parlamentului va avea 12 membri: trei din oficiu (președintele și vicepreședinții Parlamentului) și nouă deputați aleși, informează agenția IPN.

De la PAS în Biroul permanent au intrat Olesea Stamate, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Doina Gherman, Dan Perciun, Veronica Roșca și Vladimir Bolea.

Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor îi are în Birou pe Vasile Bolea și Corneliu Furculiță, iar Partidul Politic Șor – pe Denis Ulanov.

Din Biroul permanent fac parte și președintele Parlamentului, Igor Grosu, și vicepreședinții Mihai Popșoi și Vlad Batrîncea.

Proiectul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Primul ministru armean Nikol Pașinian a sugerat că posturi de frontieră rusești vor fi plasate de-a lungul frontierei armeno-azere pentru a asigura demarcarea în condiții de siguranță a frontierei, deoarece tensiunile sunt din nou în creștere în regiune.

Într-o sesiune a guvernului de la Yerevan, Pașinian a spus că observatorii din statele membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Rusia ar putea monitoriza și frontiera armeno-azeră, adăugând că Grupul de la Minsk al Organizației de Securitate și Cooperarea în Europa (OSCE) și alte formate ar putea fi alternative acceptabile pentru a asigura o demarcare pașnică a frontierei.

Negocierile la nivel internațional care implică Grupul Minsk în care se află Rusia, Statele Unite și Franța, nu au reușit să producă o soluționare durabilă a conflictului.

„În calitate de membru al CSTO, Armenia, care va prelua președinția organizației în septembrie, își înțelege pe deplin responsabilitatea de a evita amenințarea la adresa securității CSTO și de a sta departe de implicarea aliaților în conflictele armate și eu, personal , exclud oficial orice acțiune provocatoare din partea forțele armate ale Armeniei ”, a spus Pașinian. CSTO include Armenia, Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la Moscova la scurt timp după declarația lui Pașinian că „Rusia continuă să ia legătura cu Erevanul și Baku pentru a asigura punerea în aplicare a acordurilor cu trei părți” pentru a pune capăt războiului de 44 de zile de anul trecut dintre Armenia și Azerbaidjan, care s-a încheiat în noiembrie cu recăpătarea controlului de către Baku asupra unor părți ale regiunii separatiste Nagorno-Karabakh și asupra tuturor celor șapte districte adiacente care au fost sub controlul etnicilor armeni timp de aproape 30 de ani.

Sugestia lui Pașinian privind posturile de frontieră rusești vine la o zi după ce Ministerul Apărării din Armenia a declarat că trei dintre militarii săi au fost uciși și doi răniți după ce forțele armate azere au încălcat acordul de încetare a focului de-a lungul frontierei comune.

Ciocnirile au devenit mai frecvente de-a lungul frontierei azero-armene de la mijlocul lunii mai. Nagorno-Karabakh este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar a fost controlat de etnici armeni de la începutul anilor 1990. Războiul de anul trecut a făcut cel puțin 6.900 de vieți din ambele părți.

Două alerte cu bombă au fost anunțate joi la Tiraspol și Bender, transmit corespondenții noștri în regiunea transnistreană. La Tiraspol, în urma unui apel anonim, a fost evacuată clădirea administrației orășenești. Un alt apel anunța prezența unui explozibil în clădirea Muzeului orașului Bender.

Ambele clădiri sunt evacuate, iar zona este verificată de forțele de ordine transnistrene. Presa din regiune nu publică niciun fel de informații despre aceste incidente.

Spre seară, informația a fost confirmată și de pretinsul minister de interne al regiunii separatiste transnistrene, care a spus că după verificări s-a constatat că au fost amenințări false.

Alertele au venit la câteva ore după ce la Bender a fost marcată aniversarea a 29-a a începerii operațiunii militare de pacificare pe de Nistru, condusă de Federaţia Rusă din 1992.

În centrul orașului Bender a avut loc un miting la care au participat reprezentanți ai administrației transnistrene și co-președintele din partea Rusiei în Comisia Unificată de Control, Andrei Gorobțov. Acesta a citit un mesaj de felicitare din partea Ministerului rus de Externe, în care se spune că „formatul de pacificare care și-a demonstrat eficiența nu doar asigură stabilitatea în regiune, dar și creează condițiile necesare pentru avansarea reglementării transnistrene”.

Chişinăul oficial insistă asupra încheierii misiunii militare de pacificare a Rusiei pe Nistru și înlocuirea acesteia cu un contingent civil sub mandat internațional.

În Parlamentul de la Chişinău, fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care are 63 de deputați, va fi condusă de Mihail Popșoi. Vladimir Bolea, Doina Gherman și Lilian Carp vor fi vicepreședinți ai fracțiunii.

Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea au fost aleși în calitate de vicepreședinți ai Parlamentului. Pentru desemnarea lui Mihail Popșoi au votat 85 de deputați, iar pentru desemnarea lui Vlad Batrîncea – 87 de parlamentari.

Fracțiunea Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) are 32 de deputați. Președinta fracțiunii este Zinaida Greceanîi, iar Corneliu Furculiță și Constantin Starîș sunt vicepreședinți.

Fracțiunea parlamentară a Partidului Politic „Șor”, cu şase deputați, va fi condusă de Ilan Șor, care însă nu este prezent în Parlament.

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor s-a declarat în opoziție, iar fracțiunea Șor a declarat că face o „opoziție constructivă”.

Preşedinte al Parlamentului a fost ales Igor Grosu, liderul interimar al PAS. El a fost votat cu 64 de voturi în aceasta funcţie.

Deputatul PAS Igor Grosu a fost ales președinte al Legislativului de la Chișinău. El a fost singurul candidat pentru această funcție.

64 de deputați au votat pentru ca deputatul PAS să dețină aceasta funcție. Votul a fost secret.

Socialiştii și comuniştii au anunțat că nu participă la vot.

În discursul său, Igor Grosu a declarat că noua majoritate parlamentară va promova inițiative precum majorarea pensiei minime, eliminarea schemelor de corupție, îmbunătățirea condițiilor pentru mediul de afaceri și accelerarea procesului de integrare europeană. „Vreau să fiu un președinte al unui Parlament care va fi o fabrică de legi bune pentru oameni. Vă invit să trecem la treabă și să fim concentrați pe angajamentele pe care ni le-am asumat. Să avem succes pentru Moldova”, a declarat Igor Grosu din noua funcție.

Deputații Blocului comuniștilor și socialiștilor l-au criticat pe Igor Grosu, pentru că ar fi participat indirect la frauda bancară din 2014 și au acuzat partidul majoritar că ar avea în parlament persoane „certate cu legea”.

Igor Grosu a negat acuzațiile.

Deputații și simpatizanții Partidului Socialiștilor au protestat astăzi, la sediul Curții Constituționale, cerând ca Stadionul Republican să rămână în proprietatea statului. Acțiunea a avut loc în contextul în care Curtea a examinat trei sesizări, iar ulterior a declarat neconstituțională legea din decembrie 2020, pentru abrogarea legii din 2018 ce autoriza vânzarea terenului Stadionului Republican Ambasadei SUA pentru construirea unui nou complex al misiunii diplomatice la Chișinău, informează agenția IPN.

Protestatarii au cerut magistraților Înaltei Curți să mențină în vigoare legea votată la inițiativa PSRM în Parlamentul de legislatura trecută, prin care terenul Stadionului Republican a devenit proprietate publică pe care se interzice edificarea altor construcții decât cele de menire social-culturală sau sportivă.

Într-o declarație anterioară, PSRM a afirmat că decizia cu privire la privatizarea Stadionului Republican ar fi fost luată cu încălcarea completă a principiului transparenței, fără consultări publice și fără o sumă clară a contractului.
Socialiștii susțin că „această decizie a Curții Constituționale este un alt act de călcare în picioare a suveranității naționale a Republicii Moldova de către actuala guvernare”.
PSRM anunță că va continua să lupte pentru ca Stadionul Republican să rămână în proprietatea poporului Republicii Moldova.

O cantitate mare de cocaină, drog de mare risc, a fost descoperită de polițiști români într-un depozit de fructe din comuna Chiajna, de lângă București. Ar fi vorba de o jumătate de tonă, plasată în 40 de cutii cu banane, potrivit unor surse din Poliție, citate de site-urile de știri. Potrivit acestora, bananele ar fi fost importate din Belgia.

Drogurile, în valoare de peste 25 de milioane de euro, ar fi venit din Columbia și ar fi fost doar trecute prin Anvers.

Cel care a sesizat poliția în acest caz ar fi fost chiar importatorul. A fost declanșată o anchetă. Mai multe AICI.

Rusia spune că dorește ca Marea Britanie și Franța să devină parte a discuțiilor mai largi cu Statele Unite asupra controlului armelor nucleare, în timp ce Washingtonul continuă să caute includerea Chinei în negocieri.

Anatoli Antonov, trimisul Moscovei în Statele Unite, a declarat astăzi că extinderea cadrului negocierilor de control al armelor pentru a include mai multe puteri nucleare ar fi inevitabilă și că Rusia vede includerea Marii Britanii și a Franței în negocieri ca pe o prioritate.

„Această întrebare a luat o relevanță deosebită, având în vedere recenta decizie a Londrei de a crește nivelul maxim al focoaselor nucleare cu 40% - la 260 de unități”, a spus Antonov în comentariile publicate de Ministerul de Externe rus, la o zi după ce înalți oficiali americani și ruși a reluat discuțiile nucleare la Geneva.

În comentarii separate despre care scrie agenția rusă de știri Interfax, viceministrul rus de externe Serghei Reabkov, șeful delegației ruse la discuțiile de la Geneva, a declarat, astăzi, că Washingtonul dorește ca China să fie inclusă în discuțiile mai largi privind controlul armelor nucleare.

Statele Unite și Rusia dețin aproximativ 90 la sută din arsenalul mondial de arme nucleare.

Agenda exactă a discuțiilor de la Geneva nu a fost făcută publică, dar purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat că întâlnirea a fost „de fond și profesională”, iar cele două părți au convenit să organizeze o nouă rundă plenară de discuții la nivel înalt la sfârșitul lunii septembrie.

Președintele American Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin au convenit luna trecută să lanseze un dialog bilateral privind stabilitatea strategică pentru a „pune bazele viitoarelor măsuri de control al armelor și de reducere a riscurilor”.

Ofensiva Talibanilor în Afganistan reprezintă din ce în ce mai mult o „criză existențială” pentru guvernul de la Kabul, pe fondul retragerii accelerate a forțelor internaționale, conduse de Statele Unite, retragere programată să fie finalizată până la sfârșitul lunii viitoare, se arată în raportul trimestrial pentru Congresul american referitor la reconstrucția Afganistanului - SIGAR.

Potrivit raportului, acordul între Washington și talibani încheiat în februarie 2020 în Qatar, în loc să inițieze discuții de pace cu guvernul de la Kabul, a declanșat o ofensivă militantă care a prins guvernul și forțele guvernamentale nepregătite și a crescut numărul victimelor civile. Raportul spune că atacurile talibanilor asupra forțelor guvernului afgan au crescut de la 6.700 în cele trei luni până la acord - la 13.242 în perioada septembrie - noiembrie 2020.

Pe fondul negocierilor întrerupte, armata americană a continuat să-și retragă în mod constant trupele ajungând acum la doar câteva sute și având termenul limită pentru retragerea completă pe 31 august.

Citând date de la forța comună a SUA și NATO din Afganistan, raportul arată că numărul victimelor civile a crescut de la 510 de morți și 709 de răniți în primele trei luni ale anului trecut, la 1.058 decese și 1.959 răniți în al treilea trimestru al anului trecut și tendința de creștere este evidentă în continuare.

Partidul de guvernământ din Georgia a anulat după trei luni acordul încheiat de UE cu opoziția, declanşând o nouă criză politică. Liderul partidului Visul Georgian, Irakli Kobahidze, a învinuit ieri opoziția pentru eșecul înțelegerii, spunând că mai mult de jumătate dintre parlamentarii opoziției încă nu s-au alăturat acordului.

Georgia a fost în paralizie politică după ce Visul Georgian a câștigat alegerile parlamentare din octombrie, într-un vot despre care opoziția a spus că a fost fraudat. Un grup de partide de opoziție a boicotat parlamentul și a organizat proteste cerând noi alegeri. În aprilie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a încheiat un acord de compromis între grupurile de opoziție și Visul Georgian.

Kobahidze a spus că, în timp ce partidele de opoziție mai mici au semnat acordul, blocurile mai mari din ceea ce el a numit „opoziție radicală”, inclusiv principala opoziție Mișcarea Națională Unită (ENM), au refuzat să adere la acord, chiar dacă au intrat în parlament. Kobahidze a spus că principalele puncte ale acordului au fost deja puse în aplicare, inclusiv sfârșitul boicotului opoziției și eliberarea politicianului de opoziție Nika Melia, liderul Mișcarii Naționale Unite.

Ca răspuns la anunțul lui Kobahidze, mai mulți parlamentari din opoziție au sugerat că vor părăsi parlamentul și vor boicota alegerile locale din octombrie.

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vladimir Golovatiuc, ar fi fost rechemat la Chișinău, după un presupus scandal de hărțuire sexuală, informează mai multe site-uri de știri moldoveneşti.

Informația privind rechemarea acestuia a fost confirmată pentru TV8 de către purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe, Daniel Vodă.

Ministerul de Externe nu a făcut comentarii referitoare la un presupus scandal sexual în care ar fi implicat Vladimir Golovatiuc, dar a precizat că „până la clarificarea tuturor circumstanțelor acestui caz se abține de la comentarii aferente informațiilor apărute în presa națională, cu mențiunea că în cadrul ministerului se promovează toleranță zero față de abuzuri de oricare tip”, se arată în nota ministerului de Externe.

Informațiile despre un presupus scandal de hărțuire sexuală în care ar fi fost implicat diplomatul a apărut pe site-ul deschide.md.

Un tribunal rus din orașul Rostov-pe-Don a condamnat al doilea grup de indivizi din regiunea Caucazului de Nord din Osetia de Nord pentru participarea la un miting masiv din aprilie anul trecut pentru a protesta împotriva restricțiilor coronavirusului.

Curtea districtuală Lenin l-a găsit pe Artur Djavadian vinovat de atacul asupra unui ofițer de poliție și l-a condamnat la 6 ani și jumătate de închisoare.

Alți patru inculpați, Arsen Brihov, Hetag Samov, Georgy Hugaiev și Ațamaz Tebloiev, au fost condamnați pentru participarea la tulburări de masă și condamnați la pedepse cu închisoarea cuprinsă între patru ani, nouă luni și 5 ani și jumătate.

Cu două zile mai devreme, alți cinci bărbați care au luat parte la mitingul masiv împotriva restricțiilor pentru coronavirus din Osetia de Nord anul trecut au primit sentințe de închisoare cuprinse între cinci ani și 5 ani și jumătate.

La 20 aprilie anul trecut, poliția din Osetia de Nord a reținut zeci de protestatari atunci când aproximativ 2.000 de persoane s-au adunat în piața centrală a capitalei regionale, Vladikavkaz, cerând demisia liderului regional Viacheslav Bitarov.

Mitingul a durat câteva ore până când poliția a împrăștiat-o cu violență. 37 de participanți au fost acuzați de participarea la tulburări de masă, agresarea forțelor de ordine sau nesupunere la ordinele poliției.

Protestul a fost inițiat online prin intermediul rețelelor sociale de către cântărețul de operă din Osetia de Nord, Vadim Heldiev, care are reședința permanentă la Sankt Petersburg.

Cîntărețul a fost reținut la Sankt-Petersburg după mitingul de la Vladikavkaz și adus în Osetia de Nord, unde a fost acuzat că a răspândit știri false despre coronavirus și a agresat poliția, lucru pe care îl neagă vehement.

Un cutremur cu magnitudinea de 8,2 a lovit largul coastei peninsulei din Alaska a provocat avertismente de tsunami în regiunea Pacificului.

Studiul geologic al SUA (USGS) a anunțat astăzi că cutremurul a avut loc la o adâncime de 35 de kilometri și a lovit aproximativ 91 km est-sud-est de Perryville, Alaska, la aproximativ 800 de kilometri de Anchorage, cel mai mare oraș din Alaska.

A fost urmată de șapte replici, două dintre ele peste magnitudinea 6,0, potrivit USGS. În Alaska, Centrul Național de Avertizare Tsunami (NTWC) a emis avertismente pentru părțile sudice ale statului, peninsulei și zonele de coastă ale Pacificului. De asemenea, a emis un ceas de tsunami pentru statul Hawaii.

Centrul de avertizare asupra tsunami-urilor din Pacific (PTWC) a anunțat că urmărește posibilitatea unei amenințări de tsunami în Hawaii și în teritoriul Guam din Pacific.

Agenția Meteorologică a Japoniei investighează dacă există posibilitatea ca un tsunami să lovească Japonia, care găzduiește în prezent Jocurile Olimpice, a declarat radiodifuzorul public NHK.

Autoritățile din Noua Zeelandă au declarat, de asemenea, că evaluează orice pericol potențial pentru regiunile sale de coastă.

Legea din decembrie 2020, pentru abrogarea legii din 2018 ce autoriza vânzarea terenului Stadionului Republican Ambasadei SUA pentru construirea unui nou complex al misiunii diplomatice la Chișinău, a fost declarată neconstituțională. Curtea Constituțională s-a pronunțat astăzi ca urmare a sesizării deputaților din trei fracțiuni ale legislaturii precedente, informează agenția IPN.

Este vorba despre sesizări depuse de deputați din Partidul Democrat, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate. Curtea a reținut că, în cadrul procedurilor de legiferare, principiul pluralismului politic presupune că Parlamentul trebuie să asigure posibilitatea participării opoziției parlamentare la adoptarea legilor.

Astfel, chiar dacă majoritatea parlamentară are o viziune consolidată cu privire la necesitatea unei legi și voturile sale ar fi suficiente pentru a o adopta, majoritatea în discuție trebuie să asigure dreptul deputaților din cadrul opoziției parlamentare de a participa prin formularea întrebărilor și a propunerilor la proiectul de lege.În jurisprudența sa, Curtea a reținut că majoritatea parlamentară trebuie să asigure un tratament corect şi adecvat al minorităților parlamentare, fără să facă abuz de poziția sa dominantă.

Curtea a reținut că în cazul examinat, termenul oferit de Parlament pentru formularea propunerilor și amendamentelor la proiectul legii contestate în prima lectură și în a doua lectură este insuficient, în special având în vedere obiectul de reglementare al legii contestate, care viza transmiterea cu titlu oneros, din proprietatea statului, a unui bun imobil pentru construcția sediului Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

Curtea a reiterat că Parlamentul poate stabili termene pentru depunerea amendamentelor. Termenele în discuție trebuie să fie rezonabile, pentru a le permite deputaților să analizeze conținutul proiectului de lege și să formuleze amendamente.
Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

În cea de a doua ședință a Parlamentului s-a formalizat noua majoritate, formată de partidul pro-prezidențial Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține 63 de mandate din 101. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS) a anunțat că intră în opoziție, iar formal, partidul Șor a declarat că va face „opoziție constructivă”, ceea ce l-ar pune în poziția de a juca un rol cheie dacă PAS are nevoie să amendeze Constituția pentru a-și îndeplini anumite promisiuni electorale.

S-au constituit și cele trei fracțiuni parlamentare: fostul vicepreședinte al Parlamentului, Mihai Popșoi, va conduce grupul PAS. Fracțiunea PAS, formată din 63 de deputați va avea și trei vicepreședinți – Vladimir Bolea, Veronica Roșca și Lilian Carp.

Deputatul fugar Ilan Șor a fost ales președinte al fracțiunii Partidului Șor, iar Petru Jardan, care figurează în dosarul concesionării Aeroportului Chișinău, a fost ales vicepreședinte al fracțiunii. Marina Tauber este de astăzi secretara fracțiunii.

Fracțiunea BeCS (Comuniști și Socialiști), formată din 32 de deputați va fi condusă de Zinaida Greceanîi. În calitate de vicepreședinți au fost aleși Corneliu Furculiță și Constantin Starîș, iar secretar – Vasile Bolea.

Partidul anti-sistem AUR din România a anunțat marți, pe pagina sa de Facebook, că va înainta în Parlament un proiect de lege care „să limiteze reprezentarea sau promovarea în rândul minorilor a homosexualităţii și a schimbării de sex”. Pe Facebook, AUR își chestionează simpatizanții dacă doresc să susțină "un pachet legislativ pentru protecția copiilor și împotriva propagandei gay în grădinițele și școlile românești".

Proiectul este similar cu cel adoptat de Ungaria și criticat vehement de Comisia Europeană și Parlamentul European drept „o rușine” și o violare a principiilor Uniunii Europene, care se bazează pe toleranță și respectul față de individ.

### Vezi și... ###

La Budapesta, comunitatea LGBT se confruntă din nou cu regimul Orban

Anterior, și un deputat al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) anunțase că va depune un proiect de lege intitulat „pentru protecția copiilor”, similar cu cel din Ungaria.

Pentru moment, singurul partid parlamentar care a luat o poziție fermă față de această inițiativă este USR PLUS. Vicepreședintele USR PLUS Iulian Bulai, partid aflat în coaliția de guvernare de la București, a declarat la RFI că inițiativa este o aberație pe care formațiunea sa nu o va vota.

Dacă inițiativa AUR sau a deputatului UDMR se concretizează și este înaintată în Parlament, votul decisiv va reveni Partidului Național Liberal de guvernământ și opoziției social-democrate, ambele partide care au cochetat în trecut cu pozițiile ultraconservatoare în privința drepturilor comunității LGBTQ, apropiate de cele ale BOR sau ale guvernul Orban din Ungaria.

La RFI, directoarea executivă al asociației Accept, Teodora Roseti, a reamintit că dezbaterea privind introducerea unei astfel de legi a avut loc deja în România și a fost respinsă ca neconstituțională.

Președintele Joe Biden va anunța joi, 29 iulie, că toți angajații federali americani trebuie să fie vaccinați împotriva COVID-19 sau să se supună testelor regulate, au spus oficialii Casei Albe. Anunțul vine pe fondul îngrijorării din ce în ce mai mari provocate de răspândirea rapidă a variantei Delta a noului coronavirus, mult mai contagioasă. Decizia administrației Biden, care va avea un impact asupra a 4,2 milioane de lucrători federali la nivel național, inclusiv cei din armată, vine după ce guvernatorul din New York a anunțat miercuri că va solicita angajaților statului să fie vaccinați anti Covid-19 până la începutul lunii septembrie. Cei care nu se vaccinează vor fi obligați să se testeze regulat.

### Vezi și... ###

SUA: purtarea măștilor recomandată și celor vaccinați anti Covid-19 (CDC)

Companiile private, administratorii de spitale și universitățile din întreaga țară au instituit, de asemenea, mandate de vaccinare în ultimele luni, deși cel puțin 18 state conduse de republicani au decis să interzică pașapoartele de vaccinare sau să interzică entităților publice să solicite dovada vaccinării.

De luni, 2 august, persoanele vaccinate anti-COVID-19 cu schema completă din Statele Unite și UE sunt scutite de carantină la intrarea în Anglia, a anunțat miercuri ministrul britanic al transporturilor, Grant Shapps. Rămâne însă obligatoriu testul care trebuie efectuat înaintea călătoriei și de asemenea testul PCR efectuat a doua zi după sosirea în Anglia.

Scutirea de carantină este valabilă numai pentru cei vaccinați cu serurile omologate în Uniunea Europeană și Statele Unite, ceea ce exclude vaccinarea cu Sputnik V, între altele.
Această nouă regulă privind eliminarea carantinei a fost anunțată deocamdată doar pentru Anglia, dar se așteaptă ca și celelalte țări componente ale Regatului Unit (Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor) să-și actualizeze curând politica de călătorie.

Noul Parlament, ales pe 11 iulie, are o medie de vârstă de 47 de ani, relatează Moldpres, iar 14 deputați noi sunt sub 35 de ani. Cel mai tânăr deputat, Eugeniu Sinchevici, are 22 de ani, este student în Franța la Științe Politice și a fost ales pe listele PAS, la fel cu alți 3 deputați, toți sub 30 de ani.

Pe pagina noastră de internet, la moldova.europaliberă.org puteți citi un interviu cu Eugeniu Sinchevici, care precizează – între altele – că-și va continua studiile în Franța online, pentru a se dedica muncii parlamentare.

Sinchevici se așteaptă să devină membru al comisiei parlamentare pentru educație.

Partidul pro-prezidențial PAS a pus miercuri în dezbatere publică un proiect de lege care va permite Autorității Naționale de Integritate să verifice nu doar averile demnitarilor, dar și cheltuielile pe care le fac în timpul mandatului. Astfel, inspectorii de integritate vor putea verifica și așa-numitul „stil de viață” al funcționarilor publici, iar aceștia vor trebui să declare nu doar bunurile pe care le cumpără, dar și serviciile de care beneficiază, cum ar fi vacanțe scumpe.

### Vezi și... ###

„Reforma morală” ca program de guvernare

Inițiativa, care are drept scop fortificarea rolului și independenței ANI și a inspectorilor de integritate, mai prevede posibilitatea ca instituția să poată solicita suspendarea din funcție, până la pronunțarea hotărârii definitive a instanței de judecată, a persoanelor în privința cărora a fost constatat că au obținut averi nejustificate sau au încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.

Potrivit autorilor, proiectul a fost elaborat în condițiile în care acțiunile de control inițiate de ANI nu au finalitate.

Are loc a doua ședință a noului Parlament de la Chişinău, un Parlament reieșit din rezultatul alegerilor anticipate din 11 iulie. Cum se știe, Partidului Acţiune și Solidaritate are o majoritate confortabila de 63 de mandate, socialiştii și comuniştii au împreună 32 de mandate, iar Partidul Șor are șase parlamentari. La ședința de luni însă nu au fost alese structurile de conducere ale legislativului, spre nemulțumirea opoziţiei.

Tot astăzi se vor constitui oficial și cele trei fracțiuni parlamentare. Potrivti unui anunț oficial al bloculu, Zinaida Grecianîi va conduse fracțiunea și va avea și doi adjuncți, socialistul Corneliu Furculiță și comunistul Constantin Starîș, și un secretar – Vasile Bolea.

Noul Parlament ar putea avea doi vice-președinți, declara marți, într-o emisiune de televiziune, Sergiu Litvinenco, vice-preșdintele PAS, un post revenind opoziție Comuniștilor și Socialiștilor. Tot el preciza că din cele 11 comisii permanente, șapte sau opt vor fi conduse de PAS, restul revenind de asemenea opoziție.

Pe de altă parte, încă de la prima ședință a Parlamentului, liderul interimar PAS, Igor Grosu a declarat că el nu pleacă în guvern – motiv pentru care presa speculează că va prelua funcția de președinte al noului legislativ.