Un oficial rus a spus că nu vede obstacole în ceea ce privește predarea și învățarea limbii ruse în Republica Moldova, în pofida cursului pro-occidental al guvernării actuale. Declarația aparține lui Grigori Lukianțev, reprezentantul MAE rus pentru drepturile omului, democrația și statul de drept al vicedirectorului Departamentului pentru Cooperare umanitară și drepturile omului, transmite RIA Novosti, preluată de Deschide.md. Într-o declarație publicată în ajunul sărbătorii moldovene Limba noastră, care omagiază limba română, oficialul rus a mai spus că statutul limbii ruse în Moldova este solid. „Limba rusă rămâne foarte răspândită și utilizată în Moldova, 15% din populație o consideră limbă maternă și o vorbește. Aproape jumătate din populația Chișinăului o posedă. La general, aproximativ 80% din populația Moldovei înțelege și vorbește limba rusă”, a spus Lukianțev. „Limba rusă este una dintre garanțiile dezvoltării consecvente a relațiilor comerciale și economice cu Federația Rusă, precum și cu alte state din spațiul post-sovietic", a mai subliniat diplomatul.

Agenția de știri Interfax a citat două surse cu afirmația că Kira Iarmîș, purtătoarea de cuvânt a politicianului de opoziție întemnițat, Alexei Navalnîi, a părăsit Rusia. O sursă a declarat agenției de știri pe 30 august că Iarmîș „a părăsit teritoriul Federației Ruse”, în timp ce o altă sursă a spus că „a plecat la Helsinki”, în Finlanda vecină. La 16 aprilie, un tribunal din Moscova a condamnat-o pe Iarmîș la 18 luni de așa-numită „libertate restricționată”, ceea ce înseamnă că nu își poate schimba adresa permanentă, nu poate părăsi Moscova și regiunea Moscovei fără permisiunea poliției sau nu poate participa la evenimente publice.

Iarmîș a fost găsită vinovată de încălcarea măsurilor restrictive menite să limiteze răspândirea coronavirusului, prin chemările adresate oamenilor, în ianuarie, să ia parte la mitinguri antiguvernamentale. Săptămâna trecută, Iarmîș a făcut apel împotriva hotărârii judecătorești.

Alți câțiva dintre susținătorii lui Navalnîi au fost condamnați pentru acuzații similare și li s-au dat sentințe de limitare a libertății în ultimele săptămâni. Relatările anterioare spuneau că unul dintre cei mai apropiați asociați ai lui Navalnîi, Liubov Sobol, a părăsit Rusia într-o direcție necunoscută după ce i s-a pronunțat o sentință de libertate restricționată de 18 luni în acest caz, la începutul lunii august. Informațiile nu au fost confirmate nici de Sobol, nici de asociații ei.

Ministra sănătății, Ala Nemerenco, a reacționat după ce Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a condamnat decizia Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP) de a obliga profesorii nevaccinați să-și facă teste COVID-19 din bani proprii, la două săptămâni, iar Platforma DA a propus ca pedagogii să beneficieze de teste rapide antigen COVID-19 donate de către partenerii externi. Potrivit TV8, Nemerenco a scris în replică pe Facebook că „Ministerul Sănătății (...) vine cu rugăminte respectuoasă către politicieni să nu se implice în gestionarea situației pandemice, să permită epidemiologilor și medicilor să-și facă munca și să nu procedeze exact ca politicienii de anul trecut”.

TV8 amintește că liderul AUR, Vlad Bilețchi, a declarat anterior că în statele europene, precum România, Germania, Austria sau Estonia, testarea profesorilor este asigurată gratuit din contul statului, iar vaccinarea este benevolă. Iar membrul Platformei DA Liviu Vovc a propus, la o conferință de presă, ca angajații din educație să beneficieze de testele antigen donate R. Moldova de către partenerii externi. Decizia a fost criticată de asemenea de sindicatele din învățământ.

Organizația Statul Islamic și-a asumat răspunderea pentru atacul cu rachete de luni dimineață asupra aeroportului din Kabul. Site-ul Nasser News al grupării militante a scris că au fost trase șase katiușe.

Mai devreme, sistemele de apărare ale forțelor armate ale Statelor Unite au interceptat mai multe rachete lansate spre aeroportul din Kabul, în timp ce trupele conduse de SUA făceau eforturi de a-și finaliza retragerea din Afganistan și evacua aliații aflați sub amenințarea atacurilor extremiștilor. Nu au existat informații imediate despre victimele atacului de azi, venit cu o zi înainte ca Statele Unite să își retragă toate forțele din Afganistan, încheindu-și prezența militară de 20 de ani în țara devastată de război. Statele Unite au efectuat două lovituri separate cu drone asupra țintelor afiliate Statului Islamic încă din 26 august, când grupul și-a revendicat răspunderea pentru uciderea a 170 de persoane - inclusiv 13 militari americani - într-un atac sinucigaș în preajma aeroportului.

Transportul aerian coordonat de americani a scos peste 117.000 de străini și afgani din țară prin aeroportul din Kabul de când talibanii au preluat controlul asupra capitalei în urmă cu două săptămâni. Pe măsură ce se apropie termenul limită de 31 august stabilit de președintele Joe Biden pentru retragere, forțele americane se concentrează asupra propriei evacuări, ca și evacuării diplomaților americani. Casa Albă a declarat că Biden a fost informat despre atacul de luni și că operațiunile de acolo „continuă fără întrerupere”.

Un oficial american a declarat pentru Reuters că până la cinci rachete au fost lansate spre aeroport, dar au fost interceptate de un sistem de apărare antirachetă. Un membru al administrației talibane a declarat pentru AFP că crede că toate cele cinci rachete au fost distruse de sistemele de apărare antirachetă ale aeroportului. Localnicii au informat despre căderi de șrapnel pe străzi.

Serviciul Vamal Odesa a anunțat sâmbătă că șoferii din regiunea separatistă a Republicii Moldova vor putea circula în Ucraina cu numere transnistrene până pe 10 ianuarie 2022. Duminică, anunțul a fost retras, iar instituția a publicat o altă informație, în care spune că anunțul s-a făcut „din greșeală” și că rămâne în vigoare interdicția pentru mașinile înmatriculare în regiunea transnistreană de a intra în Ucraina din 1 septembrie.

Chişinăul oficial nu a comentat încă în niciun fel aceste informații și cu doar două zile înainte de 1 septembrie nu este clar dacă mașinile cu numere transnistrene vor putea sau nu merge în Ucraina după această dată.

În anunțul inițial al Serviciul Vamal Odesa se spunea că amânarea se face la solicitarea Chişinăului, mai exact a Ambasadei moldovene în Ucraina.

Kievul și Chişinăul s-au înțeles încă în 2018 să nu mai admită mașini cu numere transnistrene în circulație internațională, acestea fiind obligate astfel să-și obțină numere neutre prin înregistrarea la autoritățile moldovene. De atunci însă, din motive care nu au fost niciodată explicate publicului larg, Chişinăul a solicitat constant Ucrainei să amâne intrarea în vigoare a deciziei respective.

Ultima dată această obligativitate a fost amânată pe 15 ianuarie 2021, iar decizia a atras atunci numeroase critici premierului interimar Aureliu Ciocoi și executivului controlat de majoritatea socialistă și de fostul președinte Igor Dodon.

O analiză pe subiectul plăcuțelor neutre pentru regiunea transnistreană, semnată de fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea, spunea atunci că această tergiversare de către Chişinău nu face decât să alimenteze speranțe neîntemeiate ale Tiraspolului de păstrare a status-quo-ului, perpetuând astfel starea de incertitudine și ilegalitate.

Tiraspolul a protestat împotriva interdicției de a intra în Ucraina cu numere transnistrene, acuzând autoritățile moldovene de presiuni politice, iar în ultima perioadă a insistat că o amânare ar însemna un gest de bunăvoință din partea Chişinăului și un bun punct de pornire pentru discuții din partea noii majorități parlamentare.

Uraganul „Ida” a lovit puternic orașul american New Orleans duminică, fiind una din cele mai puternice furtuni din statul Louisiana. S-a anunțat că orașul, cu 400 de mii de locuitori, a rămas fără energie electrică, singura sursă de energie fiind generatoarele.

Centrul Național pentru Uragane (NHC) a spus că începând cu ora 20, ora locală, ochiul furtunii se afla chiar la vest de New Orleans. „Ida” a slăbit la o furtună de categoria 3, cu vânturi de peste 180 de kilometri pe oră, care a provocat și inundații fulgerătoare. Inițial , uraganul fusese unul de categoria 4 cu vânturi de peste 240 de kilometri pe oră. Categoria 4 este al doilea cel mai înalt nivel de pe scara uraganelor, capabilă să provoace daune imense iar după astfel de furtuni, întreruperile de curent pot dura săptămâni până la luni, făcând zona nelocuibilă.

„Acesta va fi un uragan devastator, o furtună care pune viața în pericol ... ”, a avertizat președintele Joe Biden după întâlnirea cu șeful Agenției Federale de Management al Urgențelor (FEMA) din Washington.

Ca urmare a avertismentelor, zeci de mii de oameni s-au refugiat în siguranță, părăsind zonele joase și de coastă, cele mai periclitate de uragan.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, spune că a dispus alocarea a trei milioane de lei dintr-un fond municipal pentru testarea angajaților din sistemul de învățământ care nu s-au vaccinat împotriva Covid-19. Ceban a făcut anunțul într-o declarație video pe pagina sa de Facebook pe 29 august, după o săptămână în care s-a opus deciziei Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP) de a obliga angajații nevaccinați să-și facă teste din banii proprii.

Autoritățile centrale au cerut testarea într-o încercare de a impulsiona vaccinarea împotriva COVID-19 și a preveni un val de infecții o dată cu începerea noului an școlar. Apropiat Blocului de opoziție al comuniștilor și socialiștilor, primar Ceban a spus că decizia va duce la plecarea angajaților din sistem și a declarat-o „nulă” pe teritoriul capitalei. Doar 73% din angajații școlilor din Chișinău au fost vaccinați, primarul Ceban spunând că cei care au refuzat o fac din motive religioase sau din cauza unor îngrijorări în legătură cu vaccinurile. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a avertizat că autoritățile publice locale nu pot anula decizii ale CNESP, a insistat că testele trebuie făcute, dar a căzut de acord că autoritățile publice locale își pot asuma cheltuielile, dacă doresc.

Statele Unite au lansat o rachetă asupra unui vehicul cu militanți ai grupării Statul Islamic la Kabul pe 29 august, au anunțat oficialități militare americane citate de agențiile de știri. Oficialitățile au spus că vehiculul transporta atacatori sinucigași și se îndrepta spre aeroportul internațional din capitala afgană. Statele Unite cred că a fost o lovitură reușită și că ținta a fost distrusă. Lovitura a cauzat „o a doua explozie semnificativă”, sugerând prezența unei cantități substanțiale de material explozibil în vehicul, a spus un oficial citat de Associated Press.

### Vezi și... ###

SUA spun că au ucis un membru al grupării Statul Islamic-Khorasan într-un atac cu dronă

Potrivit relatărilor inițiale, lovitura nu a cauzat victime printre civili, dar un oficial a spus agenției AP că estimarea pagubelor colaterale mai continuă. Ceva mai devreme, s-a relatat despre o explozie la o casă de locuit din apropierea aeroportului, dar nu este limpede dacă cele două incidente au vreo legătură.

Un oficial al poliției afgane a afirmat că atacul asupra casei de locuit a ucis un copil. Aceste evoluții au loc în timp ce forțele americane implicate în ampla operațiune de evacuare de pe aeroportul din Kabul din ultimele două săptămâni au început să se retragă și ele. Pe aeroport au mai rămas în așteptarea evacuării peste o mie de civili, urmând ca după aceștia să se retragă și ultimii militari americani, a declarat un oficial de securitate occidental agenției Reuters. Termenul limită al retragerii este 31 august. În total, în două săptămâni de când talibanii au preluat controlul în Afganistan de pe aeroportul din Kabul au fost evacuați aproximativ 114.000 de civili, inclusiv străini și afgani care au lucrat pentru forțele internaționale.

La Odesa, au avut loc ciocniri violente între poliția ucraineană și activiști de extremă dreaptă care au încercat să perturbe un marș pride anual al comunității LGBT+ pe 28 august. Poliția a reținut cel puțin 51 de membri ai organizației naționaliste „Tradiție și Ordine”, inclusiv șeful filialei locale a grupării. Serviciul ucrainean al Europei Libere relatează că membrii organizației au folosit gaze lacrimogene împotriva poliției care proteja marșul celor câteva sute de activiști LGBT. Șeful poliției din regiunea Odesa, Mikola Semenîșîn, a declarat jurnaliștilor că 29 de polițiști au fost răniți. Poliția spune că a deschis anchete penale împotriva membrilor organizației naționaliste. „Tradiția și Ordine” a atacat și marșul Odesa pride de anul trecut. Atunci, potrivit unui raport privind drepturile omului al Departamentului de Stat al Statelor Unite, a existat o comunicare slabă între organizatorii marșului și poliție, așa încât forțele de ordine nu au asigurat o protecție adecvată mitingului.

Autoritățile din Kosovo au anunțat că amână începutul noului an școlar cu două săptămâni și că introduc noi măsuri restrictive pentru a face față unei creșteri a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19. Pe 30 august va intra în vigoare starea de urgență iar lecțiile vor începe pe 13 septembrie, în loc de 1 septembrie, se spune în anunțul de la 29 august a guvernului kosovar. În perioada stării de urgență de două săptămâni, doar angajații indispensabili vor putea merge la lucru în instituțiile publice și private. Angajații instituțiilor publice și companiilor de stat trebuie să fie vaccinați sau să se testeze din cont propriu pentru a li se permite accesul la locul de muncă. Spitalele din Kosovo se confruntă cu mari dificultăți din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri, cu aproximativ două mii de cazuri pe zi, în ultima lună. Doar un sfert din populația kosovară de 1,8 milioane de oameni a fost vaccinată.

Statele Unite au început reducerea misiunii de evacuare din Afganistan a străinilor și a mii de afgani care au lucrat pentru trupele internaționale, președintele Joe Biden avertizând că riscul unor atacuri teroriste de ultim moment pe aeroportul din Kabul „rămâne ridicat”. Termenul limită al retragerii este 31 august, iar Pentagonul a anunțat pe 29 august că la aeroport au mai fost lăsați 4 mii de militari americani din cei 5 800 câți au fost la apogeul operațiunilor de evacuare. Majoritatea celorlalte țări aliate și-au încheiat zborurile de evacuare, dar Statele Unite vor să mențină deschisă până în ultimul moment calea aeriană de la Kabul. În cele două săptămâni care au trecut de la căderea capitalei afgane în mâinile talibanilor, au fost evacuate aproape 114 000 de persoane. „Vrem să ne asigurăm că fiecare civil străin și cei care sunt expuși riscului sunt evacuați astăzi. Trupele vor începe să se evacueze după finalizarea acestui proces”, a spus la 29 august agenției Reuters un oficial al operațiunii de evacuare. În urma atacului sinucigaș din apropierea aeroportului din Kabul, care a ucis zeci de afgani și 13 militari americani pe 26 august, președintele Biden a spus, la 28 august, că situația de pe teren a rămas „extrem de periculoasă” și că liderii militari au informat că un nou atac „este foarte probabil în următoarele 24-36 de ore”.

Un uragan puternic înaintează prin Golful Mexic către statul Louisiana din sudul Statelor Unite, unde autoritățile au evacuat zeci de mii de persoane în anticiparea unui impact potențial devastator. Uraganul Ida a fost clasificat ca uragan de categoria 4 din 5, viteza vântului atingând peste 200 de kilometri pe oră. Evacuarea la scară largă a zonelor joase de pe litoral dispusă de autorități a dus la blocarea unor autostrăzi și epuizarea carburanților la multe benzinării. Ida ar putea întrece în intensitate uraganul Katrina, care a devastat statele Louisiana și Mississippi în urmă cu 16 ani, ucigând peste 1 800 de oameni. Acum, uraganul lovește pe fundalul pandemiei de coronavirus, când spitalele sunt pline de bolnavi de COVID-19, rata de vaccinare în Louisiana fiind redusă, iar incidența cazurilor de infectare – ridicată, din cauza variantei delta a virusului.

Singapore a anunțat la 29 august că și-a vaccinat complet împotriva COVID-19 peste 80% din populație, țara Asiei de Sud Est atingând una din cele mai ridicate rate de vaccinare din lume. Spre deosebire de alte țări din regiune, Singapore a evitat un nou val al pandemiei cauzat de varianta delta a virusului. Această variantă extrem de contagioasă a virusului s-a răspândit însă într-o altă țară care s-a remarcat până acum prin combaterea eficientă a pandemiei, Noua Zeelandă. În Rusia, delta produce efecte devastatoare cu un record de 50 de mii de morți în luna iulie. India unde a fost depistată pentru prima dată aceasta variantă la începutul anului se confruntă cu un val al cazurilor de infectare, care se înregistrează preponderent în statul sudic Kerala. În Europa, au loc noi proteste față de restricțiile impuse de autorități pentru a ține pandemia sub control. În Franța protestele masive care au loc pentru al șaptelea weekend consecutiv vizează mai ales obligația certificatului medical, fără de care nu se poate intra în unele spații închise ca restaurantele și centrele comerciale, sau în unele mijloace de transport.

S-au împlinit la 29 august 30 de ani de când Kazahstanul a închis în 1991 poligonul pentru teste nucleare de la Semipalatinsk, unde în perioada Uniunii Sovietice au fost efectuate peste 450 de explozii nucleare terestre și subterane. După închiderea poligonului prin decretul președintelui kazah Nursultan Nazarbaev, Kazahstanul, Rusia și Statele Unite au cooperat strâns pentru securizarea materialelor nucleare și combaterea riscurilor de contrabandă. În 2009, Adunarea Generală a ONU a declarat 29 august Zi internațională împotriva testelor nucleare, pentru a atrage atenția asupra efectelor negative ale acestora.

După trei decenii, locuitorii din regiunea fostului poligon din Kazahstan continuă însă să sufere din cauza efectelor radiației. Adulții fac diferite boli inclusiv cancer, iar femeile dau naștere unor copii cu defecte fiziologice și neurologice. Peste un milion de oameni din Kazahstan au statut de sinistrați din cauza testelor nucleare, având dreptul la beneficii sociale, dar mulți se plâng că acestea sunt insuficiente.

Ministrul german de externe Heiko Maas începe la 29 august un turneu de patru zile în Asia Centrală și Orientul Mijlociu, având pe agendă situația din Afganistan și posibilitatea de a continua evacuarea afganilor amenințați după preluarea controlului în țară de către talibani. Maas își începe turneul în Turcia, țară membră NATO, care alături de mai multe țări ale Uniunii Europene și-a exprimat îngrijorarea cu privire la un nou val de migrație necontrolată din Afganistan. Turcia, alături de partenerul său apropiat Qatar, unde talibanii au o reprezentanță politică, a purtat discuții cu noii lideri de la Kabul cu privire la furnizarea asistenței tehnice pentru a menține funcțional aeroportul din capitală după 31 august, dată până la care forțele internaționale conduse de Statele Unite trebuie să părăsească Afganistanul. Germania și alte țări europene caută modalități pentru a continua să scoată din Afganistan și după acea dată cetățeni afgani care ar putea avea de suferit sub talibani. În Asia Centrală, ministrul german de externe va purta discuții pe această temă cu autoritățile din Uzbekistan și Tadjikistan, iar ulterior va vizita Pakistanul. Cele trei țări vecine ale Afganistanului pot juca un rol important în planurile de evacuare pe cale terestră, dacă zborurile nu vor mai fi posibile. Turneul șefului diplomației germane se va încheia în Qatar.

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a avertizat că autoritățile publice locale nu pot anula decizii ale Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică. Ea a făcut declarația într-o postare pe Facebook la 28 august, la scurt timp după ce primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat „nulă” în capitală o decizie prin care angajații nevaccinați împotriva COVID-19 ai instituțiilor de învățământ sunt obligați să-și facă teste o dată la două săptămâni din surse proprii, de la 1 septembrie.

### Vezi și... ###

Vasile Guștiuc (ANSP): Testele anti Covid, pe bani, sunt justificate

Ministra a insistat că testele trebuie făcute pentru a preveni transmiterea virusului la copii o dată cu începutul noului an școlar. Dar a căzut de acord că autoritățile publice locale își pot asuma cheltuielile, dacă doresc. „Cei care vor anula deciziile CNESP își vor asuma totalmente responsabilitatea pentru situația epidemiologică în școli”, a mai scris Nemerenco. Primarul Ceban a spus mai devreme că cheltuielile pentru testarea angajaților nevaccinați din învățământ ar trebui asumate de guvernul care „are bani de parade”, o aluzie la parada organizată în capitală la 27 august cu ocazia Zilei independenței.

El a mai spus că, în cazul unui refuz al guvernului, autoritățile municipale vor face „tot posibilul” pentru a prelua cheltuielile pentru testare.

### Vezi și... ###

Mai multe țări europene introduc testele COVID obligatorii și cu plată

Autoritățile centrale au cerut testarea din banii proprii ai angajaților nevaccinați într-o încercare de a impulsiona vaccinarea împotriva COVID-19 și a preveni un val de infecții o dată cu începerea noului an școlar.

Doar 73% din angajații școlilor din capitală au fost vaccinați, primarul Ceban spunând că cei care au refuzat o fac din motive religioase sau din cauza unor îngrijorări în legătură cu vaccinurile.

Prim-ministra Natalia Gavrilița și omologul său ucrainean Denis Șmîhal au semnat un amendament la acordul de comerț liber între cele două țări care le va permite să aplice în comerțul bilateral regulilor de origine europene, a informat guvernul de la Chișinău pe 28 august. Amendamentul a fost semnat la o întrevedere a celor doi la Chișinău, unde premierul Ucrainei a participat pe 27 septembrie la manifestările de Ziua independenței R. Moldova. Guvernul a explicat că, în practică, producătorii autohtoni vor putea să exporte în Uniunea Europeană pe bază de certificate de origine moldovene produsele finite pe care le fabrică din materii prime și componente originare din Ucraina. Prim-ministra Gavrilița a spus că acest lucru va facilita investițiile și va încuraja mediul de afaceri să valorifice pe deplin regimul comercial existent cu Uniunea Europeană. Premierul Șmîhal a spus că țara sa a încheiat deja o înțelegere asemănătoare cu Georgia, cu un an în urmă. După preluarea guvernării la Chișinău de către partidul pro-european PAS vara aceasta, Republica Moldova, Ucraina și Georgia care au încheiate Acorduri de Asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană s-au înțeles să facă eforturi comune și coordonate pentru integrarea europeană.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a spus că, în capitală, angajații nevaccinați împotriva COVID-19 ai instituțiilor de învățământ nu vor fi obligați să-și facă teste o dată la două săptămâni din surse proprii, de la 1 septembrie. Într-o postare pe Facebook, la 28 august, Ceban scris că această decizie a Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică este „nulă pe teritoriul municipiului Chișinău”. El a cerut ca guvernul să acopere cheltuielile pentru testare, spunând că, în cazul unui refuz, autoritățile municipale vor face „tot posibilul” pentru a le prelua. Noul guvern al partidului pro-prezidențial PAS a cerut testarea din banii proprii a angajaților nevaccinați într-o încercare de a impulsiona vaccinarea împotriva COVID-19 și a preveni un val de infecții o dată cu începerea noului an școlar. Doar 73% din angajații școlilor din capitală au fost vaccinați, primarul Ceban spunând că cei care au refuzat o fac din motive religioase sau din cauza unor îngrijorări în legătură cu vaccinurile. În mesajul său, primarul Chișinăului apropiat de opoziția comunistă și socialistă a acuzat guvernul că, în timp ce ar cere prea mult celor nevaccinați, a găsit bani pentru parada de Ziua independenței și că ar fi admis la manifestări încălcarea normele antiepidemice.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, va participa la 1 septembrie la deschiderea noii sesiuni a Parlamentului României, a anunțat Biroul Permanent al Camerei Deputaților de la București, într-un memorandum. Acțiunea își propune „consolidarea relației privilegiate” dintre cele două parlamente, dar și dorința lor de a susține „proiecte comune de interes major”, se mai arată în memorandum. Grosu se va afla la București în fruntea unei delegații parlamentare în perioada 31 august - 2 septembrie la invitația președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban. La cererea ambasadei moldovene la București, în programul vizitei au fost incluse convorbiri cu președinții ambelor camere ale legislativului român, dar și primirea delegației de la Chișinău de către președintele Klaus Iohannis.

Statele Unite spun că au ucis un membru al grupării Statul Islamic-Khorasan într-un atac cu dronă în estul Afganistanului. Lovitura aeriană a avut loc la mai puțin de două zile după atentatul sinucigaș revendicat de organizația militantă în apropierea aeroportului din Kabul, în care au murit 13 militari americani și alți 170 de oameni. Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a promis că atentatorii vor „plăti”. Un căpitan al Comandamentului Central american, Bill Urban, a spus că drona a ucis un „organizator” al Statului Islamic în provincia Nangahar. Pe 27 august, armata americană a spus că există încă „amenințări credibile” la adresa operațiunii de evacuare derulată de Statele Unite în Afganistan. Aceasta ar trebui să se încheie pe 31 august, potrivit unei înțelegeri cu talibanii, care controlează aproape întreaga țară. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a spus că un nou atac este „probabil”, iar următoarele zile vor fi „cea mai periculoasă perioadă de până acum”. Majoritatea celorlalte peste 20 de țări aliate care au participat la misiunea din Afganistan și-au încheiat deja eforturile de evacuare.

Agenția ONU pentru refugiați spune că se așteaptă la aproximativ jumătate de milion de refugiați afgani până la sfârșitul anului din cauza creșterii violenței în Afganistan. Situația din Afganistan după preluarea controlului de către talibani „rămâne incertă și poate evolua rapid”, se spune într-o declarație difuzată la 27 august de oficiul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR). Cei 500 de mii de refugiați noi se vor adăuga altor 2,2 milioane înregistrați deja, marea lor majoritate în Pakistan și Iran. Kelly Clements, adjuncta Înaltului comisar ONU pentru refugiați, a precizat la un briefing la Geneva că estimarea face parte din „cel mai rău scenariu posibil”. Mai există peste jumătate de milion de refugiați interni, majoritatea femei și copii. Clements a mai spus că, deși nu există un val masiv de plecări în acest moment, „situația din Afganistan a evoluat mai rapid decât se aștepta cineva”.

Comunitatea agențiilor de informații americane consideră „plauzibile” două ipoteze despre originea virusului COVID-19, dar nu a ajuns la o concluzie unică, după trei luni de investigații cerute de președintele Joe Biden. Într-un rezumat al raportului de investigație dat publicității la 27 august, se spune că virusul fie s-a transmis omului de la un animal infectat, fie s-a răspândit dintr-un laborator chinez din orașul Wuhan.

Primii oameni au fost infectați probabil nu mai târziu de luna noiembrie 2019, iar primul focar de infecție s-a creat în Wuhan, în decembrie, se mai spune în rezumatul raportului. Dar, pentru a oferi o explicație definitivă a originii COVID-19, comunitatea celor 17 agenții de informații americane spune că sunt necesare mai multe date. Într-un comunicat separat, președintele Biden a declarat că Statele Unite și partenerii lor vor continua să preseze China pentru a o face să coopereze și să ofere informații despre etapele inițiale ale pandemiei. „Informații esențiale despre originile acestei pandemii există în Republica Populară Chineză, însă, de la bun început, oficialii guvernamentali din China au lucrat pentru a preveni accesul la ele din partea anchetatorilor internaționali și membrilor comunității globale de sănătate publică”, a mai spus Biden.

Un studiu proaspăt în Marea Britanie arată că riscul de spitalizare în cazul infectării cu varianta delta a noului coronavirus este de aproximativ două ori mai mare decât în cazul infectările cu varianta alfa, prima mutație suferită de virus. Rezultatele studiului publicate la 28 august în revista științifică Lancet Infectious Diseases s-au bazat pe un eșantion de peste 43 000 de cazuri de infectare cu COVID-19 a persoanelor majoritar nevaccinate, în Anglia, în perioada martie - mai. Studiul a fost efectuat de Universitatea din Cambridge și Public Health England, o subdiviziune a Departamentului de sănătate din Anglia. „Analiza noastră evidențiază faptul că, în absența vaccinării, orice focar de delta va pune o presiune mai mare pe sistemul medical decât o epidemie alfa”, a declarat una dintre autoarele studiului, Anne Presanis. Ea a mai spus că vaccinarea completă este esențială pentru reducerea riscului de infectare cu delta și a unei forme severe a bolii. Varianta delta foarte contagioasă a virusului a fost identificată pentru prima dată în India la începutul acestui an și, de atunci, a înlocuit versiunile anterioare în multe țări.

Autoritățile de la Minsk au dispus închiderea Asociației Jurnaliștilor din Belarus, cea mai mare organizație independentă din domeniul media, pe fundalul campaniei de represalii continue împotriva presei și societății civile, care durează de un an. Ordinul de lichidare a venit la 27 august după ce Curtea Supremă a dat dreptate Ministerului Justiției, care ar fi depistat încălcări în felul cum două filiale ale asociației și-a finalizat contractele de chirie. Asociația a respins acuzațiile. Directorul Andrei Bastunets a declarat că asociația își va continua activitatea pentru libertatea de exprimare în Belarus, care a fost misiunea ei de peste un sfert de secol.

Mai multe organizații media din Rusia au protestat împotriva campaniei duse de autorități împotriva presei independente prin intermediul controversatei legi a agenților străini. Într-o scrisoare deschisă publicată online pe 27 august, adresată președintelui rus Vladimir Putin și altor oficialități de rang înalt, un grup de instituții media independente rusești, între care Forbes, Novaia Gazeta, Dojd și Meduza, au formulat șase revendicări, între care și anularea legii care etichetează entitățile media și pe jurnaliștii independenți drept agenți străini.

Legea are ca țintă acele instituții de presă, ONG-uri și jurnaliști care primesc finanțare din afara Rusiei. În 20 august, pe lista acestor așa-numiți agenți străini a fost pus și canalul TV independent Dojd (Ploaia), și site-ul de investigații Vajnie Istorie. Dar Dojd TV, care spune că are finanțare exclusiv din Rusia, a fost pusă pe listă din cauză că a publicat sau transmis materiale de la alte instituții etichetate drept agenți străini, relatează Meduza, un site de știri din Letonia, etichetat el însuși drept agent străin.

Pînă acum, autoritățile ruse au pus pe lista agenților străini 43 de entități media și jurnaliști, între care și Radio Europa Liberă/Libertatea împreună cu mai multe din site-urile sale de știri în limba rusă, între care și televiziunea Current Times.