Noul guvern de la Chișinău a depus jurământul, după ce componența cabinetului a fost aprobată în Parlament cu 61 de voturi. Executivul a fost votat doar de fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, pentru că deputații din partidul Șor și cei din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor nu au dat vot de încredere guvernului condus de Natalia Gavrilița.

Premierul României, Florin Cîțu, a transmis mult succes noului guvern al Republicii Moldova și a asigurat-o pe șefa executivului de la Chișinău, Natalia Gavrilița, că autoritățile de la București vor sprijini toate eforturile sale și ale cabinetului pe care-l conduce pentru aprofundarea reformelor, consolidarea statului de drept și a parcursului european al țării, relatează Agerpres.

Tot vineri, șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, l-a felicitat pe omologul său moldovean Nicu Popescu cu ocazia preluării mandatului de ministru de externe. Cei doi demnitari au avut o primă convorbire telefonică, în care au vorbit despre relația specială dintre cele două țări și nevoia relansării cooperării bilaterale în cadrul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a R. Moldova.

Comitetul Olimpic Internațional a revocat acreditarea a doi oficiali olimpici din Belarus pentru presupusa lor încercare de a o forța pe atleta Kristina Țimanovskaia să plece de la Jocurile Olimpice de la Tokio și să revină la Minsk. Comitetul a anunțat decizia pe 6 august, precizând că lui Artur Șumak și antrenorului Iuri Maisevici li s-a cerut să părăsească imediat Satul olimpic, ceea ce ei au și făcut.

Circumstanțele cazului Țimanovskaia și rolul jucat de cei doi sînt cercetate acum de o comisie disciplinară olimpică, despre care Comitetul Olimpic Internațional a spus că li se va oferi ocazia să fie audiați. Kristina Țimanovskaia a ajuns între timp la Varșovia, unde va cere azil umanitar. Ea s-a refugiat la ambasada poloneză din Tokio, după ce a refuzat să plece în Belarus, spunând că se teme de de represalii în urma criticilor aduse pe rețelele de socializare celor doi antrenori.

Joi, o înaltă oficialitate poloneză a acuzat autoritățile de la Minsk că trimit din ce în e cai mulți migranți peste graniță, care ar fi represalii pentru faptul că Varșovia i-a oferit refugiu lui Țimanovskaia. „Minskul duce un război hibrid împotriva Uniunii Europene cu ajutorul imigranților ilegali”. „Sînt femei și bărbați tineri cu copii. Belarusul îi folosește drept arme vii”, a declarat ministrul de interne adjunct din Polonia, Maciej Wasil, pentru rețeaua TV online Telewizja w Polce.

Liderul de opoziție bielorus Mikalai Kazlou a fost condamnat vineri la trei luni de închisoare, după ce a fost acuzat că ar fi dezvăluit informații despre ancheta oficială împotriva Consiliului de coordonare al opoziției din Belarus, înființat în 2020 de oponenții lui Alexandr Lukașenka pentru transferul pașnic al puterii.

Opoziția spune că realegerea lui Lukașenka în funcția de președinte în august 2020 a fost măsluită, iar realegrea acestuia nu e recunoscută de Occident. Condamnarea lui Kazlou - care conduce Partidul Civic Unit - a fost anunțată Centrul pentru drepturile omului Viasna (Primăvara) care funcționează la Minsk.

Membrii Consiliului de coordonare al opoziției au fost sau arestați, sau forțați să plece în exil, sau supuși unor diverse acțiuni punitive, după declanșarea anul trecut a unor proteste de stradă fără precedent împotriva regimului Lukașenka, reprimate cu violență de către autorități.

Procesul lui Mikalai Kazlou a început în 3 august și acuzațiile care i se aduc sînt neclare din cauză că judecata s-a desfășurat cu ușile închise. Partidul lui Kazlou le-a cerut anul trecut bielorușilor să nu-l voteze pe Lukașenka, care conduce Bielorusia din 1994.

Aproape 30.000 de oameni au fost arestați, sute au fost bătuți și torturați, câțiva au fost uciși și mulți jurnaliști au fost supuși persecuțiilor în anul care a trecut de la alegerile din august 2020.

Șeful Centrului media al guvernului afgan a fost asasinat vineri la Kabul, un semn că militanții Taliban se concentrează din ce în ce mai mult pe ținte guvernamentale. Un purtător de cuvânt al Talibanilor a confirmat într-un mesaj pentru secția afgană a postului nostru de radio că ei l-au ucis pe Dawa Khan Menapal, și că a fost un atac „țintit”.

Atentatul a avut loc în timp ce Consiliul de Securitate ONU se pregătește să discute vineri situația de securitate din Afganistan la cererea Afganistanului, Norvegiei și Estoniei. Uciderea lui Menapal vine după mai multe atacuri săptămâna aceasta asupra reședinței ministrului afgan al apărării în exercițiu, și a sediului serviciului afgan de securitate.

Comandanții milițiilor Talibane au amenințat că vor ataca oficialități guvernamentale, în replică la bombardamentele aeriene lansate de trupele afgane și cele americane împotriva pozițiilor Talibanilor. Națiunile Unite și mai multe organizații umanitare s-au declarat alarmate de creșterea anumărului de asasinate din „răzbunare” comise de Talibani în rândul populației civile din capitalele provinciale ale țării.

Luptele din Afganistan au crescut în intensitate după 1 mai, când Statele Unite și alte țări au anunțat retragerea trupelor lor din această țară, retragere ce ar urma să se încheie la sfârșitul lui august.

Orașul japonez Hiroșima a marcat 76 de ani de la primul bombardament atomic, care a avut loc pe 6 august 1945. „Armele nucleare, construite pentru a câștiga războaie, sînt o amenințare cu anihilarea totală, o amenințare căreia putem să-i punem capăt, dacă toate națiunile conlucrează pentru asta”, a afirmat vineri primarul de la Hiroșima, Kazumi Matsui.

Aproximativ 140.000 de oameni au fost uciși la Hiroșima, după ce Statele Unite au lansat bomba atomică în primele ore ale dimineții de 6 august 1945. Trei zile mai târziu, o a doua bombă nucleară a fost lansată la Nagasaki, ucigând alți 70.000 de oameni. Japonia a capitulat în 15 august.

Premierul nipon Ioșihide Suga a spust la ceremonia de la Hiroșima că abordarea controlului armamentelor trebuie să fie una „realistă”, și a cerut sporirea măsurilor de „neproliferare”.

Ceremonia din Parcul memorial de la Hiroșima a fost modestă anul acesta din cauza pandemiei COVID-19. Televiziunea națională NHK a prezentat principalele discursuri, după care a trecut rapid la transmsiuni legate de Jocurile Olimpice de la Tokio.

Zeci de congresmeni democrați din Camera Reprezentanților i-au cerut președintelui Statelor Unite, Joe Biden, să închidă imediat închisoarea militară de la Guantanamo, cu câteva săptămâni înainte de aniversarea a 20 de ani de la atacurile din 11 septembrie 2001, în urma cărora a fost înființat acest centru de detenție.

75 de legislatori au semnat în 5 august o scrisoare către președinte în care se spune că continuarea operațiunii de la Guantanamo este o pată pe reputația Statelor Unite și ea subminează puterea Americii de a lupta pentru respectarea drepturilor omului și a domniei legii.

„Vă cerem să luați măsurile necesare pentru a închide în sfârșit închisoarea, să acționați imediat pentru reducerea în continuare a numărului de deținuți, să vă asigurați că deținuți rămași sînt tratați în mod uman și să sporiți transparența procedurilor comisiei militare de la Guantanamo”, s spune în documentul citat.

Închisoarea a avut aproape 800 de deținuți pe parcursul istoriei, iar acum sînt acolo numai 39 de bărbați, mulți dintre ei în vârstă și din ce în ce mai bolnavi, mai spune scrisoarea trimisă lui Joe Biden, care face referire și la sprijinul acestuia față de închiderea închisorii în 2003, exprimat când a devenit vicepreședinte, și reiterat după ce a devenit președinte în ianuarie 2021.

Polonia trebuie să rămână membră a Uniunii Europene, dar nu cu orice preţ, afirmă ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, într-un interviu publicat vineri în care critică ''şantajul'' din partea blocului comunitar legat de reformele din justiţie ale Varşoviei, transmite Reuters.

"Sunt un oponent ferm al cedării în faţa şantajului ilegal din partea Uniunii Europene, desfăşurat de Curtea de Justiţie a UE" (CJUE), a declarat ministrul Zbigniew Ziobro în interviul acordat cotidianului Rzeczpospolita.

Ziobro, liderul formaţiunii conservatoare Polonia Unită, care face parte din coaliţia guvernamentală condusă de Partidul „Lege și Justiției”, este artizanul unei reforme a justiţiei care a pus Varşovia în conflict cu Bruxellesul.

Comisia Europeană consideră că reformele subminează independenţa instanţelor și a dat termen Poloniei până pe 16 august să aplice o decizie a Curții de Justiției Europene de a desfiinţa camera disciplinară a Tribunalului Sprem poloneze. În caz contrar, Polonia riscă sancţiuni financiare. Joi, preşedintele Curţii Supreme a decis îngheţarea parţială a activităţii acestei camere disciplinare.
Coaliţia guvernamentală poloneză, Dreapta Unită, este profund divizată în ce priveşte răspunsul adecvat la ultimatumul Bruxellesului, aripa sa moderată înclinând spre compromis, în timp ce Polonia Unită susţine că reformele sunt necesare pentru ca unii dintre judecători să nu se mai considere mai presus de lege.

Întrebat dacă Polonia Unită va rămâne în coaliţia guvernamentală dacă Varşovia acceptă ultimatumul, Ziobro a replicat că "există limite ale compromisului".

Sondajele de opinie arată că o vastă majoritate a polonezilor susţin apartenenţa ţării la UE, dar un recent sondaj comandat de Rzeczpospolita a indicat că 17% dintre polonezi sunt în favoarea ieşirii din bloc, cifră în creştere faţă de alte sondaje anterioare.

Actualizare: Parlamentul a votat guvernul PAS, condus de Natalia Gavrilița și programul de guvernare.

Guvernul a fost învestit cu votul a 61 de deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Politic Șor nu au votat.

Votul a avut loc după o pauza forțată de o pană de curent și pornirea alarmei de incendiu. Se pare că alarma a fost declanșată de alimente care au luat foc în cantina Parlamentului, relatează IPN.

După votul din Parlament, noul guvern a depus jurământul în prezența președintei Maia Sandu.

----------------------------------------------------------

Înainte de vot, Natalia Gavrilița a declarat între altele: „Cea mai importantă misiune e să arătăm că un guvern integru e bun pentru țară, iar Moldova poate reveni în lista statelor decente. Acest guvern nu va fura, nu va împărți bani publici cu procent, nu va proteja escrocii și bandiții. Vom curăți instituțiile statului de oameni corupți, vom face totul să recuperăm banii din miliard și alte scheme. Vom ținti confiscarea averii corupților și din acei bani vom repara școli, case de cultură și drumuri”.

PAS are o majoritate confortabilă de 63 de mandate din 101 așa că, teoretic, nu există motive ca noul guvern să nu fie confirmat. Inițial, Partidul Șor , care se declară în opoziție constructivă, afirmase că va susține guvernul Gavrilița, dar vineri dimineață și-a schimbat poziția. „Văzând speculațiile care au fost lansate în spațiul public, atacurile care au fost făcute la adresa noastră, în special, de către candidatul pentru funcția de premier și reprezentanții majorității parlamentare, anunțăm că nu vom vota pentru acest guvern”, se arată într-un comunicat de presă al Partidului Șor.

Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, care s-au declarat în opoziție, susțin că nu vor acorda vot de încredere premierului desemnat. Totuși, deputata comunistă Elena Bodnarenco a menționat că programul de guvernare al Cabinetului Gavrilița conține „promisiuni și aspecte destul de bune”, însă, potrivit ei, „este lipsit de acoperire financiară” și „nu se va reuși implementarea acestuia în următorii patru ani”, relatează Ziarul de Gardă.

Vezi și: Componența guvernului propus de premierul desemnat Natalia Gavrilița

Germania, Franţa şi Israel vor merge mai departe cu planurile lor ce vizează administrarea dozelor de supra-rapel ale vaccinurilor anti-COVID-19, ignorând astfel apelul lansat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a cerut amânarea implementării unei astfel de decizii până când mai multe persoane vor fi vaccinate la nivel mondial, relatează Reuters.

### Vezi și... ###

OMS cere un moratoriu pe rapelul la vaccinarea anti Covid-19

Miercuri, șeful OMS apelase la ţările bogate să oprească administrarea dozelor de supra-rapel cel puţin până la sfârşitul lunii septembrie, considerând că este inacceptabil ca statele bogate să folosească o cantitate şi mai mare din stocurile globale de vaccinuri anti-COVID-19 în timp ce alte țări sărace nici nu au început bine programele de vaccinare.

### Vezi și... ###

Ala Tocarciuc: Vom avea nevoie de revaccinare în 2022 | VIDEO

Președintele american Joe Biden va lansa o strategie de limitare a gazelor de eșapament, menită să-i convingă pe americani să treacă de la mașinile pe benzină și motorină la cele electrice, relatează NYT. Totodată, va semna un ordin executiv care stabilește că până în 2030, jumătate din automobilele vândute în Statele Unite vor fi electrice.

Este un element cheia al planului său de a reduce poluarea care provoacă și încălzirea Planetei. O strategie care combină politica de mediu, cu cea economică și externă, în încercarea de a redirecționa și moderniza o industria auto, o ramură importantă a industriei americane.

Pe lângă îngrijorările sale cu privire la schimbările climatice, Joe Biden este îngrijorat și de faptul că Statele Unite sunt în urma Chinei când vine vorba de producția de vehicule electrice.

Președintele vede, de asemenea, oportunitatea de a se crea noi locuri de muncă dacă lanțul de aprovizionare intern este reorganizat și extins pentru a produce baterii și pile de combustie în fabricile americane.

Soția opozantului rus Alexei Navalnîi, și-a vizitat șoțul timp de trei zile, a spus Navalny pe 5 august, într-o postare pe rețelele de socializare. Navalny, se află în închisoarea din orașul Pokrov, la aproximativ 100 de kilometri est de Moscova, de cinci luni, inspășind o pedeapsă de doi ani și jumătate pentru încălcarea condițiilor unei pedepse suspendate cu închisoarea. Fusese condamnat pentru evaziune fiscală dar Navalnîi susține că dosarul este motivat politic la fel ca și actuala condamnare.

Navalnîi a fost arestat în ianuarie la întoarcerea sa din Germania, unde a petrecut cinci luni de recuperare după o tentativă din august 2020 de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok. El pune tentativa pe seama Kremlinului - acuzație pe care oficialii ruși o resping.

Comitetul Olimpic Internațional a revocat acreditarea a doi antrenori din Belarus pentru presupusa lor încercare de a o forța pe tânăra atletă Kristina Țimanovskaia să se întoarcă acasă în Belarus de la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Comitetul a anunțat decizia pe 6 august „în interesul sportivilor ... din Belarus care sunt încă la Tokyo”, se spune într-o declarație pe Twitter.

Comitetul Olimpic a declarat că celor doi antrenori, identificați ca Artur Shumak și Yury Maisevich, li s-a cerut să părăsească imediat satul olimpic și „au făcut acest lucru”.

O comisie disciplinară olimpică a fost înființată pentru a clarifica circumstanțele cazului Kristinei Țimanovskaia și rolurile jucate de cei doi antrenori. Comitetul Olimpic a precizat că :„Li se va oferi ocazia de a fi audiați”.

Țimanovskaya se află între timp la Varșovia unde cere azil umanitar după ce a refuzat să plece în Belarus, afirmând că se teme de consecințele decizie sale de a-i critica pe antrenori public, în postări pe rețelele sociale.

Între timp, Polonia a acuzat Belarusul că a trimis peste graniță un număr tot mai mare de migranți ca represalii pentru decizia de la Varșovia de a-i acorda protecție tinerei atlete Kristina Țimanovskaia. Un ministru adjunct de interne, Maciej Wasik, a declarat la 5 august că Minsk-ul „duce un război hibrid cu Uniunea Europeană prin intermediul imigranților ilegali”. „Sunt bărbați tineri și femei cu copii. Belarus folosește acești imigranți ca arme” , a declarat Wasik. „În ultimele zile am văzut o creștere semnificatvă a numărului [de imigranți], tratăm situația ca o reacție a Minsk-ului la decizia noastră de a acorda azil alergătoarei din Belarus ", a spus el. spus.

Guvernul belarus nu a comentat acuzațiile. Nu au existat comentarii imediate din partea oficialilor din guvernul belarus.

Uniunea Europeană l-a acuzat deja pe președintele belarus Alexander Lukașenka că folosește „arma” imigranților pentru a se răzbuna pe țările UE, după ce Bruxelles-ul a impus o serie de sancțiuni. Atât ca reacția la reprimarea brutală a protestelor pro-democrației de anul trecut din Belarus cât și a deturnării de către autoritățile belaruse a unui zbor de pasageri Ryanair. La bordul avionului se afla un opozant al regimului, care a fost arestat împreună cu prietena sa.

Pe de altă parte, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat închiderea frontierei ţării cu Lituania pentru a opri migranţii care au trecut în această ţară membră UE să se întoarcă înapoi, informează DPA.

România a modificat joi lista țărilor și teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat, care va intra în vigoare de duminică, 8 august. Principalele modificări sunt intrarea Franței în lista roșie și a Turciei în zona galbenă. Grecia, o altă destinație turistică favorită a românilor, rămâne pe lista roșie, în timp ce Bulgaria e în zona verde. Pentru zona roșie se impune carantina de 14 zile pentru persoanele care sosesc în România, excepțiile fiind: persoanele vaccinate cu schema completă, cele care au imunitate naturală după boală și cele recent testate negativ.

### Vezi și... ###

În România, în jur de 15 mii de persoane aleg să se vaccineze zilnic

Totodată, s-a decis prelungirea cu încă 30 de zile a stării de alertă. Motivul este că s-a trecut de 200 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus pe zi. Astfel, se menține obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, piețe, târguri, bâlciuri, talciocuri, stații pentru transportul în comun, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă sau în alte zone cu potențial de aglomerare.

Astăzi, vineri 6 august, are loc votul de investire a noului guvern propus de Natalia Gavriliță și prezentarea programului de guvernare. PAS are o majoritate confortabilă de 63 de mandate așa că teoretic, nu există motive ca noul guvern să nu fie confirmat, mai ales că și fracțiunea Șor a anunțat că va susține lista.

În noul guvern „trebuie să fie oameni asumați totalmente de partid, chiar dacă nu sunt membri de partid” a explicat Igor Grosu, liderul interimat PAS decizia premierului desemnat Natalia Gavrilița de a nu coopta însî pe lista echipei sale decât membri sau simpatizanți PAS, fără a face apel la alte partide parlamentare sau extraparlamentare. „Asta nu înseamnă că la alte nivele nu putem reveni și discuta” a mai spus Igor Grosu într-un recent interviu cu Europa Liberă.

### Vezi și... ###

Prioritățile anti-corupție: cum se vor transpune în viață?

În același interviu, Igor Grosu a confirmat că va candida la conducerea paritudului pro-prezidențal PAS, cu ocazia congresului, care va avea loc la toamnă. „Eu, probabil, voi candida. Ne dorim ca tot procesul acesta să fie foarte bine organizat, transparent, prin vot secret, să fie o confruntare de idei și, cumva, să securizăm mandatul politic oferit de cetățeni cu un mandat politic oferit de membrii partidului” a declarant Grosu în interviul cu Europa Liberă.

Un număr de 15.295 doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson au fost administrate în ultimele 24 de ore în România.

Bilanțul vaccinărilor se menține în trendul ultimelor zile, în jur de 15.000 de români alegând să se vaccineze zilnic. Dintre vaccinurile administrate joi, 11.072 reprezintă prima doză, iar 4.223 doza a doua, potrivit unei informări transmise de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

Din 27 decembrie 2020, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, au fost administrate 9.471.723 de doze pentru 5.046.801 de persoane, dintre care 4.901.926 au primit schema completă.

În ultimele 24 de ore au fost administrate în R. Moldova 11.097 de doze de vaccin anti-COVID-19.

Numărul persoanelor care s-au vaccinat cu prima doză este de 5.345, iar al celor cărora le-a fost administrat rapelul - de 5.752, anunță Ministerul Sănătății.

Până acum au fost administrate 1.081.482 doze de vaccin anti-COVID-19. Astfel, cu prima doză au fost imunizate 634.631 de persoane, iar cu a doua doză - 446.851 de persoane.

Amnesty International spune că Iranul a executat săptămâna aceasta un bărbat care avea 15 ani în momentul arestării sale pentru o crimă și se afla de aproape un deceniu pe lista persoanelor ce urmau să fie executate.

Într-o declarație publicată pe 4 august, grupul pentru apărarea drepturilor omului de la Londra a declarat că Sajad Sanjari a fost spânzurat pe 2 august în închisoarea Dizelabad din provincia de vest Kermanshah.

Familia sa a aflat despre moartea lui Sanjari numai după ce un oficial al închisorii le-a spus să vină la închisoare și să recupereze cadavrul tânărului, se arată în declarația Amnesty International.

„Odată cu executarea secretă a lui Sajad Sanjari, autoritățile iraniene au demonstrat din nou cruzimea totală a sistemului lor de justiție juvenilă", a declarat Diana Eltahawy, director adjunct pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Amnesty International.

„Folosirea pedepsei cu moartea împotriva persoanelor care aveau sub 18 ani în momentul crimei este absolut interzisă în temeiul dreptului internațional și constituie un atac crud asupra drepturilor copilului”, a adăugat ea.

În august 2010, poliția l-a arestat pe Sanjari, care avea atunci 15 ani, în urma înjunghierii fatale a unui bărbat. Sanjari a spus că bărbatul a încercat să-l violeze și a susținut că a acționat în autoapărare. În 2012 a fost condamnat pentru crimă și condamnat la moarte. Decizia inițială a justitiei a fost respinsa de Curtea Supremă în decembrie 2012 din cauza unor defecte de procedură în desfășurarea anchetei, dar a fost confirmată în 2014.

Amnesty International a identificat peste 80 de persoane din Iran care sunt în prezent condamnate la moarte pentru crimele care au avut loc pe când erau minori.

Grupul pentru drepturi a declarat că alți doi tineri - identificați ca Hossein Shahbazi și Aman Abdolali - sunt în prezent în pericol să fie executați. Cei doi au fost arestați și condamnați la moarte pentru infracțiuni comise la 17 ani.

Amnesty International a declarat că a înregistrat execuțiile a cel puțin 95 de tineri din ianuarie 2005 și pînă în prezent.

Iranul se numără printre cele câteva țări care execută infractori minori și este una dintre țările în care au loc cele mai multe execuții.

Președintele american Joe Biden a oferit astăzi un „refugiu sigur” și temporar cetățenilor din Hong Kong care se află în prezent în Statele Unite și care se tem pentru siguranța lor, pe fondul represiunii politice din Hong Kong.

Biden a declarat că măsura recunoaște „eroziunea semnificativă” a drepturilor și libertăților din Hong Kong de către guvernul comunist chinez. Biden a îndrumat Departamentul pentru Securitate Internă să implementeze o „amânare a plecării ” timp de până la 18 luni pentru rezidenții din Hong Kong aflați în prezent în Statele Unite, invocând „motive serioase de politică externă”.

Biden a citat „arestările motivate politic” ale mai mult de 100 de politicieni, activiști și protestatari de opoziție pentru acuzații în care se invocă legii securității naționale, acuzații care includ presupuse secesiuni, subversiuni și activități teroriste.

Marea majoritate a rezidenților din Hong Kong care se află în prezent în Statele Unite sunt așteptați să fie eligibili pentru program, potrivit unui înalt oficial al administrației, dar se aplică și anumite condiții legale, iar persoanele ce vor putea beneficia de aceste noi reglementari trebuie să nu fi comis infracțiuni.

159 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Și au fost anuntate și 4 decese.

Din numărul total de cazuri, 8 sunt de import.

În spitale sunt internate 389 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 65 în stare extrem de gravă - 21 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 897 persoane, iar 24.806 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Numărul total de decese cauzate de Covid 19 este în Moldova, potrivit datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de 6270.

Curtea Constituțională a Franței a decis că cerințele de vaccinare pentru profesioniștii din domeniul sănătății și o nouă lege care impune oamenilor să posede permise de sănătate pentru a intra în restaurante sau pentru a călători în trenuri și avioane sunt constituționale.

Decizia a venit pe fundalul unor proteste masive împotriva măsurilor restrictive epidemiologice și după propunerile avansate de guvernul de la Paris și promovate masiv de președintele Emanuel Macron. El a fost acuzat de impunea unei „dictaturi a sănătații”.

Curtea Constituțională a respins o parte a legii care ar fi permis concedierea lucrătorilor din domeniul sănătății pe contracte pe termen scurt care au refuzat vaccinarea obligatorie.

Legea franceză urmează să intre în vigoare la mijlocul lunii septembrie.

În Franța a crescut numărul persoanelor vaccinate anti-COVID, după anunțul președintelui despe noua legislație, cu atât mai mult cu cât și Franța, ca și alte țări europene, se confruntă cu un nou val de îmbolnăviri datorat variantei Delta a virusului, despre care experții susțin că este mult mai contagioasă.

Curtea Supremă de Justiție a respins o nouă solicitare înaintată de unul dintre avocații lui Ilan Șor prin care a solicitat strămutarea dosarului, în care acesta figurează învinuit de escrocherie şi spălare de bani, de la Curtea de Apel Cahul la o altă instanţă egală în grad.

Decizia a fost pronunțată la 4 august și este definitivă, scrie site-ul Agora.md. Cererea a fost adresată către CSJ de avocatul lui Șor, Aureliu Colenco. Apărătorul a solicitat strămutarea judecării cauzei penale în privinţa lui Şor Ilan de la Curtea de Apel Cahul, la o altă instanţă egală în grad.

Ilan Șor a fost reţinut în mai 2015, iar doi ani mai târziu a fost condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Dosarul este în examinare la Curtea de Apel Cahul, iar la sfîrșitul anului trecut o judecătoare din completul de judecată și-a dat demisia. Ilan Șor se declară nevinovat, dar a părăsit Republica Moldova în iunie 2019.

Un tribunal din Moscova l-a găsit pe investitorul american Michael Calvey și pe alți șase co-inculpați vinovați de delapidare într-un caz urmărit îndeaproape de comunitatea internațională de afaceri.

Verdictul ar fi trebuit să fie anunțat pe 2 august, dar președinta instanței, Ana Sokova, l-a amânat la 5 august, fără a oferi niciun motiv pentru amânare. Calvey, fondatorul grupului de capital privat Baring Vostok, axat pe Rusia, a fost reținut împreună cu alți directori la începutul anului 2019 sub acuzațiile pe care el și ceilalți directori le neagă.

Cazul a fost judecat pe 2 februarie, la aproape doi ani de la arestarea lor. Toți cei șapte au fost declarați vinovați de instanță pentru delapidare pe scară largă. Condamnarea urmează să apară în procedură, pe măsură ce judecătoarea Sokova citește verdictul.

În mărturia sa finală, Calvey a spus pe 19 iulie că el și co-inculpații săi au acționat „exclusiv în condițiile legii”. El a spus că este de părere că acest caz are ca scop să se exercite presiuni pe el și pe asociații săi din grupul de capital privat Baring Vostok, ca parte a unei dispute comerciale privind controlul băncii Vostocinîi din Rusia, și să fie trimis un anume semnat comunității internaționale a investitorilor.

„Mă voi dedica slujirii oamenilor, onoarei țării, propagării religiei și moralității și sprijinului adevărului și dreptății", a promis Raisi în cadrul ceremoniei, transmisă în direct la televiziunea iraniană.

Raisi a declarat după victoria sa electorală că susține discuțiile pentru a reînvia acordul nuclear internațional semnat cu puterile lumii în 2015 și din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, reimpunând sancțiuni economice guvernului de la Teheran. Rusia, una din țările semnatare ale acordului, l-a trimis la ceremonia de astăzi pe președintele Dumei, Veaceslav Volodin.

Presa iraniană a scris că mai mulți oficiali străini au fost invitați la ceremonia din 5 august, inclusiv președintele irakian și președinții parlamentului din Niger, Siria, Tadjikistan, Tanzania și Uzbekistan. Potrivit relatărilor, la ceremonie a partcipat și președintele Afganistanului Ashraf Ghani și premierul armean Nikol Pașnian. La ceremonie a participat și reprezentantul Uniunii Europene pentru negocierile pentru acordul nuclear, Enrique Mora.

În discursul său din 3 august, Raisi a declarat că guvernul său va lua măsuri pentru a ridica sancțiunile „tiranice” impuse de Statele Unite.

Fost procuror și apoi șef al sistemului judiciar, Raisi a fost criticat de Occident pentru încălcările drepturilor omului și este pus sub sancțiuni americane în parte pentru implicarea sa în executarea în masă a mii de prizonieri politici, precum și pentru activitatea sa în justiție. Abordarea problemelor economice ale țării se așteaptă să fie în fruntea agendei noului președinte Raisi, împreună cu negocierile care vizează relansarea acordului nuclear.

Raisi se confruntă cu o criză imediată, întrucât Statele Unite, Israel și Marea Britanie au dat vina pe Teheran pentru un atac mortal asupra unui petrolier administrat de israelieni în largul coastei Omanului săptămâna trecută și au indicat, de asemenea, că Iranul se află în spatele unei tentative de deturnare eșuată a unei alte nave din Golf. Teheranul neagă orice responsabilitate.

Iranul este confruntat și cu pandemia de Coronavirus, raportând 4 milioane de cazuri și peste 92 de mii de decese.

Președinția lui Raisi va consolida puterea în mâinile conservatorilor după victoria în alegerile legislative din 2020, care a urmat descalificării a mii de candidați reformiști sau moderați.

Uniunea Europeană l-a convocat pe cel mai înalt diplomat al Belarusului la Bruxelles și a discutat cu oficiali irakieni despre suspendarea zborurilor irakiene către Minsk, pe fondul acuzațiilor că Belarusul folosește migranții irakieni pentru a crea probleme la granița de est a blocului comunitar.

„Aceste practici trebuie să se oprească și Belarusul trebuie să respecte angajamentele sale internaționale în combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane și a contrabandei cu migranți”, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Majoritatea celor aproximativ 4.000 de migranți reținuți în acest an de polițiștii de frontieră lituanieni, la frontiera sa cu Belarusul, sunt irakieni.

Coordonatorul politicii externe a UE, Josep Borrell, și alți oficiali ai UE încearcă să colaboreze cu guvernul din Bagdad pentru a stopa fluxul de cetățeni irakieni, chiar dacă Minskul s-a angajat să mărească numarul zborurile directe operate de compania de stat din Belarus și să adauge mai multe orașe irakiene pe ruta către Minsk.

La 4 august, Lituania a respins acuzațiile belaruse că un irakian ar fi fost bătut și a murit după ce a fost întors de la granița lituaniană, descriindu-le drept „dezinformare”.

În această săptămână, autoritățile lituaniene au declarat că au autorizat polițiștii de frontieră să folosească forța dacă este necesar.

Oficialii lituanieni și europeni declară că fluxurile de migranți sunt orchestrate de liderul de la Minsk Aleksandr Lukașenka drept represalii pentru sancțiunile UE împotriva regimului de la Minsk, sancțiuni impuse din cauza represiunii autorităților belaruse împotriva opoziției în urma alegerilor prezidențiale de anul trecut, alegeri care au fost considerate de comunitatea internațională democrată și de opoziție drept fraudate masiv.