Guvernul României, la fel ca multe alte guverne europene, a decis să extindă obligativitatea certificatului Covid.

De luni, 20 septembrie, certificatul Covid, numit și certificatul verde, va fi obligatoriu la spectacole, cinema, piscine, competiții sportive, nunți și botezuri. Potrivit deciziei de vineri a guvernului de la București, restricția este valabilă în localitățile în care rata de infectare COVID este între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. Copiii sub 6 ani sub exceptați.

Certificatul arată că persoana este vaccinată cu schema completa, imună natural sau are un test negativ Covid recent. Poate să fie electronic sau pe hârtie.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare de la Kiev, Oleksi Danilov, a declarat că Ucraina va impune sancțiuni în legătură cu alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse. Potrivit lui Danilov, vor fi introduse sancțiuni în special pentru organizarea alegerilor în Crimeea anexată și în teritoriile separatiste din estul Ucrainei, controlate de milițiile susținute de Moscova.

„Majoritatea sancțiunilor se referă la alegerile pentru Duma de Stat organizate în Crimeea și în Donbas. Toți participanții la acest proces, membrii comisiilor, agitatorii, observatorii, toți vor fi sancționați. Sancțiunile vor fi aplicate în viitorul apropiat printr-un decret prezidențial", a precizat Danilov, într-o conferință de presă susținută vineri seară, după ce președintele Volodimir Zelenski a convocat Consiliul de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei.

### Vezi și... ###

Alegeri în Rusia: record de secții de votare în regiunea transnistreană

Potrivit secretarului, sancțiunile vor viza 53 de membri ai comisiilor electorale teritoriale și 33 de candidați la funcția de deputat.

În luna mai, Ministerul rus de Interne a declarat că 527.000 de locuitori ai regiunilor separatiste Donețk și Luhansk au obținut pașapoarte rusești. Aceste pașapoarte vin, de obicei, fără înregistrare oficială în Rusia.

Cu toate acestea, o rezoluție adoptată ulterior de Comisia Electorală Centrală a Rusiei în iulie a permis acestor persoane să se înregistreze și să voteze online la alegerile din acest weekend, oferindu-le unul dintre drepturile fundamentale de care se bucură cetățenii ruși cu drepturi depline. A fost astfel creat un grup considerabil de oameni care, potențial, pot susține partidul pro-Kremlin, Rusia Unită.

Încă din 2019, administrația Putin a lansat o campanie de „pașaportizare”, facilitând mult obținerea cetățeniei rusești pentru locuitorii din regiunile separatiste ale Ucrainei.

Decretul semnat în 2019 de președintele Vladimir Putin a provocat critici dure din partea Kievului și a guvernelor occidentale care acuză Moscova că încearcă să destabilizeze Ucraina.

Vineri, numărul de noi contaminări cu coronavirus a rămas la cota de peste o mie pe zi, și anume 1042 de cazuri noi, și din nou cele mai multe în rândul persoanelor nevaccinate: 874. S-au înregistrat și 9 noi decese legate de Covid-19.

Între timp, numărul celor vaccinați a crescut la un pic peste 750 de mii, dar, cum declara recent și ministra sănătății Ala Nemerenco, s-ar putea ca numărul real al celor vaccinați să fie mai mare, pentru că mulți moldoveni s-au vaccinat în străinătate.

Tot ministra sănătății a avertizat vineri că R. Moldova se află în pragul „unui nou val” al pandemiei de coronavirus.

Între timp, România a trecut R. Moldova în zona galbenă de clasificare a țărilor/ teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată, măsura intrând în vigoare de duminică, 19 septembrie 2021. Ceea ce presupune, în principiu o carantină de 14 zile pentru toate persoanele nevaccinate sau care nu au un test PCR negativ recent. Există însă o mulțime de excepții de la această regulă.

Duminică, 19 septembrie, au loc alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Locuitorii autonomiei își vor alege deputații pentru un nou mandat de patru ani, în 35 de circumscripții electorale uninominale, câte un deputat în fiecare. Pentru validarea alegerilor, în fiecare dintre circumscripții este necesară participarea a cel puțin 1/3 din alegători.

Pentru scrutinul din 19 septembrie, s-au înregistrat 124 de candidaturi, dintre care doi s-au retras. Este cel mai redus număr de candidați înregistrați după primele alegeri pentru Adunarea Populară, din 1995.

Majoritatea candidaților (100) sunt înregistrați ca independenți, 21 vin din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor iar 2 din partea partidului PACE (Acasă construim Europa).

Deputații PAS spun că, deocamdată, nu au decis care va fi soarta legii aprobate în 2020 privind reducerea vârstei de pensionare de la 1 ianuarie 2022. Reprezentanții guvernării spun că acum sunt examinate mai multe opțiuni, inclusiv oferirea posibilității ca oamenii să muncească fără a impune o limită de vârstă.

Noi vrem să facem calculele ca să stabilim care ar fi stagiul de cotizare suficient de lung ca să asigurăm sustenabilitatea sistemului, pe de altă parte să le recunoaștem celor care au lucrat o perioadă îndelungată dreptul de a se pensiona mai devreme”, a spus deputatul PAS Dan Perciun în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

De la 1 octombrie pensia minimă se mărește la 2 mii de lei, ceea ce înseamnă – constată economistul Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul” – că pentru prima dată, în cei 30 de ani de independență, în Republica Moldova, pensia medie, în valori comparabile, va depăși maxima istorică din 1985.

Chiar și în aceste condiții, pensia medie va ajunge la numai 2520 de lei, sau aproape de două ori mai mică decât ar trebui să fie. Conform Convenției Organizației Internaționale a Muncii, ar trebui să fie egală cu 40% din salariul mediu, dar în R. Moldova, anul acesta s-a ajuns la 23%.

Problema nu este numărul mare de pensionari, notează Veaceslav Ioniță, ci numărul extrem de mic de peroane active, care prin taxe și impozite finanțează sistemul de pensii. „(...) Avem 600 de mii de lucrători și 520 de mii de pensionari după limita de vârstă. Practic 1/1. Evident, sistemul moldovenesc de pensii nu poate rezista acestei presiuni, mai ales că sunt și alte categorii de beneficiari de ajutoare financiare din partea statului”.

De vineri 17 septembrie și până duminică, 19 septembrie, în Federația Rusă au loc alegeri pentru toate cele 450 de locuri în Duma de stat, camera inferioară a parlamentului, precum și pentru legislative regionale și administrații locale.

Este de așteptat ca votul să fie câștigat de partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, mai ales după o campanie susținută a autorităților de a elimina candidații opoziției, care a avut la țintă în primul rând cercurile apropiate opozantului Alexei Navalnîi și colaboratorii acestuia.

Numai în prima zi de vot, grupul independent de monitorizare a alegerilor Golos a înregistrat aproximativ 2.000 de încălcări procedurale, indicând că se cumpărau voturi. Potrivit grupului Golos, s-au remarcat multe veniri în grupuri organizate ale unor persoane în uniformă la secțiile de votare, sugerând că guvernul mobiliza angajații statului pentru a asigura o victorie a Rusiei Unite.

Au fost, de asemenea, raportate multe cazuri de vot multiplu sau de urne umplute cu buletine de vot.

Rezultatele preliminare sunt așteptate la scurt timp după închiderea centrelor de votare, pe 19 septembrie.

Aplicația populară de mesagerie Telegram a suspendat toți roboții de chat folosiți în campania electorală din Rusia, încă o lovitură dată sistemului de vot inteligent, sau „smart voting” conceput încă din 2018 de opozantul Alexei Navalnîi și asociații săi. Aplicația de vot inteligent a fost deja scoasă de Apple și Google din magazinele lor de aplicații.

Între 17 și 19 septembrie, în Rusia au loc alegeri pentru camera inferioară a parlamentului sau Duma de Stat, precum și pentru o serie de legislative regionale și administrații locale.

### Vezi și... ###

Alegerile din Rusia între cenzură, corupție și nemulțumire

Echipa lui Navalnîi a promovat votul inteligent ca o modalitate pentru alegătorii opuși președintelui Vladimir Putin de a identifica candidații care au cea mai mare șansă de a-i învinge pe candidații din partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, indiferent de partidul din care face parte contra-candidatul.

Odată cu deschiderea primelor centre de votare vineri, în Extremul Orient al Rusiei, aplicația Smart Voting a dispărut din magazinele online Apple și Google. Imediat măsura a fost criticată de colaboratorii lui Navalnîi drept încă o dovadă că giganții tehnologici cedează în fața presiunilor politice, de data aceasta ale Kremlinului.

Echipa lui Navalnîi a creat un robot de chat „Smart Voting” pe Telegram, care a devenit unul dintre principalele sale instrumente electorale.

Pavel Durov, fondatorul Telegam, a explicat că a fost obligat să urmeze exemplul giganților Apple și Google, pentru că Telegram, ca și alte aplicații mobile, se bazează pe ecosistemul și suportul Apple și Google pentru a funcționa.

„Blocarea aplicațiilor de către Apple și Google creează un precedent periculos care va afecta libertatea de exprimare în Rusia și în întreaga lume", a avertizat Durov, care cu această ocazie a reamintit cât de periculos este faptul că în acest moment, internetul este dominat de doar două firme.

### Vezi și... ###

Rusia: colaboratorii lui Navalnîi nu vor putea candida în alegerile parlamentare din septembrie

Durov a mai spus că marile companii tehnologice americane „au amenințat că vor exclude Telegram din Apple Store și Google Play” dacă nu respectă regulile lor.

„Acum, judecând după blocarea aplicației Smart Voting, această practică s-a răspândit în Rusia. Modificările politicii Apple și Google vor afecta inevitabil Telegram, deoarece aceștia, în calitate de creatori ai celor două mari sisteme de operare mobile, se află în vârful lanțului de distribuție a informațiilor și pot dicta regulile jocului unor dezvoltatorilor ca noi", a spus el.

„Este trist, dar era de așteptat: am scris de mai multe ori că dominația Apple și Google reprezintă o amenințare pentru libera exprimare", a adăugat el.

Companiile Apple și Google nu au comentat pentru moment.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Google și Apple nu au făcut decât să se conformeze „literei și spiritului” legislației din Rusia, când au decis să elimine aplicația Smart Voting.

Autoritățile ruse amenințaseră în mod repetat companiile Google și Apple cu amenzi dacă nu blochează aplicația lui Navalnîi.

În ajunul alegerilor, autoritățile de reglementare au blocat temporar și aplicația Google Doc, deoarece echipa lui Navalnîi își lansa lista cu recomandări de vot, realizată prin Smart Voting.

Aproximativ 50 de site-uri web conduse de echipa lui Navalnîi au fost blocate și zeci de birouri regionale au fost închise după ce autoritățile au etichetat rețeaua sa politică și fundația anticorupție drept „organizație extremistă”. După aceea, oricine asociat cu rețeaua lui Navalnîi a pierdut dreptul de a mai candida în alegeri.

Șeful grupului Gazprom, Alexei Miller a avertizat că prețurile gazelor naturale din Europa, deja la un nivel ridicat, ar putea crește și mai mult din cauza volumului scăzut de gaze stocate în pragul sezonului rece.

„Europa va intra în perioada de toamnă-iarnă cu un deficit în capacitățile subterane de stocare", a avertizat Miller, citat de agenția Reuters.

### Vezi și... ###

Victor Parlicov (IDIS „Viitorul”): un favor al Rusiei la prețul gazului „poate să ne coste mult”

Miller a reafirmat că Gazprom își va îndeplini complet obligațiile privind furnizarea de gaze naturale, compania fiind pregătită să pompeze mai mult gaz dacă va fi necesar.

Săptămâna trecută, grupul rus Gazprom a anunțat finalizarea lucrărilor de construcție la gazoductul Nord Stream 2, care este compus din două linii separate ce pot să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Germania, o cantitate suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării.

Însă pentru debutul livrărilor este nevoie de obținerea autorizației de funcționare din partea Autorității de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur), care are la dispoziție patru luni pentru a finaliza procesul de autorizare.

### Vezi și... ###

Victor Parlicov (IDIS „Viitorul”): un favor al Rusiei la prețul gazului „poate să ne coste mult”

Vineri, directorul companiei Moldovagaz (în care Gazprom deține majoritatea) a anunțat că va expedia către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) o cerere de majorare a tarifului pentru gaz cu 35%.

Vadim Ceban a declarat pentru Newsmaker.md că, în cazul în care tariful pentru gaz va crește cu 35%, prețul final ar putea ajunge la 6 lei. În prezent, prețul pentru 1 m3 de gaz este de 4 lei și 30 de bani.

Ministerul Educației din guvernul afgan condus de talibani a anunțat că de sâmbătă, 18 septembrie, se redeschid școlile gimnaziale, liceele și școlile religioase (madras) pentru băieți. Fetele nu sunt menționate. Ordinul Ministerul Educației îi vizează numai pe băieții cu începere de la clasa a șasea și pe profesorii acestora.

Elevii din clasele primare au reluat deja școala.

Între timp, Ministerul Femeilor din guvernul afgan, fondat în 2001 după alungarea talibanilor, a fost înlocuit de noul guvern taliban de la Kabul cu un așa-zis „minister al virtuților și viciilor”, poliția morală talibană, relatează Reuters. Angajatele de la minister spun că au încercat să vină la serviciu timp de mai multe săptămâni, însă au fost respinse și trimise înapoi acasă. Joi, însă, clădirea a fost încuiată și baricadată.

În perioada regimului taliban anterior, unul de o brutalitate ieșită din comun, Ministerul Virtuților și Viciilor era „agenția” care punea în aplicare interpretarea extremistă a legii islamice în Afganistan – execuții publice sau mutilări.

Armata americană a recunoscut că pe 29 august, o lansat din greșeală un atac cu drona împotriva unei ține, în perimetrul aeroportului din Kabul, unde avea loc operațiunea de evacuare. În jur de 10 civili afgani, între care și copii, au murit în atacul american, iar generalul Kenneth McKenzie, șeful Comandamentului Central al forțelor SUA, și-a cerut vineri scuze: „A fost o greșeală”, a recunoscut el la Washington.

### Vezi și... ###

Statele Unite au lansat o rachetă asupra unui vehicul cu militanți ai grupării Statul Islamic

Inițial, tot generalul McKenzie declara că mașina care fusese lovită reprezenta o amenințare directă la forțele americane care organizau evacuarea de pe aeroportul din Kabul. Acum se crede că era o camionetă încărcată cu apă, aparținând unei organizații umanitare americane.

Atacul cu dronă venea însă după atacul terorist sinucigaș de la aeroport din 26 august, care a ucis peste 170 de civili afgani și 13 militari americani.

În Statele Unite, un comitet consultativ independent pe lângă Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) a recomandat a treia doză de vaccin anti-Covid de la Pfizer-BioNTech numai pentru persoanele în vârstă și cele „vulnerabile”, dar a respins ideea unui „supra-rapel” (a treia doză) pentru toată populația.

Recomandarea nu este obligatorie, dar subminează argumentația în spatele planului administrației Biden de a oferit aproape tuturor americanilor a treia doză de vaccin. O decizie finală este așteptată săptămâna viitoare.

Experții grupului au argumentat că încă nu sunt date suficiente pentru a justifica eficacitatea celei de a treia doze pentru toată lumea. Se adaugă semnele de întrebare privind posibile reacții adverse severe la o doză suplimentară.

Recent, fondatorii firmei germane BioNTech – care au dezvoltat vaccinul împreună cu Pfizer - declarau și ei că a treia doză ar putea fi necesară numai în cazul că primele două vaccine au fost făcute la o distanță mai mică de 6 săptămâni între ele, așa cum s-a întâmplat în Israel la începutul campaniei de vaccinare.

Ideea celei de a treia doze se bazează în mare parte pe studiile clinice din Israel.

Procuratura Generală a R. Belarus a informat că a suspendat ancheta cu privire la moartea lui Raman Bandarenka, protestatarul anti-guvernamental a cărui ucidere în noiembrie anul trecut a intensificat protestele împotriva liderului autoritar Alexandr Lukașenka în urma unor alegeri contestate.

Procuratura Generală a spus într-o declarație din 17 septembrie că ancheta a fost suspendată deoarece niciun suspect nu a fost încă identificat, dar poate fi reluată dacă apar asemenea informații.

Bandarenka, în vârstă de 31 de ani, a murit în spital pe 12 noiembrie, după ce ar fi fost bătut de membri ai forțelor de securitate. Sora lui Bandarenka, Volha Kucearenka, a declarat pentru Europa Liberă că familia ei a fost șocată de anunțul de vineri, deoarece nimeni nu i-a informat despre decizia de a suspenda ancheta. „Am aflat de pe Internet... A fost nevoie de multe eforturi pentru a face posibilă lansarea anchetei... Au fost mulți martori care au văzut ce s-a întâmplat și au fost atât de multe înregistrări video înregistrate din diferite unghiuri. Dar au fost reticenți să înceapă ancheta și au făcut-o abia trei luni mai târziu", a spus Kucearenka, adăugând că ea cred că anchetatorii nu au vrut să găsească suspecți.

Mai mulți protestatari au fost uciși și mii de oameni au fost arestați de când autoritățile l-au declarat pe Lukașenka, care a condus Belarusul din 1994, câștigătorul scrutinului contestat din vara trecută.

O organizație care reglementează relațiile UE cu vecinii în domeniul energiei a cerut Moldovei să revină asupra unei inițiative legislative care ar pune presiune politică asupra Agenției Naționale de Reglementare în Energetică. Într-o scrisoare a Secretariatului Comunității Energetice, preluată de site-ul de business Mold-street, se spune că este bine ca ANRE să-și facă treaba bine, dar asta „se poate face și fără a-i expune directorii la presiuni politice”.

ANRE se numără printre agențiile pe care noua putere de la Chișinău, grupată în jurul președintei Maia Sandu, vrea să le supună unui proces de evaluare, putându-le la nevoie înlocui pe directori. Puterea spune că astfel curăță sistemul. În scrisoarea Secretariatului Comunității Energetice către președintele Parlamentului, Ion Grosu, se spune însă că prin îngrădirea independenței ANRE, Moldova ar șterge cu buretele pașii înainte făcuți în acest domeniu în ultimii ani. „Secretariatul Comunității Energetice îndeamnă Parlamentul Moldovei să nu adopte asemenea amendamente și nici altele care ar putea restrânge independența ANRE”, se spune în scrisoare.

Într-un răspuns oferit Europei Libere, reprezentanții parlamentului spun că sunt interesați ca instituțiile regulatoare să acționeze în mod independent, dar consideră necesară existența unui mecanism de evaluare a activității acestor instituții. „Ne asumăm public ca procesul de evaluare să recurgă în mod obiectiv, utilizând doar informații și dovezi concrete în proces. În ceea ce privește prevederile ce țin de evaluarea ANRE, Parlamentul este deschis să revizuiască prevederea de la articolul 10 din legea cu privire la energetică, care se referă la prezența culpei, pentru a nu admite o abordarea diferențiată față de această instituție”.

Justiția moldoveană le-a cerut scuze și le-a retras oficial acuzațiile fostului deputat Grigore Petrenco și a colaboratorilor lui, după ce CEDO a stabilit că au fost pedepsiți pe nedrept pentru un protest împotriva corupției. În replică, membrii „grupului Petrenco” au spus că, pentru ei, cea mai bună formă prin care statul și-ar prezenta scuze pentru arestarea și detenția abuzivă după protestele din anul 2015 ar fi dacă persoanele care se fac vinovate de fabricarea dosarului, cele care „au îndeplinit comenzile lui Plahotniuc”, vor răspunde penal, dar și financiar, achitând compensațiile pe care Republica Moldova a fost obligată să le plătească de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Într-un comunicat de presă, vineri, se spune că „Procuratura Generală a luat act de Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 14 septembrie 2021 în cauza Petrenco și alții versus Republica Moldova. Prin urmare, în ședința de judecată planificată pentru astăzi, 17 septembrie 2021, în dosarul în care figurează reclamanții Grigore Petrenco, Alexandr Roșco, Mihail Amerberg, Pavel Grigorciuc, Andrei Druzi, Oleg Buznea și Vladimir Jurat, procurorul va renunța oficial la acuzațiile aduse acestora pentru săvârșirea infracțiunii de organizare și participare la dezordini în masă. Pe această cale, Procuratura Generală aduce scuze oficiale tuturor persoanelor figurante în acest dosar penal, care au fost pe nedrept acuzate de săvârșirea pretinsei infracțiuni de dezordini în masă”, se mai arată în comunicat.

Partidul Platformei DA, fost aliat al formațiunii pro-prezidențiale PAS, aflată acum la guvernare, a criticat primii pași ai noii puteri. Într-o apariție la TV8, liderul interimar PPDA, Dinu Plîngău, a spus că PAS ar duce o lipsă de cadre profesioniste, iar din acest motiv, oamenii puși în funcțiile statului sunt mai preocupați de număratul like-urilor pe Facebook decât de chestiunile importante. „Este nevoie de cadre și luând în calcul că majoritatea numirilor din ultima perioadă au fost în exclusivitate pe criterii politice, presupun că există o problemă în identificarea oamenilor, pe deoparte loiali partidului de guvernământ, pe de altă parte cel puțin să știe ce-i asta – Consiliul Concurenței” , a spus Plîngău, citat de Sinteza.org. Plîngău a criticat în aceeași apariție legea votată recent de majoritatea PAS, prin care Consiliul Concurenței și ANRE modifică prețurile zilnic la carburanți, spunând că ea este în interesul companiilor petroliere, nu al cetățeanului.

Centrul internațional „La Strada” va lansa o campanie de sensibilizare a elevilor, profesorilor și părinților privind riscurile la care se expun copiii în mediul online, informează IPN. Campania lansată în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și cu sprijinul financiar al Consiliului Europei se va desfășura în șase școli. Într-o conferință de presă la IPN, șeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova, William Massolin, a declarat că scopul este să se informeze profesorii, comunitatea școlară și părinții cu privire la riscurile la care se supun copiii în mediul online și, în mod special, cum ar trebui prevenite abuzurile sexuale comise asupra copiilor în mediul virtual. Aceste activități sunt necesare mai ales acum, în timpul pandemiei COVID-19, când numărul raportărilor de abuzuri sexuale online a crescut alarmant, atât în țările UE, cât și în Republica Moldova, a spus oficialul. Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului „La Strada”, a declarat: „Modelul Școlii Sigure Online, pe care îl lansăm astăzi, este angajamentul asumat al actorilor educaționali de a proteja copilul de orice formă de violență online și de a întreprinde acțiunile necesare pentru a-i dezvolta reziliența față de abuz în mediul virtual. Cu pași mici, dar siguri, sprijiniți de partenerii noștri, școala va învăța să prevină și să intervină corect, cu multă grijă, dar prompt, atunci când semnalează o situație de abuz comisă în raport cu copiii pe internet”.

23 de organizații neguvernamentale internaționale și din Belarus lansează o campanie pentru eliberarea a șapte membri ai centrului pentru drepturile omului Vyasna din Belarus, reținuți ca parte a unei represiuni mai ample împotriva societății civile în urma alegerilor prezidențiale de anul trecut. Campania #FreeViasna a fost lansată pe 17 septembrie, la exact un an de când autoritățile din Belarus au lansat represiunile împotriva centrului Vyasna prin reținerea arbitrară a coordonatoarei Marfa Rabkova. În lunile ce au urmat, alți șase membri ai organizației pentru drepturile omului au fost puși după gratii și acuzați de infracțiuni inventate pentru desfășurarea unor activități legitime de apărare a drepturilor omului, au declarat într-o declarație comună grupările neguvernamentale.

Campania vizează, de asemenea, cazurile altor sute de persoane care au fost „urmărite penal și închise numai și numai pentru exercitarea dreptului lor la întrunire pașnică și la libertatea de exprimare” după ce alegerile prezidențiale disputate din august 2020 i-au acordat liderului autoritar Alexandr Lukașenka al șaselea mandat. „Regimul lui Alexandr Lukașenka duce un război împotriva societății civile și suprimă nemilos toate formele de disidență”, a declarat Hugh Williamson, directorul pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch din New York. Organizațiile pentru drepturile omului cer oamenilor să se alăture unui miting global sub hashtagul #FreeViasna.

În Olanda, ministra de externe și-a dat demisia după evacuarea haotică din Afganistan, din august. Sigrid Kaag s-a retras, relatează Politico.eu, după ce parlamentul a adoptat o moțiune de cenzură împotriva modului cum s-a organizat evacuarea. Ministrei i s-a reproșat faptul că deși ambasada Olandei la Kabul a trimis guvernului cereri urgente repetate de evacuare a personalului, guvernul a amânat o decizie până cu puțin înainte ca orașul să cadă în mâinile talibanilor.

Italia a devenit prima țară din Europa care introduce obligativitatea certificatului COVID pentru toți angajații.

Certificatul COVID sau „pașaportul de sănătate”, pe hârtie sau în format digital, arată că o persoană a fost vaccinată împotriva COVID-19, are un testat negativ recent sau imunitate naturală în urma bolii. Măsura, una din cele mai restrictive din lume, intră în vigoarea pe 15 octombrie, iar toți angajații care după aceea nu au certificatul pot fi suspendați cinci zile de la lucru, fără plată.

Inițial, acest certificat a fost folosit pentru a facilita călătoriile între statele Uniunii Europene, dar guvernul premierului italian Mario Draghi a decis să-i extindă utilizarea sa pentru a convinge cât mai multe persoane să se vaccineze, transmite BBC.

În timp ce unele țări europene le-au impus doar angajaților din domeniul sanitar să se vaccineze, nicio altă țară nu a făcut pașaportul de sănătate obligatoriu pentru toți angajații, din sectorul de stat și din cel privat, inclusiv persoanele cu statut de liber profesioniști, cum sunt mulți artiști.

### Vezi și... ###

De miercuri, în Franța, vaccinarea anti-Covid este obligatorie în anumite sectoare publice

Persoanele care vor ignora decretul și vor continua să meargă la muncă fără să aibă un pașaport sanitar riscă o amendă de până la 1.000 de euro.

Totodată, testele COVID nu mai sunt gratuite, ele costând până la 15 euro, plafon de preț impus de guvern.

În ultimele săptămâni au existat proteste sporadice împotriva măsurilor luate pentru a accelera vaccinarea, dar majoritatea partidelor politice italiene, precum și principala federație patronală au susținut această măsură, invocând speranța că va fi evitat un nou „lockdown”.

Și în România, guvernul se pregătește să introducă obligativitatea certificatului COVID pentru anumite activități, nu însă pentru anumite grupe de angajați sau domenii de activitate.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat joi o hotărâre care impune în mai multe activități obligativitatea prezentării Certificatului verde care atestă vaccinarea, testarea sau trecerea prin boală, potrivit unui comunicat oficial. Între altele sunt incluse teatrele, cinematografele, restaurantele, sălile de sport.

Certificatul verde ar urma să devină obligatoriu în localitățile în care incidența la 14 zile este cuprinsă între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. Decizia CNSU ar trebui validată printr-o hotărâre de guvern, precizează G4media.

Diplomații occidentali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că în Ucraina este tergiversată punerea în aplicare a unor reforme cheie ale sistemului de justiției, votate încă din iulie de parlamentul de la Kiev. Reforme care ar trebui să reducă corupția endemică.

În urma unei întâlniri joi, 16 septembrie, în biroul președintelui Volodimir Zelenski cu reprezentanți ai parlamentului și ai organelor judiciare din Ucraina, diplomații țărilor G7 și din Uniunea Europeană au dat publicității o declarație comună în care cer aplicarea reformelor, de care depind și ajutoarele externe pentru Ucraina.

### Vezi și... ###

Monica Macovei despre evaluarea procurorilor: Dacă nu dai rezultate, îți dai demisia

În iulie s-a decis crearea unor comisii externe de experți care să supravegheze numirea judecătorilor și procurorilor în structurile de conducere. Comisiile vor fi formate din șase experți fiecare, trei cetățeni ucraineni aleși de Consiliul judecătorilor și trei străini, aleși de grupul principalelor șapte țări industrializate, G7. Justiția din Ucraina s-a opus reformelor, afirmând că includerea experților străini în procesul de selecție încalcă suveranitatea Ucraineni și vrea să modifice legislația.

Într-o acțiune privită ca o încercare de tergiversare, Consiliul Judecătorilor nu a numit – până la data limită de 13 septembrie – trei experți într-una din comisiile de evaluare. Motiv pentru care președinția a convocat reuniunea de joi cu diplomații partenerilor externi ai Ucrainei.

Reprezentanții societății civile spun că experții externi sunt necesari, deoarece sistemul judiciar este în acest moment controlat de oligarhi și grupuri puternice de interese. Mai mult, arată că reforme trecută indică o incapacitate a sistemului juridic de a se schimba singur.

Tetiana Shevchuk, consilier juridic al Centrului de Acțiune Anticorupție cu sediul la Kiev, a declarat pentru Europa Liberă că întâlnirea pare să nu fi adus „vreun progres semnificativ” în rezolvarea conflictului dintre justiție și susținătorii reformelor.

„Administrația prezidențială și Parlamentul și-au arătat angajamentul față de reformă, dar nu este clar dacă acest lucru va fi suficient ", a spus experta.

În Rusia au început alegerile parlamentare care durează trei zile și care se așteaptă să fie dominate de partidul de guvernământ, Rusia Unită, sprijinit de președintele Vladimir Putin.

Votul a început în zorii zilei de 17 septembrie în Extremul Orient, într-o țară care acoperă 11 fusuri orare.

Vor fi aleși toți cei 450 de deputați în camera inferioară a parlamentului, sau Duma de Stat. Concomitent, între 17 și 19 septembrie, au loc alegeri locale în nenumărate regiuni.

### Vezi și... ###

În Rusia au început alegerile parlamentare

Autoritățile au declarat că votul trebuie repartizat pe trei zile pentru a preveni aglomerația din cauza pandemiei COVID-19, care a devastat Rusia, în ciuda faptului că a fost prima țară din lume care a omologat un vaccin.

### Vezi și... ###

Reprezentanți ai OMS spun că organizația și-a suspendat procesul de aprobare a vaccinului rusesc Sputnik V

Activiștii de opoziție și unii parlamentari liberali susțin însă că măsura a făcut parte dintr-o serie de eforturi ale Kremlinului de a manipula prezența la vot și de a crea premisele pentru o victorie plauzibilă a partidului prezidențial Rusia Unită.

Autoritățile au blocat și sigurul element care ar fi putut aduce un element de surpriză, și anume sistemul de „smart voting” sau „vot inteligent”, creat încă din 2018 de opozantul Alexei Navalnîi și colaboratorii săi – un sistem care ar trebui să-i ajute pe ruși să aleagă candidatul cu cele mai mari șanse împotriva Rusiei Unite, și asta indiferent de partidul din care face parte. Scopul acestui vot inteligent este de a eroda puterea Rusiei Unite.

### Vezi și... ###

Sistemul Smart Voting din Federația Rusă, creat de Alexei Navalnîi, promovează masiv candidații Partidului Comunist

Sondajele de opinie realizate înainte de vot de centrul independent Levada arată că rușii sunt profund nemulțumiți de modul cum funcționează Duma de Stat, controlată de partidul pro-prezidențial. Și mai nepopular este partidul însuși.

Rusia Unită deține o supermajoritate în cameră, dar popularitatea sa este în prezent cea mai scăzută din cele aproape două decenii existență.

Chiar și sondajul institutului de stat VTsIOM arată că popularitatea Rusiei Unite a scăzut la aproximativ 29%. În schimb, rata de popularitate a președintelui Vladimir Putin – care nominal nu este membru al partidului Rusia Unită – rămâne constant la peste 60%. Mai mult, Putin nu are niciun rival credibil în actuala lume politică din Rusia.

Alte trei partide au în prezent locuri în Dumă, plus două locuri deținute de parlamentari din două partide obscure.

Cel mai puternic este Partidul Comunist. Celelalte două sunt Partidul Liberal Democrat din Rusia, partid naționalist condus de Vladimir Jirinovski, și „Rusia dreaptă”, care anul acesta a fuzionat cu un alt partid relativ necunoscut condus de un scriitor naționalist popular.

Toate cele trei partide sunt nominal în opoziție cu Rusia Unită, dar în realitate rareori votează împotriva inițiativelor majoritare sau a celor care fac lobby explicit pentru Kremlin.

O pierdere a supermajorității Rusiei Unite ar putea face mai dificilă trecere prin Duma de stat a unor legi importante, cum sunt amendamentele constituționale. Acest lucru, la rândul său, ar complica potențial perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2024, când este programat să înceteze mandatul actual al lui Putin.

Parlamentul European a cerut o nouă strategie a Uniunii Europene pentru relația cu Rusia, inclusiv pentru a proteja țările partenere ale UE de agresiuni rusești. „În lumina agresiunii și influenței rusești în vecinătatea estică a UE, UE trebuie să sprijine în continuare țările Parteneriatului Estic, ca Ucraina, Georgia sau Moldova”, se spune în textul aprobat cu mare majoritate de voturi în legislativul UE.

Se mai cere păstrarea în relațiile cu Rusia a distincției între „poporul rus” și „regimul președintelui Vladimir Putin” și se sugerează cooperarea dintre UE și Statele Unite pentru contracararea greutății în creștere a Rusiei și Chinei pe scena globală. Guvernarea rusă este numită în document „cleptocrație autoritaristă în stagnare condusă de un președinte pe viață și un cerc de oligarhi”.

Parlamentarii europeni au cerut de asemenea reducerea dependenței țărilor UE de gazul, petrolul rusesc și alte materii prime rusești, cel puțin pe durata cât va fi la putere Vladimir Putin. În documentul adoptat în ajunul alegerilor din Rusia se spune că „schimbarea este posibilă în Rusia” și se cere ca dacă scrutinul se va dovedi incorect, UE nu ar trebui să recunoască Duma de Stat rezultată din el.

Curtea Constituțională a respins joi cererea procurorului general Al. Stoianoglo să nu mai fie considerat membru al Consiliului Suprem de Securitate al țării, după ce președinta acestei structuri și a țării, Maia Sandu, a folosit o ședință de consiliu pentru a-l critica fiindcă nu ar lupta cu corupția. În decizia Curții sunt respinse argumentele legale ale lui Stoianoglo, iar despre criticile președintei se spune că nu țin de competența CC. În ajun, guvernarea dominată de partidul pro-prezidențial PAS a lansat un nou atac la adresa procurorului-general Alexandr Stoianoglo.

Într-o declarație pe Facebook, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a spus că procurorul-general s-ar fi dat „bătut în lupta cu corupția” când a declinat să participe la ședințele Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Stoianoglo a spus că nu va mai participa la ședințele CSS după ședința din 10 august, la care a fost ținta criticilor Maiei Sandu. În legătură cu acel incident, și cu altele, Stoianoglo a sesizat Curtea Constituțională, spunând că asemenea atacuri aduc atingere separației puterilor în stat. El a mai observat în sesizare că procurorul-general nu a făcut parte din CSS până în 2016, când a devenit membru prin schimbarea legii la propunerea unui grup de deputați ai Partidului Democrat.

În postarea sa de miercuri pe Facebook, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco spune însă că adevărata semnificație a refuzului lui Stoianoglo de a merge la ședințele CSS ar fi lipsa lui de dorință de a combate corupția, și îl amenință voalat cu schimbarea. „Poate totuși Alexandr Stoianoglo decide să-i lase posibilitatea următorului procuror general să poată participa la şedinţele CSS? Societatea mizează foarte mult pe implicarea procuraturii în acest proces. Mai mult, este chiar obligaţia acesteia. Dar nu poţi să impui omul dacă nu vrea şi dacă nu poate...”, a scris Sergiu Litvinenco pe Facebook.

Un oficial al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) spune că forul mondial și-a suspendat procesul de aprobare pentru vaccinul rusesc Sputnik V împotriva COVID-19, după ce au fost descoperite o serie de încălcări ale producției în timpul unei inspecții în Rusia, la începutul acestui an.

Jarbas Barbosa, director adjunct la Organizația Pan Americană a Sănătății (biroul regional al OMS pentru America) a sugerat la 15 septembrie că ar fi necesare noi inspecții la una dintre fabricile în care se fabrică vaccinul rusesc înainte ca el să fie aprobat pentru utilizare în situații de urgență. Fabrica „trebuie să ia notă, să facă modificările necesare și să fie pregătită pentru noi inspecții. OMS așteaptă ca producătorul să trimită știri că fabrica a înlăturat neajunsurile ”, a spus Barbosa.

Într-un raport publicat în iunie, OMS a spus că a constatat mai multe încălcări la o fabrică deținută de compania farmaceutică rusă Pharmstandard în orașul Ufa, inclusiv în ceea ce privește „implementarea măsurilor adecvate pentru a atenua riscurile de contaminare încrucișată”. Ulterior, fabrica a spus că a abordat aceste preocupări.

Rusia și-a depus cereri de aprobare pentru vaccin atât la OMS, cât și la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) în februarie, după ce rapoarte apărute în jurnalul medical The Lancet au arătat că vaccinul este sigur și 91,6% eficient împotriva COVID-19. În ciuda lipsei de aprobare, Sputnik V a fost utilizat în mai multe țări din întreaga lume, inclusiv în R. Moldova.

Sindicatele moldovene s-au arătat îngrijorate de scumpiri și au cerut guvernului să ajute membrii cei mai nevoiași ai societății. Într-o declarație citată de IPN, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a spus că este îngrijorată de creșterile recente ale prețurilor la produsele de panificație, lactate, legume, alte produse alimentare, precum și la produsele petroliere.

„Este de neînțeles situația (... ) când avem creșteri importante ale volumului de cereale recoltate, iar prețurile la produsele de panificație cresc” – se spune în declarație. În viziunea sindicatelor, statul trebuie să ia măsuri de subvenționare a producerii și să asigure populația cu pâine „socială”, care să fie accesibilă persoanelor cu venituri joase (pensionari, șomeri, persoane cu necesități speciale etc.)”, se arată în declarație. Sindicaliștii au atras atenția că scumpirea produsele petroliere are un impact de avalanșă – conduce la creșterea tuturor prețurilor și tarifelor.

Confederația se adresează Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova cu solicitarea să ia măsuri pentru reglementarea prețurilor și tarifelor, eventual printr-o lege care să prevadă mecanisme de stabilire a acestora pentru produsele de strictă necesitate, precum și măsuri de protecție socială în cazul unor creșteri de prețuri și tarife. Alte două măsuri se referă la stabilirea salariului minim unic pe țară de cel puțin 3100 de lei și majorarea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real al economiei până la valoarea de 3100 de lei, mărime convenită de sindicate și patronate la nivel național.

Ministra Sănătății din guvernul PAS, Ala Nemerenco, spune că numărul crescând de infectări cu COVID-19 s-ar explica inclusiv prin faptul că se fac mai multe teste rapide. Potrivit IPN, Nemerenco a spus că de când se fac teste și pe ambulanță, numărul testelor a crescut de la 7000 la 10000 în fiecare zi. Nemerenco a mai spus că important este ca sistemul medical să nu fie suprasolicitat, iar pacienții în stare medie-gravă și gravă să fie spitalizați. Dacă vor fi solicitări, vor fi deschise mai multe paturi pentru tratarea pacienților cu COVID-19, a mai declarat ministra.

Nemerenco a mai spus că guvernul nu are deocamdată vreun plan de vaccinare a copiilor, dar că această chestiune se discută, iar dacă se va aplica, apoi numai cu acordul părinților. Ministra a recunoscut că sunt multe infectări în rândul personalului medical, ceea ce arată că este nevoie ca angajații din medicină care au contraindicații la imunizare trebuie să fie scoși din prima linie a luptei cu COVID-19. Nemerenco a confirmat de asemenea că nu se vor mai face „maratoane” ale vaccinării, pentru că ele sunt costisitoare, iar interesul public este mic. Potrivit statisticilor, 21% din populația Republicii Moldova este imunizată împotriva COVID-19 – dar Nemerenco spune că cifra reală ar fi mai mare, fiindcă mulți s-au vaccinat peste hotare, a mai relatat IPN.

În R. Moldova s-au înregistrat joi încă 1289 de cazuri de infectare cu COVID-19, dintre care 23 în rândul lucrătorilor medicali, precum și încă 10 decese, dintre care două ale unor pacienți de numai 30 și ceva de ani. Bilanțul de joi este cel mai mare într-o singură zi din ceea ce se numește deja „al patrulea val” al pandemiei în R. Moldova.