Ştiri
România: Dosar penal cu privire la achiziționarea vaccinurilor anti-COVID
Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România a anunțat marți deschiderea unui dosar penal in rem cu privire la modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccinuri anti-COVID-19, de la declanșarea pandemiei până în prezent. DNA a explicat că urmărirea penală se desfășoară cu privire la acuzația de abuz în serviciu, fără ca vreo persoană să fie momentan pusă sub învinuire, scriu site-urile de știri din Romania. Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății revocat de premierul Florin Cîțu, îl acuză pe șeful guvernului că ar fi decis unilateral cumpărarea de vaccinuri în această primăvară, în ciuda unui memorandum al Ministerului Sănătății care arăta că nu e nevoie de ele.
Voiculescu susține într-o postare pe Facebook că, în urma deciziilor premierului, România a cumpărat doze de vaccin peste necesar și a ajuns să vândă și să doneze mai multe vaccinuri decât orice altă țară din Europa pentru că altfel ar fi expirat. Mai multe AICI.
R. Moldova: 1300 de noi infectări cu COVID-19 și 12 decese printre cei bolnavi
1.300 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 1.034 în rândul persoanelor nevaccinate. Ministerul Sănătății anunță și 12 decese provocate de COVID-19.
Bilanțul cazurilor de COVID-19 în Moldova a ajuns la 283.950, iar cel al deceselor la 6.617.
Din numărul total de cazuri noi - 30 sunt în rândul lucrătorilor medicali.
În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 1735 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 133 în stare extrem de gravă și 11 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.
În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 6.198 persoane, iar 16.698 sunt sub supraveghere la domiciliu.
Partidul pro-Kremlin Rusia Unită și-a menținut majoritatea constituțională (rezultate preliminare)
Rezultatele preliminare complete din alegerile din Rusia arată că partidul Rusia Unită, susținut de Kremlin, și-a menținut majoritatea constituțională în camera inferioară a parlamentului . Alegerile au fost criticate de Occident și descrise de agenția independentă de monitorizare Golos drept „unele dintre cele mai murdare” din istoria Rusiei. Pe fondul rapoartelor pe scară largă privind neregulile la vot și modificarea votului, Comisia Electorală Centrală a anunțat astazi că, dup[ numararea tuturor voturilor, Rusia Unită a câștigat 49,82 la sută din voturi - marcând o scădere de 6 puncte procentuale în sprijinul alegerilor anterioare din 2016
Alegerile din Rusia în imagini
Potrivit rezultatelor finale preliminare candidații Rusiei Unite au ocupat 112 locuri în Duma de Stat prin votarea pe listă de partid și 198 de locuri prin vot în districtele uninominale. Aceasta oferă partidului o majoritate confortabilă de două treimi în Duma cu 450 de locuri, care este necesară pentru a aduce modificări constituției. Cel mai apropiat rival al Rusiei Unite, Partidul Comunist, a obținut 18,93% din voturi - cu aproape 6% mai mult decât în alegerile precedente. Alte trei partide au depășit pragul de 5% necesar reprezentării în Duma de Stat: Partidul Liberal Democrat cu 7,55% din voturi, Rusia Dreaptă cu 7,46% și un partid nou-venit, Oamenii Noi cu 5,32%. Participarea a fost de 51,6%. Rezultatele finale urmează să fie anunțate pe 24 septembrie. Scrutinul a avut loc pe fundalul unei represiuni dure impotriva opozantilor democrati și împotriva presei independente și nu au fost observate de misiuni internaționale.
Navalnîi: Kremlinul a folosit „intimidarea și represiunea” pentru a fura alegerile parlamentare
Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi a acuzat Kremlinul că a folosit „intimidarea și represiunea” pentru a fura alegerile parlamentare astfel încit partidul de guvernământ Rusia Unită să își păstreze majoritatea constituțională pe fondul informatiilor privind neregulile pe scară largă la vot și falsificarea buletinelor de vot.
Într-un mesaj pe Instagram din închisoare, Navalnîi a scris că sistemul său de vot tactic – „votul inteligent” a fost „un succes imens”, slăbind partidul președintelui Vladimir Putin, doar că autoritățile au răstălmacit rezultatele.
„Escrocii au răsucit rezultatele pe tabela de marcaj pentru a-și face câștigurile să pară mai convingătoare", a scris el .
Cu câteva ore mai devreme, publicarea rezultatelor preliminare complete a votului a arătat că partidul Rusia Unită susținut de Kremlin și-a menținut majoritatea constituțională în camera inferioară a parlamentului descrise de o agenție independentă de monitorizare drept „unele dintre cele mai murdare” din istoria Rusiei.
În primul său discurs la ONU, Joe Biden promite cooperarea cu aliații și pomenește laudativ R. Moldova
În primul său discurs adresat Organizației Națiunilor Unite, președintele Statelor Unite Joe Biden a promis cooperarea cu aliații într-un „deceniu decisiv pentru lumea noastră”. Președintele american a spus că, pentru prima dată, în ultimii 20 de ani Statele Unite nu se află acum în niciun război.
Joe Biden a precizat că SUA caută să conducă pe scena globală, dar cu ajutorul aliaților și partenerilor săi.
„Cred că trebuie să lucrăm împreună mai mult ca niciodată", a spus președintele Biden care a insistat asupra cooperării spunând: „Succesul nostru este legat și de succesul celorlalți”.
Pe fondul tensiunilor în curs între SUA și China, președintele Biden a subliniat că SUA „nu caută un nou război rece sau o lume divizată”.
El a mai spus că SUA se vor „apăra cu putere, îi vor apăra pe aliații lor și interesele americane împotriva oricăror atacuri”.
Joe Biden a susținut justețea retragerii americane din Afganistan care a fost criticată în Statele Unite și în străinătate și a adăugat că „puterea militară trebuie să fie ultima noastră soluție". Președintele american a numit și Moldova în discursul său când a vorbit despre puterea democrației: „Autoritarismul din lume poate căuta să proclame sfârșitul erei democrației. Dar ei greșesc. Adevărul este că lumea democratică este peste tot. Locuiește în activiștii anticorupție, apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii, protestatarii pentru pace; pe prima linie în această luptă din Belarus, Birmania, Siria, Cuba, Venezuela și peste tot. Locuiește în femeile curajoase din Sudan care au rezistat violenței și opresiunii pentru a împinge un dictator genocid de la putere și care continuă să lucreze în fiecare zi pentru a-și păstra progresul democratic. Trăiește în mândrii moldoveni care au obținut o victorie majoră pentru forțele democrației, pentru mandatul de a combate corupția , pentru a construi o economie mai incluzivă. Există în tinerii din Zambia care au valorificat pentru prima dată puterea votului lor, venind în număr record să denunțe corupția și să traseze o nouă cale pentru țara lor," a spus Joe Biden in discursul său din această după-amiază de la Adunarea generală a Națiunilor Unite.
Într-un mesaj pe Twitter, ministrul de externe moldovean, Nicu Popescu i-a mulțumit președintelui american pentru cuvintele încurajatoare:
Legea care reduce termenul controlului averii și intereselor personale - neconstituțională
Legea prin care s-a redus, de la trei la un an, termenul în care poate fi efectuat controlul de avere și interese personale a fost declarată neconstituțională – a decis astazi Curtea Constituțională, care a fost sesizată de Sergiu Litvinenco in perioada în care era deputat PAS. Domnul Litvinenco este acum ministru al justiției .
Legea declarată neconstituțională făcea ca începerea urmării penale pentru anumite categorii de infracțiuni, cum ar fi infracțiunea de îmbogățire ilicită, să depindă de existența unui act pronunțat de Autoritatea Națională de Integritate privind constatarea încălcării legislației în materie. Totodată, legea prevedea că ea va produce efecte și pentru controalele începute de Autoritatea Națională de Integritate până la intrarea ei în vigoare.
Domnul Litvinenco a solicitat Curții să suspende acțiunea legii contestate, menționând că există riscul ca, odată cu intrarea în vigoare a acestor prevederi legale, să fie încetate toate dosarele aflate în gestiunea Autorității Naționale de Integritate, din cauza expirării termenului stabilit pentru efectuarea controlului.
Legea prin care a fost modificată activitatea Autorității Naționale de Integritate a fost votată pe 16 decembrie 2020, de către Partidul Socialiștilor, împreună cu Platforma Pentru Moldova, din care făceau parte și deputații din Partidul politic Șor , scrie agentția IPN.
Incendiul de la rafinăria Petrotel Lukoil din Ploieşti a fost stins după 10 minute
Incendiul care a izbucnit în această dimineaţa la rafinăria Petrotel Lukoil din Ploieşti a fost stins după 10 minute şi nu există victime, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanţii companiei. Potrivit acestora, a fost vorba de o avarie la secţia de cocsare, iar în prezent se lucrează la identificarea cauzelor care au dus la apariţia incidentului. ISU Prahova a comunicat, anterior, că a fost afectată de flăcări o suprafaţă de aproximativ 400 mp.
Secțiile Covid sunt acoperite cu personal medical doar 60% (șeful secției ATI de la IMU)
Șeful secției ATI de la IMU, Serghei Cobîlețchi, a declarat site-ului sanitateinfo.md că secțiile Covid sunt acoperite cu personal medical doar 60%: „Angajăm studenți. Dacă nu erau ei, spitalele mari se închideau”. În opinia medicului, Moldova se află din nou pe val, în care predomină două variante mult mai contagioase ale Covid-19. Personalul medical din secțiile de Terapie Intensivă Covid-19 fac față cu greu fluxului de pacienți care ajung aici în stare foarte gravă.
Potrivit şefului secţiei ATI de la IMU, în secțiile de terapie pre-TI ar trebui ca 70% dintre paturi să fie echipate cu astfel de aparate și medicul afirmă că Terapia Intensivă trebuie reorganizată în toată Moldova. Mai mult, medicul consideră că, pentru a-și putea face datoria în mod corespunzător, spitalele din Moldova ar trebui finanțate corespunzător.
Platforma DA cere Parlamentului să aprobe plafonarea „salariilor exagerate”
Platforma DA solicită majorității parlamentare să voteze în a doua lectură proiectul de lege privind plafonarea salariilor exagerate. Inițiativa se referă la revizuirea salariilor la agenții și instituții de stat unde remunerările ajung și până la 180 de mii de lei, se arata într-un comunicat al partidului.
„Am trimis interpelări ca să aflăm salariile unor conducători. Am constat că la unele instituții de stat sunt salarii foarte mari, deși instituțiile sunt în faliment. Dacă luăm salariile de la BNM sau CNPF de 100 de mii, o persoană primește un salariu pe care un pedagog sau medic primește într-un an”, a spus Vasile Năstase, autorul proiectului din legislația trecută, citat în comunicat.
Autorul proiectului menționează că un vicepreședinte a Consiliului de Administrare a CNPF a avut salariu de 1,2 milioane de lei anual sau 100 mii lei lunar.
„Din informațiile pe care le am și din discuțiile cu oamenii din sistem, observăm că noua guvernare nu intenționează să facă ordine în acest sector, cel puțin în primele luni de activitate, acest lucru nu transpare. Temerea mea este că acest proiect va fi scos și nu va fi votat în a doua lectură. Persoanele din sistem sunt eliminate iar în locul lor vor veni altele, care grație noii guvernări vor primi aceleași salarii nesimțite de 100 -180 de mii de lei. Mă adresez președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului, Igor Grosu și deputaților să urgenteze adoptarea în a doua lectură a proiectului privind salariile nesimțite, votat în primă lectură pentru a nu crea percepția că înlocuim aceste persoane puse în funcție de sistemul oligarhic cu alte persoane care sunt în grația actualului sistem”, a declarat autorul proiectului.
Viitoarea lege prevede că salariul lunar al personalului din unitățile bugetare nu va depăși trei salarii medii lunare pe economie. În proiect este, de asemenea, stipulat că personalul din unitățile bugetare care reprezintă statul în societățile comerciale în care acesta deține cote de participație, inclusiv cei desemnați în cadrul consiliilor de conducere a acestor întreprinderi, nu pot beneficia de anumite plăti suplimentare pentru activitatea desfășurată, se mai arată în comunicatul Platformei DA.
Societatea civila din R.Moldova continua să se confrunte cu „provocări serioase” (studiu)
Societatea civila din Republica Moldova continua să se confrunte cu „provocări serioase”, se arată în studiului „Rolul societății civile în avansarea statului de drept și reformei justiției”, dat astăzi publicității.
Autoarea sa, avocata Irina Buzu, a spus că, pentru a putea opera într-un mediu stabil, dar și pentru a fi capabile să continue să fie un actor veritabil în apărarea statului de drept, organizațiile societății civile trebuie să poată funcționa fără vreo intervenție nejustificată din partea statului:
„Cu toate acestea, societatea civilă din Republica Moldova se confruntă în continuare cu provocări serioase. Exemplele includ amenințări deliberate, inclusiv restricții sau controale financiare din partea autorităților sau protecție inadecvată împotriva atacurilor fizice și verbale, împotriva deciziilor arbitrare, atunci când nivelul de protecție al drepturilor fundamentale care garantează activitatea OSC-urilor este destul de redus”.
Autoarea studiului recomandă societății civile conceptualizarea unui program de dezvoltare a competențelor civice pentru cetățeni, care ar oferi o mai bună înțelegere din partea acestora a treburilor publice și politicilor care îi vizează și care i-ar abilita să identifice căi de acțiune pentru a interveni în dialogul și cooperarea cu instituțiile statului.
O altă recomandare este promovarea activității societății civile în rândul cetățenilor: „Cu cât mai multă încredere va avea societatea în organizațiile neguvernamentale, cu atât mai influentă și mai robustă va fi aceasta din urmă în dialogul cu instituțiile statului”, a spus Irina Buzu.
Studiul a fost efectuat prin metoda de analiză și retrospectivă din ultimi cinci ani în Republica Moldova. Cercetarea a fost realizată în parteneriat cu Freedom House, cu sprijinul Departamentului de Stat al SUA, prin intermediul Biroului Internațional de Asistență în Combaterea Traficului de Droguri și Aplicare a Legii.
Dan Perciun (PAS): nu există nicio inițiativă privind vârsta de pensionare în structurile de forță
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Dan Perciun, a precizat, citat de agenţiile de știri din Moldova, că „nu există nicio inițiativă de intervenție peste vârsta de pensionare a lucrătorilor din structurile de forță”. Declaraţia a fost scrisă pe rețeaua de socializare Facebook.
În orice caz, adaugă el, acest subiect poate fi discutat doar la pachet cu majorarea salariilor și a beneficiilor sociale în ansamblu, care să asigure atragerea și menținerea specialiștilor integri și profesioniști în sistem, a mai precizat, în respectiva postare, Dan Perciun.
Biden: SUA doresc „să întoarcă pagina” conflictelor de după 11 septembrie 2001
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, se așteaptă să spună în primul său discurs la Adunarea Generală a ONU că Statele Unite vor să întoarcă pagina cu privire la conflictele de după 11 septembrie 2001 și să înceapă o nouă eră a diplomației pentru a aborda probleme precum schimbările climatice globale și pandemia COVID-19.
Biden este programat să vorbească astăzi la ora 16.30 (ora Chișinăului) la cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale.
Se așteaptă să abordeze și relația SUA-China și să spună că Statele Unite vor să evite un război rece cu China, potrivit declarației unui oficial american de rang înalt, făcută agenției AFP.
Biden va sublinia, de asemenea, că încheierea războiului din Afganistan deschide un nou capitol „axat pe o diplomație personală, centrată pentru a obține anumite rezultate și eficientă”, a spus oficialul citat de AFP.
Dar principalul obiectiv al discursului președintelui american va fi să discute probleme mai largi, inclusiv pandemia, schimbările climatice, precum și comerțul și economia.
Mesajul președintelui american a fost preînregistrat.
Tensiuni la două puncte de trecere dintre Kosovo și Serbia
Tensiunile rămân ridicate la două puncte de trecere a frontierei dintre nordul Kosovo și Serbia, unde sârbii kosovari au blocat circulația pentru a doua zi consecutiv, pe fondul disputei legate de recunoașterea reciprocă a plăcuțelor de înmatriculare, în contextul unei confruntări ample privind suveranitatea Kosovo. Belgradul nu a recunoscut independenta Kosovo, declarată în 2008.
Ieri, sute de sârbi kosovari au blocat frontiera cu mașinile și camioanele lor între Jarinje și Brnjak, pentru a protesta împotriva unei decizii a autorităților kosovare de a înlocui temporar plăcuțele de înmatriculare sârbe care circulau în Kosovo.
Poliția din Kosovo a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor, care au continuat să blocheze drumurile de la frontieră. Grupuri mici de protestatari au petrecut noaptea în corturi.
Îngrijorarea a crescut din nou, când autoritățile kosovare au trimis trupe speciale de poliție cu vehicule blindate pentru a debloca frontiera.
Autoritățile kosovare spun că măsura adoptată acum se bazează pe un acord, încheiat în 2016, în cadrul negocierilor mediate de Uniunea Europeană, și care a expirat, și că acum sunt valabile doar plăcutele de înmatriculare kosovare.
Poliția britanică a confirmat acuzațiile împotriva unei terțe persoane în ancheta otrăvirii lui Skripal
Poliția britanică a confirmat că au fost aduse acuzații împotriva unei terțe persoane în legătură cu ancheta în desfășurare asupra atacului cu agentul Noviciok asupra lui Serghei Skripal, fostul agent rus dublu care a fost otrăvit în 2018. Scotland Yard a anunțat astăzi că s-au adunat suficiente dovezi împotriva celui cunoscut sub numele de Serghei Fedotov pentru a-l acuza de conspirație pentru a comite crimă, tentativă de crimă, deținerea și utilizarea unei arme chimice și provocarea de vătămări corporale grave. „Anchetele poliției au descoperit dovezi care să arate că Serghei Fedotov este un nume fals folosit de Denis Sergheev și că el este membru al serviciului de informații militare rus, GRU”, se spune într-un comunicat al poliției. Skripal și fiica sa Yulia au fost otrăviți în martie 2018 cu un agent toxic paralizant de tip Noviciok, folosit de Rusia. Cei doi, care au fost găsiți inconștienți în orașul britanic Salisbury, au supraviețuit atacului. Marea Britanie a acuzat deja alți doi ofițeri GRU - care au călătorit în Marea Britanie sub numele de Ruslan Boșirov și Aleksandr Petrov - că au efectuat atacul. Site-ul de anchetă Bellingcat l- a identificat ulterior pe Boșirov ca fiind Anatoly Chepiga și pe Petrov ca Alexander Mișkin, ambii ofițeri GRU. GRU - al cărui nume oficial este Direcția principală a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse - nu este o entitate nouă. A existat de zeci de ani, funcționând mai întâi în paralel cu KGB și apoi, după destrămarea URSS , cu agențiile care au succedat KGBului : Serviciul Federal de Securitate și Serviciul de Informații Externe.
ANRE: R. Moldova nu poate fi străină de evoluțiile de pe piața internațională
Aplicarea de noii modalități de stabilire a prețurilor la carburanți a creat percepția greșită precum că noua lege a generat scumpirea pe piața petrolieră. Or, analiza cotațiilor Platts la benzină și motorină demonstrează că în luna septembrie 2021 a fost înregistrat cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani al prețurilor la carburanți pe piețele internaționale, susțin reprezentanții Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, potrivit cărora, Republica Moldova nu poate fi străină de evoluțiile de pe piața internațională. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă de catre Eugen Carpov, directul ANRE.
Carpov a mai spus că ANRE stabilește prețurile plafon într-un mod cât mai transparent și că respectă cadrul legal. „Trei săptămâni, după mine, este o perioadă foarte scurtă ca să facem concluzii privind efectele noii legi. Timpul va demonstra că această lege este cea care reflectă plenar toate evoluțiile de pe piața internațională în prețul final, atât la creștere, cât și la descreștere”, a decarat directorul ANRE.
Acesta a mai spus că, după o creștere a prețurilor la benzină, acum patru-cinci zile a început o ușoară descreștere, care este resimțită la pompă,dar pretul la mpotorina este in crestere – a mai spus Carpov.
Potrivit noilor modificări operate la legea privind piața produselor petroliere, ANRE stabilește zilnic prețul plafon pentru benzina cu cifra octanică 95 și motorină, în funcție de cotațiile de pe piața internațională.
Agenția IPN scrie că astăzi, un litru de benzină cu cifra octanică 95 costă circa 20,90 lei, iar un litru de motorină – 16,85 lei. Gazul lichefiat costă aproape 13 lei.
Solidaritate europeană cu Franța față de decizia Australiei de a renunța la submarinele franceze
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene și-au exprimat solidaritatea față de Franța cu privire la decizia Australiei de a renunța la un acord pentru achiziționarea de submarine diesel-electrice fabricate în Franța, în favoarea unui acord cu Statele Unite și Marea Britanie pentru submarinele cu propulsie nucleară. Anunțul „a contrazice solicitările pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”, a declarat coordonatorul politicii externe a UE Josep Borrell după ce miniștrii de externe ai blocului comunitar s-au întâlnit în marja reuniunii Adunării Generale a ONU de la New York. Ministrul de externe al Frantei Jean Yves le Drian a declarat anterior că și-a anulat întâlnirea de la New York cu omologul său australian, pe fondul a ceea ce el a numit o „criză de încredere” în legătură cu pierderea contractului de 40 de miliarde de dolari pentru submarine. Le Drian a spus că interesele fundamentale ale țărilor europene trebuie luate în considerare de către Statele Unite, „iar europenii nu trebuie să rămână în urmă în strategia aleasă de Statele Unite”. Statele Unite, Marea Britanie și Australia afirmă că acordul întărește angajamentul față de regiunea indo-pacifică și au insistat că criza diplomatică nu va afecta relațiile pe termen lung cu Franța.
CEDO a stabilit că Rusia este vinovată de uciderea lui Aeksandr Litvinenko
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Rusia a fost responsabilă pentru „asasinarea” fostului ofițer rus de securitate Aleksandr Litvinenko, la Londra, în 2006. Litvinenko, în vârstă de 43 de ani, critic vocal al președintelui rus Vladimir Putin, s-a îmbolnăvit la 1 noiembrie 2006, după ce a băut dintr-un ceai care a fusese otrăvit cu Polonium 210, un izotop rar, extrem de radioactiv. A murit câteva zile mai târziu, într-un spital din Londra.
Zece ani mai târziu, în 2016, o anchetă britanică a ajuns la concluzia că Putin aprobase probabil lichidarea lui Litvinenko.
De asemenea, a identificat doi ruși, pe Andrei Lugovoi, astăzi parlamentar, și pe Dmitri Kovtun drept principalii suspecți.
În hotărârea sa emisă pe 21 septembrie, CEDO a declarat că a stabilit „fără dubii” că Lugovoi și Kovtun au comis crima și că „au acționat ca agenți ai statului rus”. Atât cei doi suspecți, cât și Rusia au negat orice implicare în moartea lui Litvinenko.
Kremlinul a respins hotărârea instanței, numind-o „neîntemeiată”. Reuters l-a citat pe Lugovoi spunând că hotărârea CEDO este „absolut motivată politic”.
Ministrul Justiției vrea să fie examinați judecătorii CSJ care au decis mutarea dosarului Șor la Chișinău
Ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, va depune o sesizare la Inspecția Judiciară și la Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând examinarea acțiunilor și a comportamentului judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție care au permis, pe 20 august, mutarea dosarului Șor de la Curtea de Apel Cahul, la Curtea de Apel Chișinău. Anunțul a fost făcut în cadrul ședinței CSM de marți, 21 septembrie, relatează IPN.
Potrivit ministrului, în sesizare sunt vizați judecătorii Nadejda Toma, Ion Guzun și Anatolie Țurcan, care au dispus mutarea cauzei Șor. Litvinenco a argumentat că inițial au fost respinse toate obiecțiile legate de lipsa de imparțialitate a judecătorilor de la Cahul.
„Câteva zile după inventarea expresiei „existența unei suspiciuni colective de imparțialitate a Curții de Apel Cahul” (...) au pronunțat o soluție diametral opusă, care creează confuzii inclusiv un precedent periculos” a mai spus Litvinenco.
Tot însă pe 20 august, Curtea Supremă de Justiție a aprobat decizia Curții de Apel Cahul de a înlocui arestul preventiv împotriva lui Ilan Șor cu măsura preventivă – arestul și darea în căutare a inculpatului.
Prima ședință de judecată la Curtea de Apel Chișinău, după strămutarea dosarului de la Cahul, a fost întreruptă deoarece unul din cei trei magistrați din complet s-a recuzat. O nouă ședință este programată pentru astăzi, 21 septembrie.
Tot în ședința CSM de marți s-a decis amânarea până pe 3 decembrie a Adunării Generale a Judecătorilor, stabilită pentru 1 octombrie.
Pe malul stâng al Nistrului, Rusia Unită câștigă detașat alegerile pentru Duma de stat
Administrația de la Tiraspol a anunțat că la alegerile pentru Duma de stat a Federaţiei Ruse au votat 59.233 de locuitori ai regiunii transnistrene. Asta, în condițiile în care Rusia susținea încă acum trei ani că are 220 de mii de cetățeni în regiunea separatistă a Republicii Moldova.
Cifra de participare anunțată luni este cu aproape două mii de alegători mai mare decât cea făcută publică duminică după închiderea secțiilor. Duminică seara autoritățile electorale din regiune au spus că la alegerile pentru Duma de stat s-au prezentat 57536 de votanți.
Potrivit rezultatelor finale anunțate la Tiraspol, partidul de guvernământ, Rusia Unită, a acumulat 76,42 la sută din voturi în regiunea transnistreană. Pentru Partidul Liberal Democrat a lui Vladimir Jirinovski au votat 6,14 la sută dintre transnistrenii veniți la alegeri, iar Partidul Comuniștilor din Rusia a fost susținut de 5,1 la sută.
Presa de la Tiraspol scrie că cetățenii ruși din Transnistria constituie cel mai activ electorat rus din afara granițelor Federaţiei Ruse.
La precedentele alegeri legislative din Rusia, din 2016, în regiunea transnistreană au votat 56 de mii de persoane, iar Rusia Unită a acumulat 83 la sută. Atunci, în regiunea transnistreană au fost deschise 22 de secții de votare, cu cinci mai puține decât în acest an. Iar la alegerile prezidențiale din Rusia, din 2018, la vot s-au prezentat aproape 74 de mii de cetățeni ruși din regiunea transnistreană.
Pentru comparație, la recentele alegeri pentru Parlamentul de la Chişinău au votat puțin sub 29 de mii de locuitori ai regiunii, la secțiile de votare deschise pentru ei pe malul drept al Nistrului.
Niciun alt stat nu a deschis vreodată secții de votare în regiunea separatistă a Republicii Moldova.
Reacția Chişinăului de această dată a fost una temperată - într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul de Externe Nicu Popescu a declarat că a trimis la Moscova o notă pe această temă. „ Știți foarte bine că autoritățile Republicii Moldova nu controlează acest teritoriu, nu avem acces, instituțiile statului Republica Moldova nu funcționează pe anumite părți ale teritoriului Republicii Moldova”, a declarat Nicu Popescu. Autoritățile moldovene au făcut mereu asemenea declarații în preajma alegerilor ruse, iar Rusia le-a neglijat de fiecare dată.
Asociația Promo-LEX, cel mai mare grup de observatori electorali din Republica Moldova, spune că Federația Rusă a încălcat dreptul internațional, organizând în regiunea transnistreană alegerile parlamentare ruse din 19 septembrie fără acordul autorităților moldovene. Promo-LEX critică și reacția autorităților moldovene, pe care o consideră „întârziată și echivocă”.
Organizarea și mersul alegerilor în Duma de stat au fost pe larg mediatizate de administrația transnistreană și presa subordonată acesteia. Administrația transnistreană chiar a deschis, în cinci cele mai mari orașe din regiune, „linii fierbinți” care au oferit informații despre procedura de votare.
Evenimentul a fost prezentat ca unul foarte important pentru Transnistria și funcționari de toate nivelele au vorbit la unison despre rolul decisiv al Rusiei, ajutorul și sprijinul acesteia pentru regiunea separatistă. Asta, chiar dacă, la modul real, asistența oferită de Rusia, la fel ca și ponderea comerțului acesteia cu regiunea transnistreană, au scăzut constant în ultimii ani.
Rusia Unită și-a păstrat majoritatea de două-treimi în Duma de stat, după „cele mai murdare alegeri din istoria Rusiei” (Golos)
Rusia Unită, partidul de guvernământ pro-Kremlin, și-a menținut majoritatea constituțională în Duma de stat, după alegerile de săptămâna trecută, afectate de acuzații de fraude majore în timpul votului, de la abuzuri procedurale, la falsificarea buletinelor de vot.
Pentru prima data, anul acesta, s-a putu vota și online, metodă care se pare că va fi generalizată pentru alegerile prezidențiale din 2024 când președintele Vladimir Putin ar putea candida din nou, datorită amendamentelor constituționale adoptate anul trecut.
Grupul independent de monitorizare GOLOS a numit votul de trei zile din weekend „una dintre cele mai murdare” alegeri din istoria Rusiei, în timp ce Germania a declarat luni că acuzațiile trebuie luate „în serios și ar trebui clarificate”, iar Uniunea Europeană a denunțat climatul de „intimidare” în perioada premergătoare votului, mesaj reluat ulterior de Londra și Washington.
Votul a fost, de asemenea, afectat de lipsa unei prezențe semnificative a opoziției după ce organizațiile legate de politicianul de opoziție Alexei Navalnîi au fost clasificate drept „extremiste”, interzicând oricui din rețeaua sa să candideze.
Pentru prima dată din 1993, observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu au fost prezenți din cauza limitărilor impuse de autoritățile ruse.
Cu 99,9 la sută din buletinele de vot numărate, Comisia Electorală Centrală a declarat, că Rusia Unită a câștigat aproape 50% la sută din cele 225 de locuri atribuite prin liste de partid.
Principalul rival, Partidul Comunist, a obținut puțin sub 19%, iar Partidul naționalist Liberal Democrat a primit 7,50%. Alte două partide, Rusia dreaptă și Noul Popor au obținut 7,45%, respectiv 5,33% din voturi.
Alte 225 de locuri în Duma de stat sunt atribuite în circumscripții uninominale. Candidații Rusiei Unite conduc în 198 de circumscripții.
Președintele Vladimir Putin, luni seară, le-a mulțumit rușilor pentru încredere.
Secretarul general al Rusiei Unite, Andrei Turchak, a declarat că partidul se așteaptă să câștige 120 de mandate pe listă și 195 prin vot direct, ceea ce înseamnă că Rusia Unită va avea o majoritate de 315 mandate în Duma cu 450 de locuri.
„Este cu adevărat incredibil", a spus purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Iarmuș. "Îmi amintesc sentimentul din 2011, când au furat alegerile. La fel se întâmplă chiar acum."
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a confirmat luni, 20 septembrie, că Rusia Unită și-a păstrat așa-numita majoritate constituțională în parlament.
Președinta Maia Sandu la Adunarea Generală ONU
Președinta Maia Sandu participă la Adunarea Generală ONU de la New York, fiind însoțită de ministrul de externe Nicu Popescu. Maia Sandu a vorbi miercuri în cadrul Adunării Generale dar are programate și o serie de întrevederi bilaterale în marginea reuniunii ONU.
Președinția Poloniei a anunțat,relatează Newsmaker.md, că pe 21 septembrie, are loc o întrevedere a președintelui Andrzej Duda cu președinta Maia Sandu, cu liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu premierul Georgiei, Irakli Garibashvili. În august, președinții Poloniei și Ucrainei au participat la Chișinău, la manifestațiile dedicate împlinirii a 30 de independență ale R. Moldova.
Pe fundalul pandemiei de Covid, premierul Canadei câștigă alegerile anticipate
În Canada, premierul Justin Trudeau a câștigat alegerile generale anticipate, cu puțin în fața opoziției conservatoare. Nu a obținut însă și majoritatea absolută în Parlament pe care și-o dorea și pentru care a organizat de fapt aceste alegeri.
Trudeau a convocat alegerile luna trecută, cu doi ani înainte de termen, mizând că popularitatea pe care o câștigase prin modul în care a gestionat pandemia de coronavirus i-ar putea da partidului său liberal majoritatea care i-a fost refuzată în alegerile din 2018.
Rezultatele votului de luni arată însă că partidul său Liberal a obținut numai 156 de mandate, față de 170 de câte ar fi avut nevoie. Conservatorii rămâne o opoziție puternică, având 122 de mandate.
Popularitatea premierului și a partidului a scăzut imediat după anunțarea alegerilor, canadienii fiind enervați că sunt chemați la urne dintr-un calcul politic meschin, în timp ce noua variantă delta a coronavirului începea să facă din nou ravagii.
În timp ce nemulțumirea cu privire la convocarea alegerilor a dominat campania de cinci săptămâni, pandemia s-a intensificat ca o problemă de campanie în ultimele zile, ridicând din nou cota de popularitate a premierului.
Trudeau a propus vaccinarea obligatorie pentru unele categorii și extinderea utilizării certificatelor Covid, ambele măsuri respinse clar de contra-candidatul conservator.
Guvernul Ucrainei a prelungit starea de urgență până la sfârșitul anului
Guvernul Ucrainei a prelungit starea de urgență pe teritoriul țării până la sfârșitul anului din cauza unei creșteri a numărului de infectare cu COVID-19. La 20 septembrie, guvernul de la Kiev a mai spus că va introduce în următoarele zile și restricții noi pentru a limita numărul de persoane care se pot afla în locuri publice. Măsurile noi vor include purtarea obligatorie a măștii și păstrarea distanței sociale în timpul unor evenimente în masă. Restricțiile nu se vor aplica în cazul în care peste 80% dintre participanții la un eveniment au fost vaccinați, sau testați negativ. Numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19 a crescut în Ucraina săptămâna trecută cu 68%, în timp ce spitalizările au crescut cu 51%. Ministrul sănătății, Viktor Liașko, a declarat că sistemul medical este gata să facă față noului val de infectări, dar a cerut ucrainenilor să se vaccineze pentru a se proteja de coronavirus.
Republica Moldova: 950 de cazuri noi de COVID-19
950 de cazuri noi de îmbolnăvire de COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova, la 20 septembrie. Este o creștere de peste 200 de cazuri față de aceeași zi a săptămânii precedente. Încă 10 bolnavi de COVID-19 au decedat, ridicând numărul total de la începutul pandemiei la 6 605. Potrivit ministerului Sănătății, numărul persoanelor spitalizate a ajuns la 1 756, inclusiv 124 de pacienți în stare extrem de gravă. Pandemia s-a intensificat în ciuda faptului că autoritățile au declarat stare de urgență la nivel național de pe 10 septembrie și au introdus restricții noi ca obligația prezentării certificatului de vaccinare sau altei dovezi de sănătate pentru participarea la unele evenimente cum sunt concertele sau spectacolele de teatru.
Partidul Rusia Unită, mai puține voturi ca acum patru ani, dar majoritar în Duma de Stat
Partidul sprijinit de Kremlin, Rusia Unită, a obținut mai puține voturi decât acum patru ani, dar și-a menținut majoritatea constituțională în Duma de Stat de la Moscova, în urma alegerilor din 19 iulie, care au fost marcate de numeroase relatări despre nereguli și buletine false. Comisia Electorală Centrală de la Moscova a spus că partidul puterii a obținut 49,84% din voturi, iar Partidul Comunist situat pe locul doi a obținut 18,95%. Au mai intrat în camera inferioară a parlamentului rus naționaliștii din Partidul Liberal Democrat, Partidul „O Rusie Justă” și Partidul „Oameni Noi”, despre care se crede că a fost creat de Kremlin pentru a oferi iluzia unei schimbări. La aflarea rezultatelor, președintele rus Vladimir Putin le-a mulțumit rușilor „pentru încredere”, într-o declarație televizată. O agenție independentă de monitorizare a alegerilor, Golos, a spus că a fost „unul dintre cele mai murdare scrutine” din istoria Federației Ruse. Guvernul Germaniei a spus că acuzațiile trebuie luate „în serios” și elucidate, iar Uniunea Europeană a denunțat „atmosfera de intimidare” dinaintea votului. Alegerile s-au remarcat prin lipsa unei prezențe semnificative a opoziției liberale, după ce autoritățile au declarat „extremiste” organizațiile afiliate opozantului întemnițat Alexei Navalnîi. Pentru prima dată din 1993, observatorii electorali ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu au monitorizat alegerile ruse din cauza restricțiilor impuse de autorități.
