Ştiri
„Liniile roșii” ale Rusiei nu sunt problema Ucrainei (Dmitro Kuleba)
Kremlinul a reiterat faptul că orice extindere a infrastructurii militare NATO în Ucraina ar încălca una dintre „liniile roșii” ale președintelui rus Vladimir Putin. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce liderul autoritar de la Minsk, Alexandr Lukașenka, a acuzat Washingtonul că ar folosi centre de antrenament pentru a deghiza baze ale NATO în Ucraina.
Kiev-ul, care dorește legături mai strânse cu alianța politico-militară occidentală, a respins imediat afirmațiile, spunând că își va stabili propria politică de securitate și că Moscova ar trebui să se preocupe doar de problemele din interiorul granițelor Rusiei.
La 27 septembrie, Lukașenka a spus că Statele Unite „construiesc baze” în Ucraina și că el și cu Putin au „căzut de acord că trebuie făcut ceva în acest sens”. Vizat de mai multe runde de sancțiuni americane și europene din cauza reprimării protestelor pro-democrație, liderul de la Minsk nu a explicat ce măsuri de răspuns se au în vedere.
Rusia se opune cu fermitate ideii de aderare a Ucrainei la NATO.
La Kiev, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a respins cu tărie noțiunea de „linie roșie” trasată de Rusia în afara propriilor frontiere. „Liniile roșii” ale lui Putin sunt limitate la granițele Rusiei, a scris Kuleba pe Twitter.
Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, și a sprijinit separatiștii din Donbas într-un război contra Kiev-ului, care a izbucnit în acel an și care mai durează.
30 de miliarde de euro pentru România, redresarea post Covid aprobată de UE
Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României de aproape 30 de miliarde de euro. Planul stabilește reformele și proiectele de investiții publice finanțate dintr-un fond european de recuperare economică în urma efectelor pandemiei de COVID-19.
În decizia sa din 27 septembrie, Comisia a acceptat alocarea a 14,2 miliarde de euro ca subvenții și a 14,9 miliarde de euro ca împrumuturi pentru a ajuta România să „iasă mai puternică” din pandemie.
Anunțul coincide cu o vizită pe care o face la București președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Statele membre ale Uniuni Europene au acum patru săptămâni pentru a adopta propunerea, care ar permite debursarea imediată a 3,6 miliarde de euro către România.
Plățile ulterioare vor fi condiționate de „îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prezentate în planul de redresare și rezistență, reflectând progresul în implementarea investițiilor și reformelor”, se spune într-un comunicat al Comisiei Europene.
Citește și: Reformele vitale, obligatorii pentru România (romania.europalibera.org)
Din fondul european de redresare, țărilor membre le-au fost repartizate deja aproximativ 800 de miliarde de euro.
COVID-19 în R. Moldova: 1018 de noi cazuri
1018 cazuri noi de îmbolnăvire de COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova la 27 septembrie, în creștere comparativ cu aceeași zi a săptămânii precedente. Încă 18 bolnavi au decedat, ridicând numărul total de la începutul pandemiei la 6 713. Potrivit ministerului Sănătății, numărul cazurilor active a depășit 26 de mii, iar 2067 de bolnavi sunt internați în spital, în urma unei creșteri contante în ultimele săptămâni.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a descris drept „alarmantă” situația din spitalele din capitală și a anunțat că autoritățile municipale vor mări cu câteva sute numărul de paturi pentru bolnavii de COVID-19 la un spital pentru adulți și cu câteva zeci la un spital pentru copii.
UE și R. Moldova și-au propus să „relanseze consultările bilaterale” în domeniul securității și apărării
Șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, a căzut de acord cu șefa guvernului moldovean, Natalia Gavrilița, la discuții purtate la Bruxelles pe 27 septembrie ca Uniunea Europeană și R. Moldova să „relanseze consultări bilaterale” în domeniul securității și apărării. La o conferință de presă comună, Borrell a spus că noile consultări trebuie să identifice chestiuni „concrete” ale cooperării de în acest domeniu, despre care a spus că este „foarte important pentru Moldova”.
Vorbind despre reglementarea conflictului transnistrean, oficialul european a spus: „Suntem în continuare gata să facilităm un proces de reglementare comprehensiv, pașnic și durabil, bazat pe respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova în cadrul granițelor recunoscute internațional, cu un statut special pentru Transnistria”.
Gavrilița a subliniat că vizita sa de două zile la Bruxelles, pe 27 și 28 septembrie, este prima pe care o face în străinătate de la învestirea în funcție în urma alegerilor parlamentare anticipate din luna iulie.
„Moldova are o șansă unică de a se reforma și curăța, iar Uniunea Europeană este partenerul nostru esențial pe calea redresării și creșterii”, a spus șefa guvernului moldovean.
Însoțită de ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, Gavrilița s-a mai întâlnit cu președintele Consiliului European, Charles Michel și cu mai mulți comisari europeni, urmând să-și continue întrevederile.
Afganistanul a renunțat să se adreseze Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
Afganistanul nu se va mai adresa Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, după ce ambasadorul afgan la ONU, care reprezenta guvernul înlăturat de talibani luna trecută, a renunțat să-și rostească discursul în cadrul sesiunii din 27 septembrie. Ghulam Isaczai urma să fie ultimul vorbitor la reuniune, dar s-a retras, talibanii cerând ca altcineva să vorbească la forul global, relatează agențiile Reuters și AFP.
Săptămâna trecută, guvernul condus de talibani a cerut să i se permită să ia cuvântul la Adunarea Generală purtătorului de cuvânt al reprezentanței sale politice din Qatar, Suhail Shaheen, spunând că este noul ambasador al Afganistanului la ONU. Nicio țară a lumii nu a recunoscut încă guvernul instalat de talibani, după ce au preluat puterea la Kabul luna trecută, în urma fugii fostelor autorități sprijinite de Occident și a retragerii din Afganistan a coaliției internaționale conduse de Statele Unite.
La ONU, prim-ministrul israelian Naftali Bennett critică Iranul pentru programul său nuclear
În primul său discurs în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite, prim-ministrul israelian Naftali Bennett a declarat, pe 27 septembrie, că Iranul a depășit „toate liniile roșii” cu programul său nuclear și a avertizat că Israelul „nu va permite” Teheranului să obțină arma nucleară. Bennett a nu a vorbit deloc despre conflictul de mai multe decenii al Israelului cu palestinienii, încercând în schimb să descrie Iranul drept o amenințare la adresa securității globale.
Liderul israelian a spus că republica islamică a făcut „un salt major” în ultimii ani în ceea ce privește capacitatea sa de producție nucleară și posibilitatea de a îmbogăți uraniu până la calitatea necesară construcției de arme. „Programul iranian de arme nucleare se află într-un punct decisiv, toate liniile roșii au fost trecute”, a spus Bennett. Noul premier israelian care și-a început mandatul în luna iunie dorește ca președintele american Joe Biden să-și înăsprească poziția față de Iran, inamicul regional al Israelului.
El se opune eforturilor noii administrații americane de a reanima acordul nuclear din 2015 al Iranului cu puterile internaționale, pe care predecesorul lui Biden, Donald Trump, l-a abandonat în 2018. Retragerea SUA din acord a dus la reimpunerea unor sancțiuni economice usturătoare împotriva Iranului. Teheranul, care spune că programul său nuclear urmărește exclusiv scopuri civile, a răspuns la reimpunerea restricțiilor prin încălcarea multor restricții prevăzute de acord.
Rusia ar intenționa să sprijine cu peste 12 miliarde de dolari regiunile separatiste din estul Ucrainei
Rusia intenționează să aloce echivalentul a aproximativ 12,4 miliarde de dolari în următorii trei ani pentru a sprijini regiunile din estul Ucrainei controlate de separatiștii pro-ruși, potrivit unor documente obținute de redacția pentru Donbas a serviciului ucrainean al Europei Libere.
Documentele guvernamentale sugerează că Rusia își asumă cheltuieli sociale pentru partea regiunilor Donetsk și Luhansk unde a sprijinit un război al separatiștilor contra Kievului, din 2014. În acea zonă locuiesc aproximativ 2,9 milioane de oameni, aproximativ 38% dintre aceștia fiind pensionari.
Veridicitatea documentelor nu a putut fi confirmată independent. Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean pentru ceea ce Kiev-ul numește regiunile ocupate, a estimat în 2020 că Rusia cheltuie aproximativ 1,3 miliarde de dolari anual pe salarii în Donbas și în peninsula Crimeea pe care a anexat-o abuziv în 2014.
Germania a votat schimbarea, cu jumătate de gură
Social-democraţii sunt câştigătorii alegerilor parlamentare şi regionale din land-urile Mecklenburg-Pomerania Inferioară şi Berlin. În alegerile locale, victoria social-democraților este clară, Nu la nivel național, unde diferența față de blocul conservator CDU/CSU este suficient de mică pentru ca problema viitorului cancelar să fie încă deschisă. Cel mai probabil, viitorul cancelar va fi totuși social-democratul Olaf Scholz, dar după negocieri ce s-ar putea întinde până în decembrie, relatează de la Berlin, corespondentul Europei Libere, William Totok.
Duminică seara candidatul conservatorilor, Armin Laschet, a anunţat că el ar fi, de fapt, îndreptăţit să conducă viitorul guvern şi să fie cancelar.
În acelaşi timp, a declarat şi social-democratul Olaf Scholz că partidul său a cîştigat alegerile şi, ca atare, lui îi revine cancelariatul.
Luni, Laschet şi-a schimbat părerea şi a trebuit să recunoască înfringerea suferită. Deocamdată rezistă presiunilor interne de partid şi nu intenţionează să demisioneze din funcţia de preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) care a obţinut duminică numai 24,1 la sută din voturile celor care au participat la scrutin. Cel mai slab scor din istoria modernă a partidului.
Partidul Social-Demcorat (SPD) este cea mai veche formaţiune politică din Germania. În ultimii ani, mulţi dintre alegătorii SPD-ul s-au orientat spre alte partide. O reorientare spre acest partid s-a produs duminică, ceea ce se reflectă în cele 25,7 procente obţinute la scrutin. Din acest rezultat se desprinde limpede că după cei 4 ani de guvernare creştin-democrat/social-democrată, electoratul german şi-a dorit o schimbare şi nu mai agrează ideea unei mari coaliţii. (Rezultatele finale – parţiale – sînt prezentate aici de către biroul electoral central.)
Din punct de vedere aritmetic, Scholz ar putea să negocieze şi cu creştin-democraţii în vederea formării unei noi mari coaliţii.
În trecut, Republica Federală Germania a mai avut guverne de coaliţie, conduse de social-democraţi ca Willy Brandt, Helmut Schmidt sau Gerhard Schröder.
Este de așteptat ca acum, funcţia de cancelar să fie preluată de Olaf Scholz. Acum va trebui să-şi caute parteneri pentru a forma o coaliţie stabilă.
Mai toţi observatorii scenei politice germane cred că din această coaliţie vor face parte ecologiştii (care au obţinut 14,8 la sută) şi liberalii (votaţi într-o proporţie de 11,5 la sută). Scholz a anunţat că cel tîrziu în decembrie va prezenta noul guvern. Şedinţa de constituire a noului Bundestag va avea loc într-o lună, pe data de 26 octombrie.
De fapt, cheia viitorului guvern de coaliție și a cancelarei este în mâinile ecologiștilor și a liberalilor: fără ei, nici unul din marile partide nu poate guverna, asta dacă nu vor ignora voința electoratului și vor reface marea coaliție. Motiv pentru care au și decis să înceapă discuții de sondare, pentru că între ecologiști și liberali există în acest moment diferențe majore, când vine vorba de politica socială, de cea fiscală, de atitudinea față de lumea de afaceri sau de imigrație. S-ar putea ca aceste discuții să clarifice nu numai dacă cele două partide pot lucra împreună dar și cu care din cele două mari partide, cu social-democrații sau cu CDU/CSU vor să meargă la guvernare. Aici s-ar putea decide de fapt viitorul cancelar.
Din viitorul Bundestag va face parte în următorii 4 ani şi partidul naţionalist autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), votat într-o proporţie de 10,3 la sută. Acest partid radical de dreapta şi-a lărgit baza de susţinători în partea răsăriteană, devenind, în unele land-uri, cea de-a doua forţă politică. În Turingia, de exemplu, se situiază chiar pe primul loc (obţinând 24 la sută din voturi). În acest land, partidul este supravegheat de către Serviciul Intern de Informaţii (Verfassungsschutz) tocmai pentru grave derapaje anti-constituţionale.
De menţionat ar mai fi că Partidul Stîngii postcomuniste a obţinut numai 4,9 procente, dar 3 mandate directe, ceea ce îi permite intrarea în viitorul Bundestag.
Și aceste alegeri generale, la mai bine de 30 de ani de la unificare, au scos în evidență că cel puțin politic, Germania este încă divizată. Electoratul din fosta Germanie Occidentală și cel din fosta RDG continuă să voteze foarte diferit: verzii sau ecologiștii sunt marii câștigători în vest, extrema dreaptă xenofobă, în est. Singurele partide cu adevărat naționale, care au acum sarcina de a „aduce împreună, ceea ce ar trebui să crească împreună” – ca sa-l parafrazăm pe cancelarul unificării Helmut Kohl – sunt social-democrații și blocul conservator CDU/CSU.
Germania a votat schimbarea, cu jumătate de gură
Social-democraţii sunt câştigătorii alegerilor parlamentare şi regionale din land-urile Mecklenburg-Pomerania Inferioară şi Berlin. În alegerile locale, victoria social-democraților este clară, Nu la nivel național, unde diferența față de blocul conservator CDU/CSU este suficient de mică pentru ca problema viitorului cancelar să fie încă deschisă. Cel mai probabil, viitorul cancelar va fi totuși social-democratul Olaf Scholz. Dar după negocieri ce s-ar putea întinde până în decembrie, relatează de la Berlin, corespondentul Europei Libere, William Totok.
Duminică seara candidatul conservatorilor, Armin Laschet, a anunţat că el ar fi, de fapt, îndreptăţit să conducă viitorul guvern şi să fie cancelar.
În acelaşi timp, a declarat şi social-democratul Olaf Scholz că partidul său a cîştigat alegerile şi, ca atare, lui îi revine cancelariatul.
Luni, Laschet şi-a schimbat părerea şi a trebuit să recunoască înfringerea suferită. Deocamdată rezistă presiunilor interne de partid şi nu intenţionează să demisioneze din funcţia de preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) care a obţinut duminică numai 24,1 la sută din voturile celor care au participat la scrutin. Cel mai slab scor din istoria modernă a partidului.
Partidul Social-Demcorat (SPD) este cea mai veche formaţiune politică din Germania. În ultimii ani, mulţi dintre alegătorii SPD-ul s-au orientat spre alte partide. O reorientare spre acest partid s-a produs duminică, ceea ce se reflectă în cele 25,7 procente obţinute la scrutin. Din acest rezultat se desprinde limpede că după cei 4 ani de guvernare creştin-democrat/social-democrată, electoratul german şi-a dorit o schimbare şi nu mai agrează ideea unei mari coaliţii. (Rezultatele finale – parţiale – sînt prezentate aici de către biroul electoral central.)
Din punct de vedere aritmetic, Scholz ar putea să negocieze şi cu creştin-democraţii în vederea formării unei noi mari coaliţii.
În trecut, Republica Federală Germania a mai avut guverne de coaliţie, conduse de social-democraţi ca Willy Brandt, Helmut Schmidt sau Gerhard Schröder.
Este de așteptat ca acum, funcţia de cancelar să fie preluată de Olaf Scholz. Acum va trebui să-şi caute parteneri pentru a forma o coaliţie stabilă.
Mai toţi observatorii scenei politice germane cred că din această coaliţie vor face parte ecologiştii (care au obţinut 14,8 la sută) şi liberalii (votaţi într-o proporţie de 11,5 la sută). Scholz a anunţat că cel tîrziu în decembrie va prezenta noul guvern. Şedinţa de constituire a noului Bundestag va avea loc într-o lună, pe data de 26 octombrie.
De fapt, cheia viitorului guvern de coaliție și a cancelarei este în mâinile ecologiștilor și a liberalilor: fără ei, nici unul din marile partide nu poate guverna, asta dacă nu vor ignora voința electoratului și vor reface marea coaliție. Motiv pentru care au și decis să înceapă discuții de sondare, pentru că între ecologiști și liberali există în acest moment diferențe majore, când vine vorba de politica socială, de cea fiscală, de atitudinea față de lumea de afaceri sau de imigrație. S-ar putea ca aceste discuții să clarifice nu numai dacă cele două partide pot lucra împreună dar și cu care din cele două mari partide, cu social-democrații sau cu CDU/CSU vor să meargă la guvernare. Aici s-ar putea decide de fapt viitorul cancelar.
Din viitorul Bundestag va face parte în următorii 4 ani şi partidul naţionalist autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), votat într-o proporţie de 10,3 la sută. Acest partid radical de dreapta şi-a lărgit baza de susţinători în partea răsăriteană, devenind, în unele land-uri, cea de-a doua forţă politică. În Turingia, de exemplu, se situiază chiar pe primul loc (obţinând 24 la sută din voturi). În acest land, partidul este supravegheat de către Serviciul Intern de Informaţii (Verfassungsschutz) tocmai pentru grave derapaje anti-constituţionale.
De menţionat ar mai fi că Partidul Stîngii postcomuniste a obţinut numai 4,9 procente, dar 3 mandate directe, ceea ce îi permite intrarea în viitorul Bundestag.
Și aceste alegeri generale, la mai bine de 30 de ani de la unificare, au scos în evidență că cel puțin politic, Germania este încă divizată. Electoratul din fosta Germanie Occidentală și cel din fosta RDG continuă să voteze foarte diferit: verzii sau ecologiștii sunt marii câștigători în vest, extrema dreaptă xenofobă, în est. Singurele partide cu adevărat naționale, care au acum sarcina de a „aduce împreună, ceea ce ar trebui să crească împreună” – ca sa-l parafrazăm pe cancelarul unificării Helmut Kohl – sunt social-democrații și blocul conservator CDU/CSU.
Premiul Václav Havel pentru drepturile omului a fost acordat Mariei Kalesnikava, lidera de opoziție din Belarus
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) i-a acordat premiul Václav Havel pentru drepturile omului liderei de opoziție din Belarus, Maria Kalesnikava, condamnată luna aceasta la 11 ani de detenție în urma participării sale la protestele anti-Lukașenka din 2020. Premiul i-a fost înmânat de președintele APCE, Rik Daems, sorei Mariei, Tatsyana Khomich, la o ceremonie specială la Strasbourg, pe 27 septembrie, ziua de deschidere a sesiunii plenare de toamnă a Adunării Parlamentare. „Ridicându-se împotriva unui regim care a recurs la forță și brutalitate împotriva protestelor pașnice și legitime, doamna Kalesnikava a arătat că este gata să-și riște propria siguranță pentru o cauză mai importantă, a dat dovadă de un adevărat curaj”, a spus Daems. În vârstă de 39 de ani, Kalesnikava a fost coordonatoarea campaniei electorale a unui candidat la președinția R. Belarus exclus din cursă în 2020, fostul bancher Viktar Babaryka. Kalesnikava a fost arestată pe 7 septembrie 2020 în centrul capitalei Minsk de persoane mascate și a fost dusă la granița ucraineană a doua zi, împreună cu doi asociați ai săi. I s-a cerut să treacă granița, dar ea a refuzat, rupându-și pașaportul în fața celor care au arestat-o și a spus că nu vrea să părăsească țara și că va rămâne în Belarus „până la sfârșit”.
Președintele afgan Ashraf Ghani, înlăturat de la putere, neagă că ar fi autorul unui apel privind recunoașterea guvernului de la Kabul
Președinte afgan care a fugit din țară luna trecută, Ashraf Ghani, a spus că i-a fost spart contul de Facebook și că nu el este autorul unui apel postat în numele său, în care comunitatea internațională este chemată să recunoască guvernul de la Kabul al talibanilor. Incidentul a survenit pe fundalul unei dezbateri despre cine trebuie să vorbească din partea Afganistanului la Adunarea Generală a ONU pe 27 septembrie, de vreme ce nicio țară nu a recunoscut guvernul grupării fundamentaliste, care a preluat controlul după fuga lui Ghani și retragerea coaliției în frunte cu Statele Unite. Declarația de pe Facebook denunțată de Ghani pe Twitter deplânge criza umanitară actuală din Afganistan, cere comunității internaționale să recunoască talibanii ca putere legitimă și să deblocheze rezervele valutare afgane înghețate în străinătate. Ministrul de externe în exercițiu al Afganistanului, Amir Khan Mottaqi, a cerut Națiunilor Unite să-i permită să ia cuvântul la Adunarea Generală unui fost negociator din partea talibanilor, Suhail Shahin, purtător de cuvânt în Qatar al organizației fundamentaliste. Un purtător de cuvânt al ONU a spus însă că va vorbi din partea Afganistanului fostul reprezentant permanent al guvernului lui Ghani, Ghulam Mohammad Ishaqzai. După fuga sa din Afganistan, Ghani locuiește în exil în Emiratele Arabe Unite.
Autoritățile municipare anunță că vor mări numărul de paturi în spitale pentru bolnavii de COVID-19
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat că autoritățile municipale vor mări numărul de paturi pentru bolnavii de COVID-19 la spitale pentru adulți și copii din capitală, în urma creșterii numărului de îmbolnăviri.
Vorbind la ședința primăriei din 27 septembrie, Ceban a spus că săptămâna aceasta vor fi amenajate până la 300 de paturi la spitalul ,,Sfântul Arhanghel Mihail” și peste 60 la spitalul pentru copii „Valentin Ignatenco”. Numărul cazurilor noi de infectare a crescut constant în ultimele săptămâni, inclusiv printre copii.
Actualmente există aproape 26 de mii de cazuri active, inclusiv aproape 1900 de pacienți internați. Ceban a mai spus că situația este „alarmantă” în majoritatea spitalelor din Chișinău, inclusiv la Centrul COVID de la Moldexpo.
Ungaria a semnat un nou contract de import al gazelor naturale din Rusia, pe rute care ocolesc Ucraina
Ungaria a semnat la 27 septembrie un nou contract pe termen lung de import al gazelor naturale din Rusia, pe rute care ocolesc Ucraina. Contractul pe 15 ani a fost semnat la ministerul de Externe de la Budapesta de șeful concernului rus Gazprom, Aleksei Miller, aflat în vizită, și un director al companiei energetice ungare MVM.
Autoritățile ungare au spus că noul contract, care trebuie să intre în vigoare la 1 octombrie, prevede atât cantitatea de gaze importate, care poate fi schimbată după 10 ani, cât și prețul gazelor. Ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a spus luna trecută că vor fi importate 4,5 miliarde de metri cubi pe an pe două rute, prin Serbia și Austria.
Ungaria s-a bazat mult timp pe importuri de gaze din Rusia prin Ucraina. Dar în ultimii ani și-a diversificat importurile, a construit interconectoare de gaze la granițele cu majoritatea vecinilor și și-a asigurat importuri de gaz lichefiat furnizat de compania olandeză Royal Dutch Shell prin intermediul unui terminal din Croația.
Președintele Consiliului European susține că R. Moldova este „un partener important” pentru Uniunea Europeană
Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a spus șefei guvernului moldovean, Natalia Gavrilița, la o întâlnire la Bruxelles pe 27 septembrie că R. Moldova este „un partener important” pentru Uniunea Europeană. Un comunicat de presă moldovean îl mai citează pe Michel spunând că UE „este deschisa” să sprijine agenda de „reforme ambițioase” a noii puteri de la Chișinău. Gavrilița se află la Bruxelles într-o vizită de două zile, prima de la învestirea în funcție în luna iulie, în urma victoriei categorice a partidului pro-prezidențial PAS la alegerile parlamentare anticipate. Ea a mai discutat cu oficialul european despre pregătirile de summit-ul Parteneriatului Estic, plănuit pentru luna decembrie, despre reforma justiției moldovene și lupta și anticorupție, investigarea fraudei bancare din 2014, gestionarea pandemiei de COVID-19 și despre pachetul de sprijin economic și social pentru relansarea creșterii economice moldovene, se mai spune în comunicat. Luna aceasta, Comisia Europeană a aprobat eliberarea primelor ajutoare financiare de peste 36 de milioane de euro dintr-un total de 600 de milioane promise R. Moldova pentru redresarea economică după pandemie.
Oficiali occidentali atrag atenția că Afganistanul este pe punctul de a se prăbuși și cauza o catastrofă umanitară
Un oficial occidental aflat în vizită la Kabul a avertizat că economia Afganistanului este pe punctul de a se prăbuși și cauza o catastrofă umanitară în pragul iernii. Declarația a fost făcută la 27 septembrie în capitala afgană de diplomatul din Norvegia, Jan Egeland, care conduce Consiliul Norvegian pentru Refugiați. „Economia Afghanistanului scapă de sub control, sistemul bancar obișnuit se poate prăbuși în orice zi din cauza lipse de lichidități, am vorbit cu familii care spun că supraviețuiesc cu ceai și o coajă de pâine”, a spus Egeland.
În urma căderii guvernului afgan sprijinit de Occident, luna trecută, și preluarea controlului în Afganistan de către talibani, multe guverne au înghețat activele afgane în străinătate și ajutoarele până își clarifică poziția față de noua putere de la Kabul. Situația economică s-a înrăutățit, iar prețurile au crescut vertiginos. Sute de mii de refugiați interni au nevoie de adăpost, hrană și îmbrăcăminte pentru a supraviețui pe timp de iarnă, Consiliul Norvegian pentru Refugiați estimând numărul lor total la 3,5 milioane.
În Germania, atât social-democrații, cât și creștin-democrații își revendică dreptul de a forma noul guvern
În Germania, atât social-democrații lui Olaf Scholz (SPD), cât și creștin-democrații lui Armin Laschet (CDU/CSU) își revendică dreptul de a forma noul guvern, în urma alegerilor parlamentare de pe 26 septembrie. Alegerile care marchează sfârșitul epocii Angela Merkel după 16 ani în care politiciana conservatoare a condus guvernul federal au fost câștigate de SPD cu 25,7%. Dar CDU/CSU este foarte aproape, 24,1%. Vicecancelar și ministru de finanțe în actualul guvern de coaliție, liderul social democrat Scholz a spus că rezultatele votului îi trimit pe creștin-democrați în opoziție.
Laschet, liderul creștin-democraților lui Merkel și premier al landului Renania de Nord-Westfalia, a spus însă că, deși rezultatul este „dezamăgitor”, va încerca și el să formeze viitorul cabinet. Sunt așteptate negocieri de coaliție îndelungate la care Partidul Verzilor (Die Grünen), cu un scor electoral de 15% și liberalii (FDP), cu 11,5%, urmează să joace un rol decisiv. Până la încheierea negocierilor, Merkel rămâne în funcția de cancelară interimară.
Autoritățile vor să stimuleze revenirea acasă a emigranților moldoveni
Biroul relații cu diaspora al Cancelariei de Stat a anunțat că inițiază elaborarea unui program național pentru a stimula revenirea acasă a emigranților economici moldoveni și a facilita reintegrarea acestora în circuitul economic local, relatează agenția de știri IPN. În proiectul programului care ar trebuie adoptat prin hotărâre de guvern se spune că, până în 2025, Republica Moldova ar trebui să dispună de un sistem coerent de stimulare a revenirii și facilitare a reintegrării cetățenilor emigrați. Este propus un mecanism de validare a competențelor obținute de emigranți în străinătate și reangajare în câmpul muncii acasă, inclusiv prin dezvoltarea de afaceri la nivel comunitar.
Obiectivul urmărit este ca cel puțin 25% dintre cetățenii aflați în străinătate să-și exprime intenția de revenire și cel puțin 50% din cetățenii reveniți să fie reintegrați cu succes, așa încât să nu plece din nou în străinătate, se mai spune în proiect. Nu este limpede cât va dura definitivarea propunerii și adoptarea ei. Numărul exact al emigranților moldoveni nu este cunoscut, dar sumele de bani trimise de aceștia rudelor de acasă pe căi oficiale echivalau, în 2020, cu aproape 1,5 miliarde de dolari, sau 16% din Produsul Intern Brut al R. Moldova, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Echipamente militare oferite de SUA pentru Armata Națională a Republicii Moldova
Armata Națională a Republicii Moldova primit duminică, 26 septembrie, o primă tranșă dintr-un un lot de echipament militar din partea Statelor Unite ale Americii, în valoare de 5 milioane de dolari. Acțiunea se înscrie în Planul de dezvoltare și transformare a Armatei Naționale conform prevederilor Strategiei Naționale de Apărare și Pachetului Iniţiativei de Consolidare a Capacităţii de Apărare a Republicii Moldova (DCBI), se spune într-un comunicat de presă al ministerului apărării.
Ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că cu această ocazie că „livrarea lotului de echipament a fost posibilă datorită bunei cooperări dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii stabilită de-a lungul anilor”. Ministrul a mulțumit partenerilor americani pentru „receptivitatea și suportul permanent acordat la asigurarea logistică, instruirea și pregătirea militarilor moldoveni, în special în cadrul exercițiilor pentru misiunile internaționale de menținere a păcii”.
Lotul de echipament militar va fi livrat în câteva tranșe până la finele anului curent, fiind destinat „sporirii capacității și interoperabilității pentru participarea la operațiuni internaționale de menținere a păcii”.
Colaborarea moldo-americană în domeniul apărării se desfăşoară în baza Memorandumului „Cu privire la colaborarea în domeniul militar dintre Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii”, semnat la 4 decembrie 1995.
Premierul Natalia Gavrilița începe o vizită de două zile la Bruxelles
Premierul Natalia Gavriliță întreprinde o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 27-28 septembrie. Este prima sa vizită în străinătate în calitate de prim-ministru și are loc la invitația șefului diplomației europene, Josep Borrell, precizează un comunicat de presă al guvernului. Șefa executivului este însoțită de vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe, Nicu Popescu.
Luni, Natalia Gavrilița va avea întrevederi cu șeful Consiliului European, Charles Michel, cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell. Sunt programmate discuții și comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.
Pe 28 septembrie, șefa guvernului va avea întrevederi cu Oliver Varhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere, cu Adina Vălean, comisar european pentru transport și cu Kadri Simson, comisar european pentru energie.
Natalia Gavriliță urmează să participe și la un eveniment public, alături de Katarína Mathernová, director general adjunct al Directoratului Vecinătate și Negocieri privind extinderea din cadrul Comisiei Europene și Nicu Popescu.
Bucureștenii sunt obligați să poarte din nou masca în toate spațiile publice
În România, la București, autoritățile au reintrodus obligativitatea purtării măștii faciale în toate spațiile publice, începând de luni, 27 septembrie. Decizia survine după ce incidența cazurilor de Covid a atins nivelul 4,35 la o mie. Comitetul Municipiului București pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, duminică, că purtarea măştii este obligatorie în spaţiile publice - adică spaţii comerciale, pieţe, staţii pentru transportul în comun, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. Masca trebuie purtată astfel încât să acopere nasul și gura.
De asemenea, activitatea cu publicul a firmelor care desfăşoară activitatea în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană. Participarea este permisă doar pentru persoanele vaccinate, care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
Măsurile sunt dispuse pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate în funcție de rata de incidență.
Măsura purtării măștii în București vine în contextul în care în jurul Capitalei sunt nouă localități cu rata de infectare mai mare de 6 la mia de locuitori. Cea mai mare incidență a cazurilor de COVID-19 în județul Ilfov este în Dobroești - 8,91, în Mogoșoaia - 8,57 și în Bragadiru - 7,75.
La nivel național, duminică, au fost înregistrate 6.333 de cazuri noi de persoane infectate cu covid în ultimele 24 de ore, fiind efectuate peste 44.200 de teste.
Mai multe, pe pagina Europei Libere pentru România.
Social-democraţii câștigă la limită alegerile parlamentare din Germania (rezultate preliminare)
În Germania, social-democrații (SPD) au obținut o victorie la limită asupra blocului conservator CDU / CSU, în alegerile parlamentare de duminică, scrutin care va decide cine îl va înlocui pe cancelarul care pleacă, Angela Merkel, ca lider al celei mai mari economii europene, potrivit rezultatelor preliminare din 27 septembrie.
Atât SPD, cât și CDU / CSU au revendicat mandatul de a forma următorul guvern, rezultatele preliminare sugerează negocieri îndelungate, iar până atunci cancelar va fi tot Angela Merkel, politiciana conservatoare aflată de 16 ani în fruntea guvernului federal al Germaniei.
Așa cum nicio formațiune nu a obținut majoritatea, o coaliție de guvernare formată din trei partide pare a fi scenariul cel mai probabil, verzii și liberal-democrații jucând un rol chee.
Rezultatele preliminare publicate de Comisia Electorală Federală la începutul zilei de 27 septembrie au dat 25,7% pentru SPD și candidatului său pentru funcția de cancelar Olaf Scholz, care este la final de mandat de ministru de finanțe și de vicecancelar. Scholz a declarat că alegerile au oferit „un mandat foarte clar pentru a ne asigura că am pus la punct un guvern bun și pragmatic pentru Germania”.
Partidul de la guvernare, Uniunea Creştin-Democrată (CDU / CSU) a obținut cel mai slab rezultat în alegerile federale de după război și în istoria sa de 76 de ani, obținând doar 24,1% din voturi. Este cu aproape 8% mai puțin comparativ cu ultimele alegeri din 2017. Armin Laschet, candidatul CDU / CSU pentru funcția de cancelar și actual premier pentru Renania de Nord-Westfalia, a declarat după vot că rezultatul a fost dezamăgitor, dar că va încerca în continuare să formeze următorul guvern.
Verzii au avut cea mai bună performanță, de până la 15%, în timp ce liberal-democrații FDP a obținut aproximativ 11,5% din voturi, conform rezultatelor preliminare.
Este puțin probabil ca alte două partide să intre în următorul guvern. Extrema stânga Die Linke a obținut aproximativ 4,9%, potrivit rezultatelor preliminare, fiind neclar dacă va avea suficiente voturi ca să treacă pragul de 5% pentru a intra din nou în parlament.
Alternativa pentru Germania de extremă dreapta (AfD) va intra din nou în legislativ, după ce a obținut 10,3%, dar toate formațiunile principale au exclus o coaliție cu acest partid. Prezența la vot a fost una ridicată, de 76,6%.
Oficialii ai talibanilor au cerut companiilor aeriene internaționale să reia zborurile către Afganistan
Oficialii ai talibanilor au cerut companiilor aeriene internaționale să reia zborurile către Afganistan, spunând că problemele de pe aeroportul din Kabul au fost rezolvate. Declarația din 26 septembrie a Ministerului Afacerilor Externe al talibanilor vine în timp ce noua administrație face eforturi pentru a deschide țara și a obține recunoaștere internațională. Talibanii au preluat controlul în Afganistan luna trecută. Aeroportul de a Kabul, care a fost avariat în timpul evacuării haotice conduse de Statele Unite, a fost redeschis de atunci cu ajutorul echipelor tehnice din Qatar și Turcia. Unele companii aeriene, precum Pakistan International Airlines, și-au reluat o gamă limitată de servicii, fiind efectuate și zboruri umanitare. Dar serviciile comerciale complete, normale, nu au repornit. Efortul talibanilor pentru obținerea recunoașterii internaționale este însoțit de numeroase relatări despre suprimarea protestelor și încălcarea drepturilor omului, în special în cazul femeilor, fapt care nu le îmbunătățește șansele.
Kremlinul respinge acuzațiile privind manipularea prețurilor la gaze pentru Europa
Kremlinul a respins acuzațiile despre manipularea prețurilor la gazele pentru europeni de către Gazprom, afirmând că marele concern rus își îndeplinește toate obligațiile. Declarația a fost făcută la televiziunea rusă pe 26 septembrie de stat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a mai spus că Gazprom ar fi pregătit să-și mărească rezervele de gaze în Europa. „Gazprom este gata să încheie din ce în ce mai multe contracte (...) pentru că în Europa avem cei mai importanți parteneri ai noștri”, a spus Peskov. Săptămâna aceasta, un grup de zeci de membri ai Parlamentului European a difuzat o scrisoare în care acuză concernul rus de faptul că ar manipula prețurile, care au crescut, și ar reduce fluxul de gaze prin Ucraina pentru a forța Germania să certifice și să dea în folosință gazoductul controversat prin Marea Baltică, Nord Stream 2. Firma americană de analiză financiară și de afaceri, S&P Global, a estimat că rezervoarele de stocare ale Gazprom în Europa erau „aproape goale” la mijlocul lunii septembrie.
Liderul conservatorilor germani, Armin Laschet, a comis o gafă la vot
După mai multe gafe comise în campania electorală, Armin Laschet, liderul conservatorilor germani, a mai comis una în ziua alegerilor, pe 26 septembrie, când și-a pliat greșit buletinul de vot așa încât toată lumea a putut vedea cu cine a votat, la aruncarea buletinului în urnă. Potrivit legislației germane, alegătorii trebuie să-și păstreze opțiunea secretă până părăsesc secția de votare. Oficialii electorali au spus că votul lui Laschet nu va fi însă anulat, pentru că acesta a votat conform așteptărilor pentru propriul partid. Votând în circumscripția sa, Aachen, Laschet a pus două X-uri pentru creștin-democrați, fiecare alegător german votând atât pentru un candidat concret în cele 299 de circumscripții ale Germaniei, cât și pentru un partid. Liderul Uniunii Creștin Democrate, care speră să o înlocuiască pe cancelara Angela Merkel aflată la final de mandat după 16 ani în frunte guvernului federal, a fost ridiculizat imediat pe rețelele de socializare. În campanie, Laschet a comis o gafă care l-a costat scump, în urma inundațiilor devastatoare din vestul țării soldate cu 180 de morți și mari pagube materiale. Când președintele german Frank-Walter Steinmeier susținea un discurs într-o regiune sinistrată, camerele de filmat l-au surprins râzând pe Lascet, în plan secund. Se așteaptă că alegerile vor produce un rezultat strâns între creștin democrați și social-democrații lui Olaf Scholz.
Islanda a devenit prima țară din Europa care va avea mai multe femei decât bărbați în parlament
Islanda a devenit prima țară din Europa care va avea mai multe femei decât bărbați în parlament, în urma alegerilor parlamentare din 25 septembrie. Din cele 63 de locuri în parlamentul islandez, Althingi, 33 sau 52% au fost câștigate de femei, arată rezultatele preliminare. Nicio altă țară europeană nu a avut vreodată mai mult de jumătate din locurile parlamentului ocupate de femei, Suedia apropiindu-se de 47%, potrivit datelor compilate de Banca Mondială. Alte cinci țări din lume au în prezent parlamente în care femeile ocupă cel puțin jumătate din locuri, potrivit Uniunii Interparlamentare: Rwanda (61%), Cuba (53%), Nicaragua (51%) și Mexic și Emiratele Arabe Unite (50%). Spre deosebire de alte țări, Islanda nu are cote legale privind reprezentarea femeilor în parlament, deși unele partide au regula unui număr minim de candidate. Țara nordică este de mult timp pionieră în domeniul egalității de gen și asigurare a drepturilor femeilor, ocupând în ultimii 12 ani primul loc în clasamentul Forumului Economic Mondial al țărilor cu cel mai bun nivel al egalității gender.
