Guvernul PAS a respins o propunere legislativă a opoziției de stânga care ar fi permis moldovenilor să-și aducă mașina din străinătate fără să plătească taxe, când se repatriază.

IPN îl citează pe ministrul finanțelor, Dumitru Budianschi, cu declarația că propunerea Blocului Socialiștilor și Comuniștilor, dacă ar fi acceptată, ar dăuna mediului, stimulând importul mașinilor vechi, poluante. În al doilea rând, guvernul a „avizat-o negativ” pentru că ar produce la buget o „gaură” de peste un miliard de lei anual, făcând necesară replanificarea veniturilor și cheltuielile bugetare.

IPN spune că în propunerea de legislație a stângii politice a figurat scutirea de taxe a mai multor tipuri de bunuri de uz personal în cazul moldovenilor care își schimbă domiciliul sau reședința dintr-o țară străină în R. Moldova, inclusiv a unui mijloc de transport de familie sau de persoană – în cazul persoanelor necăsătorite.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat, pe fondul unei inflații fără precendent în ultimii ani, că guvernul său va plafona prețurile la șase alimente de bază: zahăr tos, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, pulpă de porc, piept de pui și lapte semidegresat.

Într-un video pe Facebook, Orbán a anunțat că prețurile vor trebui să revină la nivelul din 15 octombrie anul trecut, iar plafonarea va intra în vigoare la 1 februarie. Inflația anuală a ajuns în Ungaria la 7.4%, cea mai înaltă rată din ultimii 15 ani, iar guvernul spune că de vină este în primul rând creșterea prețurilor energiei la scară europeană.

În noiembrie, guvernul populistului conservator Orbán a plafonat prețul carburanților - la 480 de forinți (1,35 euro) pe litru. Orbán se pregătește de alegeri parlamentare considerate cele mai dificile pentru el, la 3 aprilie.

Sondajele de opinie arată că partidul său, Fidesz, este cam la egalitate cu o coaliție de formațiuni de opoziție. Candidatul ei pentru postul de premier, Péter Márki-Zay a spus miercuri că plafonând prețurile guvernul recunoaște implicit eșecul propriilor politici economice și faptul că economia Ungariei este „într-o stare tragică”.

Numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 continuă să crească în R. Moldova, ca și în alte țări europene, unde experții spun că de vină pentru noul val este tulpina mult mai contagioasă Omicron.

Miercuri au fost confirmate în țară încă 1420 de cazuri, cu aproape 300 mai multe decât în ajun. Au fost înregistrate, de asemenea, nouă decese noi provocate de COVID-19, victimele având vârste între 62 și 91 de ani. Potrivit bilanțului prezentat de presa de la Chișinău, sunt internați în prezent în spitale 908 pacienți, dintre care 145 în stare extrem de gravă. În tratament la domiciliu, cu forme ușoare și moderate ale bolii, se află 3.383 de persoane, iar peste 11 mii sunt sub supraveghere la domiciliu.

Circulația tulpinii Omicron a fost confirmată în R. Moldova abia de câteva zile, neștiindu-se deocamdată cât de curând va deveni dominantă. Aceasta s-a întâmplat deja în țările din vestul și centrul continentului, confruntate, unele, cu cifre-record de infectări în aceste zile.

La Washington, senatorii democrați au prezentat luni un proiect de lege care ar impune sancțiuni americane dure împotriva unor oficiali guvernamentali și militari ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin, în cazul că Rusia pornește război împotriva Ucrainei.

Propunerea prevede ajutoare pentru consolidarea securității Ucrainei și cere ca Statele Unite să „ia în considerare toate măsurile disponibile adecvate” pentru a face ca gazoductul Nord Stream 2, numit „un instrument al influenței maligne” rusești, să nu intre în funcțiune.

„Această legislație demonstrează limpede că Senatul Statelor Unite nu va sta cu mâinile în sân când Kremlinul amenință cu re-invadarea Ucrainei”, a spus senatorul Robert Menendez, inițiatorul legii.

Reuters relatează că proiectul de lege prevede printre altele sancțiuni împotriva firmelor rusești care oferă sisteme de mesagerie sigură, ca SWIFT, folosite de bănci pentru a schimba informații cu alte instituții financiare. Un purtător de cuvânt al Consiliului Securității Naționale a declarat pentru Washington Post că administrația președintelui Joe Biden sprijină proiectul senatorului Menendez.

Comitetul Internațional Olimpic (CIO) spune că nu este îngrijorat de răspândirea tulpinii Omicron a COVID-19 în China înaintea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing.

Directorul operațional al Jocurilor Olimpice, Pierre Ducrey, le-a spus reporterilor miercuri, în videoconferință de la Beijing, că populația chineză și participanții la Jocuri vor fi ținuți la distanță, așa că „nu sunt din această perspectivă îngrijorări că (tulpina Omicron) va influența Jocurile”.

Jocurile Olimpice de la Beijing au loc în perioada 4-20 februarie, iar toți cei care vor intra în zona olimpică vor trebuie fie să fie vaccinați cel puțin cu două doze, fie să fi trecut prin carantină strictă de 3 săptămâni.

Toți cei care intră în China ca să meargă la Jocurile Olimpice trebuie să se supună mai multor teste, iar în timpul Jocurilor vor fi obligatorii testele PCR zilnice pentru toți cei implicați, nu doar pentru sportivi, cum a fost la Jocurile Olimpice de Vară, de la Tokio.

„Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră va continua să susţină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova şi având ca fundament comunitatea de limbă, istorie şi cultură”, a declarat președintele român Klaus Iohannis.

Într-o adresare anuală către ambasadorii străini acreditați la București, Iohannis a amintit că țara sa a fost alături de R. Moldova în crizele prin care a trecut în 2021, iar asemenea „acțiuni concrete” vor fi repetate la nevoie și în 2022.

Președintele român a menționat de asemenea buna sa colaborare cu șefa statului moldovean, spunând că „contactele dese şi substanţiale” cu Maia Sandu vor fi continuate și aprofundate în anul curent. Iohannis a anunţat de asemenea că şedinţa comună a celor două guverne, ale României şi Republicii Moldova, va avea loc în cursul lunii februarie.

Țările baltice discută cu aliații din NATO despre posibilitatea desfășurării de contingente militare suplimentare pentru descurajarea Rusiei, a spus miercuri președinta Estoniei, Kaja Kallas, într-un interviu cu Reuters, înaintea unei întâlniri pe teme de securitate între Rusia și NATO.

Rusia, care a masat trupe la granița cu Ucraina, a cerut ca asemenea desfășurări de trupe NATO să nu mai aibă loc, iar alianța să nu mai primească noi membri în Europa. Estonia, Letonia și Lituania, toate conduse vreme de decenii de la Moscova, sunt membre în NATO și UE din 2004, și au cerut mereu o prezență militară aliată sporită pe teritoriile lor.

„Sigur că discutăm cu aliații noștri mărirea prezenței lor aici, ca element de descurajare”, a spus Kallas într-un interviu video cu Reuters, de la Tallin, fără să dea alte detalii. „Dacă vă uitați la hartă, țările baltice sunt o peninsulă NATO, și de aceea avem temerile noastre”, a mai spus Kallas. Unități NATO cu aproximativ 1000 de militari au fost desfășurate în țările baltice, ca și în Polonia, după anexarea de către ruși a Crimeii ucrainene în 2014.

Premierul britanic Boris Johnson și-a cerut scuze pentru că a luat parte la o petrecere în timpul primului lockdown COVID-19. Pentru prima dată, conservatorul Johnson a recunoscut miercuri că la 20 mai 2020 a luat parte la petrecerea din grădina reședinței sale de la Downing Street 10, cu vreo 40 de angajați, deși regulile în vigoare la data aceea interziceau asemenea adunări.

Apărându-se miercuri în Parlament, premierul britanic a spus că a stat la petrecere numai 25 de minute, ca să le mulțumească subordonaților, după care s-a întors la muncă, dar își dă seama că a făcut, totuși, o greșeală. „Cu mintea de acum, știu că ar fi trebuit să-i trimit pe toți înapoi la muncă”, le-a spus Johnson legislatorilor miercuri.

Liderul opoziției laburiste, Keir Starmer, a spus că Johnson trebuie să-și dea demisia, pentru că s-a dovedit a fi un mincinos. „Petrecerea s-a terminat, premiere... A te apăra spunând că nu ți-ai dat seama că ești la o petrecere este o ofensă la adresa publicului”, a mai spus Starmer.

Guvernul a cerut instituțiilor publice să raționalizeze consumul de gaze după ce Moldovagaz a avertizat că nu are bani să achite chitanța pentru gazele importate de la ruși la preț sporit, iar Gazprom ar putea întrerupe livrările.

Într-un comunicat de presă al guvernului se spune că situația a fost discutată marți seară la o ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale. Participanții au propus ca Moldovagaz să caute să se împrumute la bănci comerciale și să fie eventual ajutată de stat prin iertarea de TVA „pentru o perioadă scurtă”. Între timp, guvernul va veni cu „propuneri de îmbunătățire a sistemului de compensații” pentru populația afectată de scumpirea mare a gazelor naturale rusești în ianuarie, se mai arată în comunicat.

Noua criză vine pe fondul efortului puterii dominate de PAS de a aplana impactul social al scumpirii gazelor, care riscă să-i erodeze popularitatea. Cel mai mare partid de opoziție, al socialiștilor, a cerut miercuri convocarea de urgență a ședinței extraordinare a parlamentului și audierea premierului și ministrului responsabil de energetică pentru adoptarea de măsuri de sprijinire a populației.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat testul de lansare a unei rachete hipersonice și a reiterat apelul său pentru consolidarea forțelor militare strategice ale țării, a relatat presa de stat nord-coreeană, pe 12 ianuarie.

După ce a asistat la testul din 11 ianuarie, Kim i-a îndemnat pe oamenii de știință militari să „accelereze eforturile de a consolida în mod constant forța militară strategică a țării, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, și să modernizeze în continuare armata”, transmite agenția oficială de știri Korea Central News Agency (KCNA).

Acesta a fost al doilea test al unei rachete hipersonice în mai puțin de o săptămână, care a subliniat promisiunea lui Kim de a consolida armata într-un moment în care discuțiile care vizează denuclearizarea Peninsulei Coreene sunt înghețate. Fotografiile de pe site-ul web al Rodong Sinmun, ziarul oficial al Partidului Muncitorilor, aflat la putere, îl arată pe Kim Jong Un observând lansarea rachetei de pe o platformă mobilă de vizionare.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că lansarea încalcă mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, în timp ce subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a calificat aceste lansări drept periculoase și destabilizatoare.

Uniunea Europeană a condamnat ultima lansare de rachetă nord-coreeană ca fiind o „amenințare la adresa păcii și securității internaționale” și a cerut Phenianului să reia discuțiile diplomatice.

România şi Republica Moldova trebuie să facă în aşa fel încât parteneriatul strategic dintre ele să devină ireversibil, a declarat ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, pentru agenția Agerpres, care marți i-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Klaus Iohannis.

Diplomatul susţine că atât autorităţile de la Bucureşti, cât şi cele de la Chişinău trebuie să profite de contextul regional şi să aplice în detaliu prevederile parteneriatului strategic dintre cele două state.

„Provocări sunt multe, dacă ne gândim şi la contextul regional, care nu este deloc îmbucurător, dar acest lucru, dimpotrivă, trebuie să ne mobilizeze şi mai mult pentru a profita de unică oportunitate pe care o avem astăzi şi la Chişinău, şi la Bucureşti, având în vedere că avem şi aici o majoritate solidă, şi la Chişinău o majoritate pro-europeană solidă, astfel încât să fructificăm la maxim această fereastră de oportunitate şi să dăm esenţă reală în parteneriatul nostru strategic pe proiecte concrete, de inter-conectare, de apropiere, de creare a fronturilor economice, comerciale, infrastructurale, lingvistice şi culturale unice dintre ţările noastre. Acesta este cel mai important lucru, să facem ca parteneriatul strategic să devină ireversibil. Aşa cum am spus-o şi la întâlnirea cu domnul preşedinte Iohannis, parteneriatul nostru strategic a devenit sinonim cu integrarea noastră europeană”, a afirmat ambasadorul Victor Chirilă.

Armenia a declarat că trei dintre soldații săi au murit în luptele de la granița cu Azerbaidjanul, resuscitând temerile că cele două țări vecine din Caucaz s-ar putea îndrepta spre un nou război. Ministerul armean al Apărării a declarat miercuri, 12 ianuarie, că unul dintre militarii uciși a fost găsit într-o zonă în care s-au produs ciocniri intense cu o zi înainte, de care Erevan și Baku se acuză reciproc, pe fondul avertismentelor că tensiunile de-a lungul graniței se intensifică.

Oficialii azeri au declarat deja că unul dintre soldații lor a fost ucis în aceste lupte. Oficialii armeni anunțaseră anterior moartea a doi soldați, înainte ca un al treilea militar să fie găsit cu răni fatale prin împușcare.

Ministerul armean al Apărării a acuzat forțele azere de declanșarea violențelor prin deschiderea focului la 11 ianuarie într-o zonă de frontieră din provincia Ghegharkunik din estul Armeniei. De asemenea, Erevanul a acuzat forțele azere că au tras focuri de artilerie peste graniță și au folosit drone.

La rândul său, ministerul apărării din Azerbaidjan a raportat că un militar azer a fost ucis la frontiera cu Armenia „ca urmare a unei provocări armenești în direcția districtului azer Kalbacar". Ministerul Apărării din Azerbaidjan a negat că armata sa a folosit artileria sau dronele, afirmând că forțele sale „au răspuns la o provocare a inamicului”.

Întreaga conducere a Bulgariei a ajuns în carantină astăzi, după o ședință la care a participat și Nikola Mincev, președintele parlamentului, testat ulterior pozitiv la infectarea cu COVID-19.

Printre cei intrați în carantină din precauție se află președintele bulgar, Rumen Radev, precum și prim-ministrul Kiril Petkov. Spicherul Mincev s-a simțit rău imediat după o reuniune a Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională din 10 ianuarie, la care se discuta despre relația Bulgariei cu Macedonia de Nord vecină. O carantină de 10 zile pentru conducerea politică bulgară ar putea amâna încercările de normalizare a relațiilor cu Macedonia de Nord.

Premierul Petkov urma să facă pe 18 ianuarie o primă vizită la Skopje de la preluarea mandatului în luna decembrie. O dispută istorică între cele două țări împiedică negocierile de aderare ale Macedoniei de Nord cu Uniunea Europeană.

Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev a declarat că trupele Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) conduse de Rusia vor începe să se retragă din Kazahstan în două zile, deoarece situația s-a calmat din țară, după violențele sângeroase de la începutul anului. Retragerea militarilor va începe pe 13 ianuarie și se va finaliza în următoarele 10 zile, a declarat Tokaiev într-un discurs ținut marți în Parlament și transmis în direct la televiziune.

Contingentul militar al OTSC a intrat în Kazahstan săptămâna trecută, după ce conducerea țării bogate în petrol s-a confruntat cu proteste în masă, declanșate de creșterea prețului la carburanți, și care au degradat în violențe.

Tokaiev susține că protestele au fost deturnate de „teroriști antrenați în străinătate”, care ar fi încercat să răstoarne guvernul. Analiștii vorbesc despre o luptă internă între Tokaiev și adepții lui Nursultan Nazarbaiev, de la care acesta a preluat funcția de președinte în 2019.

În discursul de azi, Tokaiev a părut să confirme în premieră această versiune, spunând că „sub primul președinte al țării, au apărut companii foarte lucrative și oameni deveniți faimoși pe plan internațional pentru bogăția lor”.

Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) a confirmat în premieră la 11 ianuarie prezența variantei Omicron a noului coronavirus în Republica Moldova.

Vorbind la o conferință de presă săptămânală privind evoluția pandemiei de COVID-19, Nicolae Jelamschi, directorul ANSP, a spus că au fost confirmate primele 16 cazuri de infectare cu Omicron. „Avem 11 bărbați și cinci femei, 12 sunt în Chișinău, 2 în Durlești, 1 în Transnistria și 1 în raionul Strășeni”, a spus Jelamschi, precizând că printre infectați se află un copil de două luni și o femeie însărcinată.

Oficialul din sănătate a repetat îndemnul către populație de a se vaccina. Descoperită inițial de Africa de Sud și raportată Organizației Mondiale a Sănătății la 24 noiembrie, tulpina Omicron se remarcă printr-un număr mare de mutații, care o fac extrem de contagioasă. Uniunea Europeană se așteaptă că varianta Omicron va deveni dominată pe teritoriul țărilor membre până la sfârșitul lunii ianuarie.

Studiile inițiale sugerează că riscul de a face forme grave ale bolii după infectarea cu Omicron este mult mai scăzut pentru persoanele vaccinate, care și-au făcut și doza booster. Rata de vaccinare rămâne în R. Moldova sub 30%, în ciuda disponibilității vaccinurilor.

Luni, 10 ianuarie, R. Moldova a confirmat 695 de cazuri noi de infectare față de 242 de cazuri înregistrate în aceeași zi a săptămânii precedente.

Statele Unite și-au informat aliații din NATO la 11 ianuarie despre discuțiile purtate cu o zi mai devreme cu Rusia pe marginea situației din Ucraina și a cererilor Moscovei ca Occidentul să îndeplinească o serie de condiții de securitate.

După discuții cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, secretarul de stat adjunct, Wendy Sherman, a scris pe Twitter că Statele Unite se angajează să lucreze strâns cu partenerii pentru a „obține detensionarea și a răspunde crizei de securitate cauzate de Rusia”. Sherman a călătorit la Bruxelles după convorbirile purtate la 10 decembrie la Geneva cu ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, în cadrul Dialogul de Stabilitate Strategică dintre cele două țări. Întâlnirea a avut loc pe fondul unor tensiuni cauzate de masarea de trupe ruse în apropierea graniței cu Ucraina. Occidentul este îngrijorat de faptul că Moscova poate pregăti un nou atac asupra Ucrainei. Pe de altă parte, Moscova a adresat Occidentului o serie de solicitări, între care promisiunea că NATO nu se va extinde în continuare spre est și că își va retrage forțe dislocate în Europa de Est.

În urma discuțiilor de la Geneva este așteptată o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, la Bruxelles, pe 12 ianuarie. Discuții multilaterale separate în cadrul Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa (OSCE) sunt de asemenea programate la Viena pe 13 ianuarie.

Compania Moldovagaz anunță că își va anunța poziția față de o posibilă ajustare a tarifului la gazele naturale după 20 ianuarie 2020.

Într-o postare pe Faceboook, compania spune: „Ținând cont de interesul public sporit, SA Moldovagaz informează că în prezent se analizează situația curentă și cea prognozată de pe piețele regionale de gaze naturale și de produse petroliere, care ar putea influența prețurile de achiziție în următoarele luni. Angajații companiei sunt, de asemenea, concentrați pe încasarea plăților curente pentru gazele naturale furnizate consumatorilor în decembrie 2021, ceea ce este necesar pentru efectuarea plăților către SAP „Gazprom”. Poziția SA Moldovagaz referitor la o posibilă ajustare a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii finali, care este aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, va fi completamente formulată și publicată după data de 20 ianuarie a anului curent.”

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a decedat la vârsta de 65 de ani, a anunțat purtătorul său de cuvânt. Sassoli a murit în dimineața zilei de 11 ianuarie, într-un spital din municipalitatea italiană Aviano, a declarat un purtătorul de cuvânt Roberto Cuillo. Pe 10 ianuarie, Parlamentul European a confirmat că politicianul italian de centru-stânga se afla în spital, în Italia, din 26 decembrie. Într-o declarație, acesta a precizat că „spitalizarea a fost necesară din cauza unei complicații grave datorate unei disfuncții a sistemului imunitar”. Sassoli era membru al Parlamentului European din 2009. În 2019, el a fost ales președinte al Parlamentului European cu sediul la Strasbourg, la propunerea grupului Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților. Mandatul său urma să se încheie în această lună și nu era de așteptat să candideze pentru un al doilea mandat.

Premierul australian Scott Morrison a discutat cu omologul său sârb, Ana Brnabic, despre situația vizei lui Novak Djokovic, numărul unu mondial la tenis, în contextul în care jucătorul sârb nevaccinat se confruntă cu amenințarea de a fi expulzat, deși a câștigat o bătălie în instanță pentru a participa la campionatul Australian Open.

Cei doi șefi de guvern au convenit, în conversația lor telefonică, să păstreze legătura în chestiunea vizei contestate a jucătorului sârb de 34 de ani. „Premierul a explicat politica noastră nediscriminatorie la frontieră și rolul acesteia în protejarea Australiei în timpul pandemiei COVID-19”, se spune într-un comunicat de presă al oficiului lui Morrison.

Televiziunea publică sârbă RTS a relatat că Brnabic i-a cerut lui Morrison să se asigure că vedeta tenisului a fost tratată cu demnitate. „Premierul (sârb) a subliniat în mod special importanța condițiilor de antrenament și de pregătire fizică pentru viitoarea competiție, având în vedere că Novak Djokovic nu a fost lăsat să se antreneze în ultimele zile, iar turneul de la Melbourne începe în acest weekend”, a relatat RTS.

Între timp, Djokovic, de nouă ori campion la Australian Open, a ieșit pe un teren de tenis, la câteva ore după ce a fost eliberat, luni dintr-un hotel de carantină din Melbourne, pentru a recupera timpul de antrenament pierdut înaintea campionatului care începe pe 17 ianuarie.

Guvernul de la Chișinău încearcă să obțină o amânare pe termen scurt a plăților către Gazprom, după scumpirea substanțială a gazelor naturale în luna ianuarie. Vicepremierul Andrei Spînu a declarat într-o conferință de presă că Moldovagaz trebuie să achite un avans de 63 de milioane de dolari pentru luna ianuarie și că a discutat luni cu șeful Gazprom, Aleksei Miller, cerându-i o amânare de cel puțin 10 zile. „Conform contractului, se achită pentru luna precedentă și avansul pentru luna curentă. Din informația pe care o dețin, până la sfârșitul acestei săptămâni, Moldovagaz va achita integral consumul de gaz pentru luna decembrie. (...) Suplimentar, până la sfârşitul săptămânii se va începe achitarea și a unei părți a avansului pentru luna ianuarie”, a declarat vicepremierul, citat de Ziarul de Gardă.

Andrei Spînu a precizat că Guvernul analizează măsuri de sprijin suplimentar pentru populație, dar că deocamdată nu poate spune dacă va fi necesară o majorare a tarifului. „Înțelegem că prețurile sunt extrem de mari pentru o bună parte din cetățenii noștri, am văzut facturile, am văzut reacțiile oamenilor, le înțelegem, știu că oamenii privesc cu îngrijorare riscul creșterii suplimentare al tarifelor la gaze”, a adăugat vicepremierul, citat de agora.md. Totodată, el a apărat condițiile contractului cu Gazprom, spunând că acestea permis o reducere substanțială a prețului de achiziție a gazelor naturale. Portalul Agora notează că, potrivit vicepremierului, în noiembrie, prețul de piață la gaze a fost de 1.104 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar Moldova a plătit cu 56% mai puțin sau 456 dolari; în decembrie prețul de piață a fost de 986 de dolari, Moldova achitând cu 54% mai puțin sau 450 de dolari; pentru luna ianuarie prețul de piață a constituit 1.359 de dolari, în timp ce Moldova va achita cu 52% mai puțin sau 646 de dolari – a argumentat vicepremierul.

În noiembrie, Gazprom a amenințat cu întreruperea livrărilor în termen de două zile datorită neplății unor datorii formate în urma scumpirii gazelor, făcându-i pe deputații PAS să aprobe alocarea de la buget a 1,3 miliarde de lei pentru „stingerea” datoriei.

Tariful actual pentru consumatorii casnici din Republica Moldova este de 11 lei pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus.

Numărul unu mondial la tenis, Novak Djokovic, s-a declarat „mulțumit și recunoscător” că un judecător australian a anulat decizia prin care i-a fost suspendată viza și și-a exprimat speranța că va juca în continuare la Australian Open.

Djokovic a fost eliberat în dimineața zilei de luni, 10 ianuarie, dintr-un hotel de carantină din Melbourne, după ce judecătorul Anthony Kelly i-a restabilit viza care fusese anulată săptămâna trecută pe motiv că jucătorul sârb nevaccinat a încălcat cerințele stricte antiepidemice ale Australiei.

„În ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat, vreau să rămân și să încerc să concurez la Australian Open. Rămân concentrat pe aceasta”, a scris Djokovici pe Twitter, unde a postat și o fotografie cu el și cu echipa sa, pe terenul din Melbourne, unde se desfășoară turneul.

Instanța a constatat decizia guvernului australian de săptămâna trecută de a-i anula viza lui Djokovic a fost „nerezonabilă” și a ordonat eliberarea sportivului în termen de 30 de minute. Avocații guvernului au avertizat însă că Australia ar putea încă să se folosească de puterile executive pentru a ordona expulzarea lui Djokovic, ceea ce ar duce la interzicerea intrării sale în țară pe un termen de trei ani.

Chișinăul a cerut NATO ca în dialogul occidentului cu Rusia pe teme de securitate să se țină seama de „interesele” și „îngrijorările” tuturor statelor vizate, inclusiv ale R. Moldova.

Rugămintea a fost exprimată de ministrul de externe Nicu Popescu într-o convorbire telefonică cu Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. „Am apreciat consultarea poziției țării noastre în legătură cu situația regională și reconfirmarea angajamentului Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova, precum și sprijinul organizației pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării.” – a spus Popescu, potrivit unui comunicat de presă al „externelor” de la Chișinău.

El i-a mai spus lui Geoană că neutralitatea R. Moldova, înscrisă în Constituție, „nu înseamnă izolare și nu împiedică să dezvoltăm cooperarea în acele domenii care corespund intereselor noastre naționale”. Discuția dintre Popescu și Geoană a avut loc tocmai când oficiali de rang înalt din Statele Unite și F. Rusă începeau la Geneva discuții despre securitatea europeană, inclusiv despre tensiunile de la granița dintre Rusia și Ucraina.

Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev le-a spus luni liderilor unei alianțe regionale de securitate conduse de Rusia că în Kazahstan a fost restabilită ordinea după o săptămână de dezordini violente, soldate cu peste 150 de morți și mii de arestări.

„În Kazahstan a fost reinstaurată ordinea completă. Amenințările la adresa securității țării au fost respinse”, a spus Tokaiev la conferința prin video a Organizației Tratatului Securității Colective (OTSC). Tokaiev a numit recentele tulburări drept o „tentativă de lovitură de stat”. El a spus că intervenția trupelor OTSC, la cererea sa, a împiedicat planurile celor care ar fi pus la cale lovitura de stat, ceea ce a permis restabilirea ordinii la Almatî. El a mulțumit personal președintelui rus Vladimir Putin.

La rândul său, Putin s-a referit la summit la protestele pro-democrație din Ucraina din 2014 cunoscute ca „revoluția oranj” sau „Maidanul de la Kiev” într-un mod negativ, spunând că în Kazahstan „au fost folosite aceleași tehnologii de sprijin informațional pentru tulburările cunoscute de pe Maidan”. Putin a spus că Rusia nu va mai tolera asemenea „revoluții colorate” în vecinătatea sa.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit astăzi cu Oana Serafim, directoarea Serviciului în limba română al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, care în curând își încheie mandatul în această funcție, se spune într-un comunicat al președinției de la Chișinău.

Șefa statului i-a mulțumit Oanei Serafim pentru consecvența de care a dat dovadă în apărarea drepturilor omului, în consolidarea libertății de expresie și a presei independente din țara noastră.

„Echipa de la Chișinău, pe care ați condus-o aproape 20 de ani, s-a afirmat prin profesionalism și corectitudine, fiind mereu în mijlocul evenimentelor, alături de oameni. Avem nevoie în continuare de un asemenea jurnalism - serios, analitic, responsabil -, acesta fiind instrumentul care ne ajută să apărăm democrația”, a spus Maia Sandu, potrivit sursei citate

În semn de înaltă apreciere pentru munca depusă, pentru asigurarea unei informări corecte și echidistante a publicului, precum și pentru susținerea și promovarea constantă, de-a lungul anilor, a valorilor democratice în țara noastră, Oana Serafim a fost decorată cu „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova.

La ceremonie au mai participat jurnaliștii Vasile Botnaru și Valentina Ursu din Biroul de la Chișinău al Europei Libere, și Daisy Sindelar, vicepreședintă la Radio Europa Liberă.

Ultimii șapte ani au fost cei mai calzi înregistrați vreodată la scară globală, și încă „la mare distanță”, a informat luni serviciul Uniunii Europene de monitorizare a climei.

În cea mai recentă evaluare anuală, Serviciul Copernicus pentru Schimbările Climaterice (C3S) a confirmat că și 2021 s-a alăturat seriei de ani cu recorduri de căldură începută în 2015. Experții au mai spus că, în ultimii șapte ani, temperatura medie anuală a fost cu 1,1 până la 1,2 grade Celsius peste nivelurile dinaintea revoluției industriale, măsurate între 1850 și 1900.

„2021 a fost încă un an cu temperaturi extreme, cu cea mai călduroasă vară în Europa, valuri de căldură în Mediterana, ca să nu mai vorbim de temperaturile nemaiîntâlnit de ridicate din America de Nord”, a spus, la o conferință de presă, directorul C3S, Carlo Buontempo, adăugând: „Aceste evoluții sunt un memento sumbru al necesității să ne schimbăm modul de viață, să facem pași decisivi și eficienți spre o societate sustentabilă și să luăm măsuri pentru reducerea emisiilor nete de carbon”.