Ştiri
Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko urmează să fie judecat în libertate
Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko urmează să fie fie judecat în libertate, în procesul care i-a fost intentat pentru trădare și pe care el îl consideră motivat politic. Curtea de Apel de la Kiev a confirmat decizia de luna trecută a tribunalului regional Pecerk, ca Poroșenko să nu fie reținut pe parcursul procesului. Trebuie să fie însă la dispoziția procurorilor și anchetatorilor, motiv pentru care i s-a ordonat să rămână la Kiev și să predea pașaportul.
Hotărârea a fost contestată de biroul prezidențial, care a cerut arestarea preventivă a lui Poroșenko, dar și de avocații fostului președinte care au cerut ridicarea tuturor restricțiilor înainte de proces.
Poroșenko este bănuit că în 2014-2015, în calitate de președinte, ar fi permis finanțarea milițiilor separatiste din estul Ucrainei, prin vânzări de cărbune. Poroșenko este unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina. Bunurile sale au fost deja înghețate pe perioada procesului, în care, dacă e găsit vinovat, ar putea fi condamnat la 15 ani de închisoare. Fostul președinte, acum parlamentar și lider al partidului de opoziție Solidaritatea Europeană, îl acuză pe succesorul său, Volodimir Zelenski, că l-ar persecuta politic.
Poroșenko a venit la conducerea țării după prostele pro-democrație de la Kiev, din 2014, care l-au forțat pe predecesorul său, Viktor Ianukovici să se refugieze în Rusia. În 2019, Poroșenko a pierdut însă alegerile prezidențiale în fața lui Volodomir Zelenski, care promitea că va lupta cu oligarhii și corupția sistemică din țară.
Nicu Popescu: R. Moldova e pregătită pentru „orice scenarii, negative sau pozitive”
Ministrul de externe moldovean Nicu Popescu a asigurat că R. Moldova este pregătită pentru „orice scenarii, negative sau pozitive” legate de situația tensionată de la granița ruso-ucraineană. Într-o declarație făcută Europei Libere după ședința comună a guvernelor României și R. Moldova la Chișinău, Nicu Popescu și-a refirmat speranța că actualele tensiuni din regiune „vor fi soluționate prin metode pașnice, prin metoda dialogului, în baza respectului suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor din regiune, evident și a Ucrainei, evident și a R. Moldova. Evident că suntem foarte îngrijorați, dar sperăm că această fază de tensiuni va fi depășită.”
Vineri, la baza militară Mihail Kogălnicean din România, atât secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, cât și președintele român Klaus Iohannis au vorbit despre amenințarea reprezentată de criza de la granița ruso-ucraineană, Iohannis calificând-o drept „cea mai gravă” de la căderea Cortinei de fier. „ (...)actuala criză nu este doar una regională, care se limitează la Ucraina, la Marea Neagră sau la securitatea europeană. Această criză afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic” a spus președintele României.
De marți 8 februarie 2022, Statele Unite au început să transfere – temporar – trupe în România, pe fundalul tensiunilor dintre Occident și Rusia legate de situația din jurul Ucrainei.
NATO își întărește prezența militară în țările din flancul estic iar vineri, în timpul vizitei din România, Stoltenberg a declarat că Alinața Nord-Atlantică analizează dacă ar trebui să-și adapteze prezența pe termen mai lung în flancul estic, cu grupuri de luptă în România și alte țări din sud-estul NATO.
Președintele american Joe Biden și Departamentul de stat american i-au îndemnat, joi seară, pe cetățenii americani care se mai află în Ucraina să părăsească imediat țara, pentru că – a spus Biden – „lucrurile ar putea deraia foarte repede”.
La Chișinău au fost semnate mai multe acorduri între R.Moldova și România
La Chișinău a fost semnat acordul de reducere sau anulare a tarifelor de roaming dintre R.Moldova și România. Acordul, semnat la ședința comună a guvernelor celor două țări care a avut loc în capitala R.Moldova prevede că pentru apelurile efectuate în roaming din România în Republica Moldova tarifele vor scădea de cel puțin 10 ori, pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova nu va fi perceput tarif, iar pentru serviciile de Internet utilizate în roaming în România tarifele vor scădea de cel puțin 5 ori.
Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, citat de Radio Chișinău, aproximativ 30% din întregul trafic de roaming utilizat de cetățenii Republicii Moldova este cu România.
Tot la ședința comună a celor două guverne, prima organizată la Chișinău de la lansarea acestor reunini în 2012 la Iași, s-au semnat acordurile privind ajutorul nerambursabil de 100 de milioane de euro acordat de București Republicii Moldova, precum și cele privind construcția unui pod rutier peste râul Prut la Ungheni, care va facilita circulația spre Iași, și consolidarea podului de la Giurgiulești. În conferința de presă care a urmat semnării acordurilor, premierul român Nicolae Ciucă a remarcat că în acest fel Moldova va fi și mai bine conectată la sistemul rutier european.
Pentru moment însă, în România, proiectele privind autostrăzile din Moldova, A8 (Autostrada „Unirii” între Ungheni și Tg.Mureș) și A7 (Suceava – București) sunt într-un stadiu incipient, iar în 2022 perspectivele sunt modeste, potrivit unui bilanț prezentat de Hotnews.ro: ar putea fi lansate primele licitații de execuție pe Autostrada „Unirii” A8 și s-ar putea deschide primul șantier pe Autostrada Moldovei A7.
Premierul român Nicolae Ciucă a vorbit și despre vulerabilitatea energetică a R. Moldova, care ar putea fi depășită printr-o serie de proiecte de interconectarea între cele două țări. Totodată, România ar putea oferi R. Moldova capacități de stocare a gazului, care împreună cu cele din Ucraina, ar putea asigura alimentarea țării și în timpul iernii la prețuri convenabile.
Moldova dorește să aibă 30% din consumul său anual de gaze naturale sub formă de stocuri, dar nu a dezvoltat încă infrastructura necesară, remarcă economistul Veaceslav Ionița.
Secretarul general NATO în România: Cerem Rusiei să detensioneze situația
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg se află în România, în timp ce Statele Unite trimit trupe din Germania, pentru a consolida flancul estic al NATO ca răspuns la masarea trupelor ruse la graniță cu Ucraina. „Cerem Rusiei să detensioneze situația și să se angajeze în dialog cu NATO”, a declarat între altele Stoltenberg, care a vizitat baza militară Mihail Kogălniceanu, alături de președintele României, Klaus Iohannis. Pe lângă militari români și americani, la baza militară din județul Constanța se mai află militari italieni și germani.
La rândul său, președintele României a estimat că este „cea mai gravă criză” prin care trece Europa „de la căderea Cortinei de fier”, a pledat din nou pentru întărirea prezenței NATO la Marea Neagră și a reafirmat „sprijinul României pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei”.
„Reiterez, cu acest prilej, sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republicii Moldova, ale Georgiei și ale Ucrainei și pentru dreptul acestor state de a-și clădi un viitor în baza propriilor aspirații europene și euroatlantice” a spus președintele României.
De marți 8 februarie 2022, Statele Unite au început să transfere – temporar – trupe în România, pe fundalul tensiunilor dintre Occident și Rusia legate de situația din jurul Ucrainei. „Misiunea importantă a acestor soldați este să demonstrăm, în mod clar, angajamentul nostru puternic față de aliații noștri” a declarat miercuri, comandantul Regimentului 2 de Cavalerie al Statelor Unite, colonelul Joe Ewer, staționat la Vilseck, în Germania, de unde soldaţii regimentului au început să plece spre România.
La începutul lunii februarie, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a anunțat că Statele Unite vor trimite 1.000 de militari din Germania în România. Trupele se vor afla sub comandă americană. „Nu sunt trupe permanente și nu vor lupta în Ucraina, ci au scopul de a întări postura aliaților noștri din Europa de Est”, a declarat oficialul american.
Antony Blinken: Noi forţe ruseşti sosesc la frontiera cu Ucraina. Invazia ar putea începe în orice moment
Noi forţe ruseşti continuă să sosească la frontiera cu Ucraina şi o invazie în Ucraina ar putea începe în orice moment, inclusiv în timpul Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, a declarat vineri secretarul de stat american, Antony Blinken.
Declarația vine să întărească avertismentul dat joi seară de președintele Joe Biden și îndemnul acestuia, adresat americanilor aflați în Ucraina, să părăsească țara pentru că „lucrurile ar putea deraia foarte repede”.
Vorbind la o conferinţă de presă la Melbourne, Blinken a spus că Washingtonul va continua să-şi retragă personalul de la ambasada din Kiev.
Imagini ale unor sateliţi comerciali – publicate de o companie privată din Statele Unite, relatează Reuters - arată noi desfăşurări ale forţelor militare ruseşti în mai multe locuri din apropierea Ucrainei, ceea ce sugerează continuarea consolidării trupelor amplasate în zonă de către Moscova, pe fondul unei ofensive diplomatice destinate să dezamorseze criza.
ITA confirmă că patinatoarea rusă Kamila Valieva a folosit substanțe interzise
Noua stea a patinajului feminin din Rusia, Kamila Valieva. în vârstă de 15 ani, a fost testată pozitiv pentru o substanță interzisă în competițiile sportive, ceea ce pune sub semnul întrebării medalia de aur pe echipe la patinaj artistic, câştigată de echipa ei luni, la Jocurile Olimpice de la Beijing.
Valieva a fost testată pozitiv la o competiție națională, care avusese loc înainte de Jocurile Olimpice.
S-a descoperit că patinatoarea a folosit trimetazidină, un medicament pentru inimă care nu este permis în mod normal în competițiile sportive, potrivit unui comunicat, difuzat vineri, al Agenției Internaționale de Testare (ITA).
Valieva a devenit renumită pentru faptul că a fost prima patinatoare care, în concurs, a executat mai multe salturi cavdruple, o performanță atletică.
Acum nu mai este sigur că echipa Rusiei, care a câștigat concursul pe echipe la patinaj artistic, învingând Statele Unite și Japonia, mai primește medalia. Incidentul ridică noi semne de întrebare despre participarea atleților ruși la Jocurile Olimpice, după cazurile masive de dopaj de la Olimpiada din 2014, de la Soci.
După Olimpiada de la Soci s-a descoperit o schemă întreagă de dopare a sportivilor, pusă la cale și susținută de autoritățile ruse. Sportivii ruși participă acum la evenimente sportive internaționale, cum ar fi Jocurile Olimpice, în baza unei permisiuni speciale și numai dacă federațiile lor sportive declară că sunt „curați” de substanțe interzise.
La Beijing, atleții ruși nu participă sub steagul național,
Federația Internațională de Patinaj a declarat că o decizie finală privind medalia de aur va fi luată după ce „dosarul este analizat în detaliu”.
Mark Adams, un purtător de cuvânt al Comitetului Olimpic Internațional, a declarat, vineri, la o conferință de presă la Beijing, că nu știe când se va rezolva cazul sau când vor fi decernate medaliile pentru eveniment.
Valieva este suspendată până la o decizie a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), dar a luat parte la două antrenamente organizate vineri. Între timp, Comitetul Olimpic din Rusia a transmis că ia măsuri pentru a-și proteja sportivii și pentru a păstra medalia de aur „câștigată cinstit”.
Trimetazidina, medicament utilizat pentru a trata anginele pectorale, este interzisă de Agenţia Mondială Antidoping (AMA/WADA) din 2014.
Valieva a fost depistată pozitiv la un control antidoping efectuat pe 25 decembrie, în cursul Campionatelor Rusiei. A durat până pe 8 februarie pentru ca un laborator din Suedia să raporteze că a detectat o substanță interzisă iar o zi mai târziu, Agenţia antidoping rusă (RUSADA) a "suspendat-o provizoriu cu efect imediat".
Sportiva a făcut apel la decizia RUSADA pe 9 februarie şi „o nouă audiere a avut loc în aceeaşi zi", adaugă ITA.
Trei europarlamentari cer UE să-i ofere R.Moldova un statut preliminar de aderare
Trei europarlamentari au cerut Uniunii Europene să ofere, în viitorul apropiat, un statut preliminar de aderare pentru Republica Moldova, asemănător celui pe care îl are Norvegia, ceea ce-i va permite să devină membru al pieței unice europene, „ca etapă preliminară în procesul de aderare la UE”. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R.Moldova, a anunțat într-un mesaj pe Facebook, că cererea se conține în amendamentele la un proiect de raport al Parlamentului European privind implementarea Acordului de Asociere cu UE, amendamente pe care le-a depus joi seara, 10 februarie, împreună cu președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul parlamentar „Euronest”, Andrius Kubilius, și cu vicepreședintele Delegației Parlamentului la „Euronest”, Andrzej Halicki.
„Există acum, la Chișinău, o majoritate politică proeuropeană care a arătat că vrea și poate să accelereze reformele prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. De aceea, prin acest raport, trebuie să arătăm clar că Parlamentul European observă aceste eforturi și că suntem dispuși să ajutăm și mai mult Republica Moldova în dorința de a implementa reformele necesare pentru apropierea de Uniunea Europeană și pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor”, a menționat Siegfried Mureșan.
Totodată, europarlamentarul a cerut statelor membre UE să sprijine Republica Moldova în investigarea fraudei bancare, „astfel încât banii care au dispărut din băncile moldovenești să poată fi recuperați mai repede”.
De asemenea, amendamentele propun ca „Parlamentul European și Consiliul UE să adopte, fără întârziere, noua asistență macro-financiară de 150 de milioane de euro propusă de Comisia Europeană pentru Republica Moldova la începutul acestui an”, iar Comisia Europeană „să asigure Republicii Moldova suficient sprijin tehnic pentru a putea implementa în mod adecvat reformele necesare acordării ajutorului financiar”
„Dorim, în același timp, să încurajăm și celelalte instituții europene, precum și statele membre să crească sprijinul pentru Republica Moldova și pentru cetățenii săi”, a mai declarat Siegfried Mureșan, după depunerea amendamentelor.
Pentru a fi adoptat, proiectul de raport privind implementarea Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova, cu tot cu amendamentele depuse de deputații europeni, trebuie să fie votat mai întâi în Comisia pentru afaceri externe, apoi în sesiunea plenară a Parlamentului European.
Premierul Nicolae Ciucă despre contribuția României la „îmbunătățirea vieții cetățenilor din R.Moldova”
Premierul României, Nicolae Ciucă, a declarat că Bucureștiul acordă cele 100 de milioane de euro Republicii Moldova sub forma unui împrumut nerambursabil pentru a contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Banii vor fi direcționați spre proiecte concrete de infrastructură care vor moderniza Republica Moldova, a precizat premierul român, într-un interviu pentru TVR1, transmite IPN.
Premierul Ciucă spune că pe lângă proiectele de reabilitare și construcție a podurilor peste Prut, un proiect pe termen mai lung este extinderea Autostrăzii Moldovei, astfel încât să existe conexiune rutieră modernă între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Rămâne prioritară și problema securității energetice pe agenda guvernelor celor două țări, fiind deja purtate discuții despre stocarea gazelor naturale procurate de Republica Moldova în depozitele din România, a adăugat premierul de la București.
Referindu-se la ajutorul de 100 de milioane de euro oferit Republicii Moldova, Nicolae Ciucă s-a arătat încrezător în privința capacității de absorbție a acestor fonduri. Ajutorul financiar nerambursabil este acordat pentru o perioadă de 7 ani, cu posibilitatea de prelungire cu 3 ani.
„Sunt 100 de milioane de euro, care vor fi asigurate de la bugetul de stat al României. Banii vor fi folosiți pe toate proiectele care vizează nevoile Guvernului de la Chișinău pentru a putea să îmbunătățească viața cetățenilor. E vorba de domeniul energetic, cel de transporturi, partea de digitalizare, domeniul educației, avem de asemenea discuții între Ministerul de Interne din Republica Moldova și cel din România pe tot ce înseamnă rezolvarea aspectelor de securitate transfrontalieră. Sensul este să cheltuim acești bani cu chibzuință și cât se poate de eficient. Să avem contribuția noastră la îmbunătățirea vieții cetățenilor din Republica Moldova”, a mai spus Nicolae Ciucă.
Un acord de finanțare nerambursabilă în valoare de 100 milioane euro a fost semnat între România și Republica Moldova și în anul 2010. Documentul a expirat la sfârșitul lunii martie anul trecut, iar Chișinăul n-a reușit să valorifice decât 32 de milioane din totalul de 100 de milioane.
Biden îi îndeamnă pe americanii aflați în Ucraina să părăsească țara „acum”
Președintele american Joe Biden a cerut cetățenilor americani rămași în Ucraina să părăsească țara imediat din cauza pericolului crescând pe care îl reprezintă trupele ruse, desfășurate la granița cu Ucraina.
Într-un interviu pentru postul de televiziune NBC News, Biden a avertizat că nu va trimite trupe pentru a-i repatria pe americani, dacă Moscova invadează Ucraina.
Rusia continuă să ne respingă că are avea intenția să atace Ucraina, deși trimis, potrivit estimărilor occidentale, peste 100.000 de militari în apropierea graniței cu țara vecină. Totodată, Putin a trimis în Belarus în jur de 30.000 de militari pentru manevre comune cu armata belarusă, care au loc în apropiere de granița cu Ucraina.
Ucraina, pe de altă parte, a acuzat Rusia că îi blochează accesul la mare cu manevrele navale pe care le organizează în aceste zile.
„Cetățenii americani ar trebui să plece acum”, a spus președintele american la NBC News.
„Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume. Este o situație foarte diferită și lucrurile ar putea deraia foarte rapid.”
Departamentul de Stat american a emis un nou avertisment prin care îi îndeamnă pe americanii aflați în Ucraina să părăsească țara.
„Nu călătoriți în Ucraina din cauza amenințărilor sporite ale acțiunilor militare rusești și COVID-19”, se arată în avertismentul din 10 februarie.
„Cei care se află în Ucraina ar trebui să plece acum prin mijloace de transport comerciale sau private”, a adăugat acesta.
„Dacă rămâneți în Ucraina, manifestați prudență sporită din cauza infracționalității, a tulburărilor civile și a potențialelor operațiuni de luptă în cazul în care Rusia ar întreprinde o acțiune militară. Unele zone prezintă un risc crescut”.
La 1 februarie, Departamentul de Stat i-a avertizat pe călătorii americani să evite Belarus din cauza „aplicării arbitrare” a legilor, a riscului de detenție și a consolidării militare rusești „neobișnuite și îngrijorătoare” de-a lungul graniței dintre Belarus și Ucraina.
Această avertizare a venit în timp ce guvernul Canadei i-a avertizat pe cetățenii canadieni să evite orice călătorie în Ucraina, invocând „amenințările rusești continue și riscul unui conflict armat”.
Pe 26 ianuarie, Ambasada SUA la Kiev a emis o alertă prin care îi îndemna pe americanii aflați în Ucraina să ia în considerare posibilitatea de a părăsi țara, având în vedere situația „imprevizibilă”, pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia provocate de acumularea de trupe în apropierea graniței cu Ucraina.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vizitează România
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vine vineri în România, la o zi de la intrarea în țară a primelor convoaie cu tehnică militară care vor dota detașamentul SUA Task Force (TF) Cougar, relocat din Germania.
Detașamentul este constituit din militari ai Batalionului 2 - Regimentul 2 Cavalerie, dotați cu transportoare blindate Stryker, specializați în artilerie, geniu și structuri de sprijin.
Șeful NATO va merge alături de președintele Klaus Iohannis la baza militară „Mihail Kogălniceanu”, din Constanța, unde au ajuns vineri dimineață și cei 1.000 de soldați americani relocați de Washington din Germania în România pentru a consolida flancul estic al NATO.
Mai multe, pe pagina Europei Libere pentru România.
Călătoriile interurbane și inter-raionale se scumpesc cu 15% până la 30%
Greva transportatorilor s-a încheiat, călătoriile interurbane și inter-raionale se scumpesc cu 15% până la 30%.
Protestul transportatorilor de pasageri s-a încheiat, după ce Ministerul Infrasturcturii a aceptat, în principiu, ca prețul călătoriilor interurbane să crească până la 70 de bani pentru un kilometru, iar al călătoriilor inter-raionale – până la 80 de bani. Este o majorare care ar trebui să acopere parțial scumpirea prețului pentru carburanți.
Decizia finală va fi anunțată marțea viitoare la o conferință de presă, iar președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto, Oleg Alexa, a declarat că discuția de joi a fost constructivă și au fost făcuți pași suficienți în întâmpinarea revendicărilor transportatorilor. Nu se cunosc detaliile înțelegerii.
Luni, la declanșarea grevei, Alexa preciza – într-un interviu pentru radio Europa Liberă - că pe lîngă majorarea prețului la transport, protestatarii mai vor aprobarea unui tarif al serviciilor de autogară și lichidarea schemelor de corupție din Agenția Națională de Transport Auto, Ministerul Infrastructurii si autogări. Alexa reproșa totodată autorităților că nu au folosit niciuna din „pârghiile” de care ar dispune – în afară de ajustarea tarifelor – pentru a-i susține pe transportatorii de pasageri, cum ar fi „returnarea TVA pe motorină” și lupta cu „transportul ilicit”, un domeniu care potrivit lui Oleg Alexa ar avea un volum de activitate „cu nimic mai mic” decât cel legal.
Andrei Spînu: În martie, facturile la gaz ar putea să fie mai mici
Creșterea tarifului la gaze nu se datorează clauzelor din noul contract cu Gazprom, încheiat de actualul guvern, ci creșterii masive a prețului la gaze pe piața mondială, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu. În martie însă, facturile la gaze ar putea să fie mai mici, pentru că și prețul gazului a scăzut luna aceasta cu aproape 100 de dolari, a mai spus Spînu, într-un interviu cu Europa Liberă.
Mai mult, a spus că la începutul săptămânii i-ar trimis o scrisoare șefului de la Gazprom, Alexei Miller, în care cere să fie discutate o serie de probleme, începând cu un nou acord de livrare a gazelor. „Am expediat o solicitare către dul Miller (...) să avem o întâlnire în care să discutăm mai multe subiecte, inclusiv auditul , inclusiv acest contract, ca să vedem care sunt pașii următori ” a spus Spînu.
Ministrul Infrastructurii a explicat din nou că actualul contract este, în fond, „vechiul contract din 2006, care a fost numai prelungit”, cu aceleași clauze. Clauze care nu au putut fi renegociate anul trecut pentru că monopolistul rus Gazprom nu era dispus la compromisuri în raport cu actuala guvernare de la Chișinău. „Nu este ușor să negociezi cu Gazprom”, a remarcat Spînu, dând ca exemplu și ultimele neînțelegeri între compania rusă și guvernul R. Moldova privind auditul independent al datoriei istorice la gaze.
Potrivit ministrului Infrastructurii, Gazprom este cel care emite pretenții nefondate, motiv pentru care s-ar putea ca auditul să nu fie încheiat până la 1 mai, așa cum este stipulat în protocolul încheiat anul trecut.
R. Moldova: rata inflației este de 13,9%, iar rata de creștere a prețurilor la alimente este de 17,46%
În R. Moldova, rata totală a inflației este de 13,9%, în timp ce rata de creștere a prețurilor la produsele alimentare este de 17,46%, arată datele publicate de site-ul Trading Economics.
Este o creștere substanțială față de indicatorii din decembrie 2020. „Vedem o inflație mare la produsele alimentare, ceea ce este paradoxal, pentru că Republica Moldova este o țară agrară”, a comentat pentru IPN Viorel Gîrbu, expert economic. Rata de creștere a prețurilor la produsele alimentare este mai mare ca în sectorul energetic, a subliniat Gîrbu, care pune acest fenomen și pe seama unei piețe disfuncționale, fără concurență reală.
Inflația va rămâne ridicată în zona euro cel puțin până la sfârșitul verii, a avertizat Bruxelles-ul, din cauza prețurilor record la energie și întreruperilor din lanțul de aprovizionare.
În primul trimestru al acestui an, inflația va atinge 4,8% și se va menține la peste 3% până în al treilea trimestru, arată ultimelor prognoze economice ale Comisiei Europene. S-ar putea ca la sfârșitul anului, rata inflație să scadă la 2,1%.
Acum, toată atenția se întoarce spre Banca Centrală Europeană de la Frankfurt, unde președinta BCE, Christine Lagarde, nu a confirmat încă dacă instituția va majora în sfârșit ratele dobânzilor în cursul acestui an pentru a lupta cu inflația.
Ratele dobânzilor din zona euro sunt negative din 2014, o politică introdusă de predecesorul lui Lagarde, Mario Draghi, ca răspuns la un nivel extrem de scăzut al inflației în urma crizei datoriilor băncilor europene.
Când inflația crește, se așteaptă ca ratele dobânzilor să urmeze exemplul. Cei care împrumută bani cer rate mai mari pentru a se asigura că nu pierd (prin inflație) atunci când debitorii le rambursează datoriile.
În pofida presiunilor politice, timp de luni de zile, Lagarde a refuzat să promită o creștere a ratei dobânzii, dar după ce inflația a atins nivelul record de peste 5% în ianuarie, Lagarde a făcut primele declarații mult mai „bătăioase”, care lasă de înțeles că va înăspri politica monetară, umând exemplul Marii Britanii și Statelor Unite.
În Statele Unite, prețurile au crescut cu o viteză nemaiîntâlnită în ultimii 40 de ani, arată ultimele estimări ale agenției Bloomberg. Iar creșterea preșurilor este un indice cheie al ratei inflației.
Prețurile au crescut cu 7,5% în ultimul an, arată datele publicate joi.
Europa Liberă lansează un nou talk show împreună cu Moldova 1
Radio Europa Liberă Moldova, serviciul moldovean al postului Europa Liberă/Libertatea, lansează joi un nou proiect în colaborare cu IPNA Teleradio-Moldova, instituția publică națională a audiovizualului din Republica Moldova.
Jurnalista Europei Libere Liliana Barbăroșie va modera dezbaterea live săptămânală „Joi cu Liliana Barbăroșie”, o co-producție, care va fi difuzată de Moldova 1, principalul canal de televiziune de la Teleradio-Moldova.
Bazată pe independența editorială și profesionalismul Europei Libere, „Joi cu Liliana Barbăroșie” va fi o emisiune de dezbateri deschise și responsabile, care va oferi telespectatorilor moldoveni informații necenzurate despre evenimente și evoluții de natură să le afecteze viața.
Talkshow-ul debutează astăzi, 10 februarie, la ora 19:30 cu o discuție despre relațiile Republicii Moldova cu România, anticipând ședința comună a guvernelor român și moldovean programată la Chișinău pentru vineri.
Corespondentă a Europei Libere din 2007, Liliana Barbăroșie este deținătoare a trei premii anuale conferite de Centrul pentru Jurnalism Independent și Comitetul pentru Libertatea Presei pentru performanțele sale jurnalistice.
Moldova 1 difuzează deja produse ale postului de radio Europa Liberă/Libertatea, între care documentarele din seria Pur și Simplu ale serviciului moldovean al Europei Libere și emisiunea Newsday produsă de Current Time TV, postul de televiziune RFE/RL în limba rusă.
La granița cu Ucraina au loc manevre comune ruso-belaruse
La granița cu Ucraina au loc manevre comune ruso-belaruse, la care participă în jur de 30.000 de militari ruși, potrivit estimărilor occidentale. Exercițiile se desfășoară tot în zona de graniță cu Ucraina, fapt care facă să crească tensiunile în regiune, chiar dacă luni, aflat la Moscova, președintele francez Emmanuel Macron a obținut de la omologul său rus Vladimir Putin asigurarea că militarii ruși vor fi retrașidupă terminarea manevrelor. Exercițiile comune din Belarus se adaugă celor mai mari menevre navale rusești din Marea Mediterană de la căderea URSS, ceea ce nu face decât să tensioneze și mai mult situația în jurul Ucrainei.
Între timp la Berlin are loc o nouă reuniune a „formatului Normandia”, în care ar trebui negociată soluționarea conflictului armat din estul Ucrainei. Din acest format fac parte Ucraina și Rusia, plus Germania și Franța ca mediatori. Se speculează că Rusia ar vrea să-i includă și pe reprezentanții regiunilor separatiste pro-ruse din estul Ucraine, ca parte separată. O idee respinsă categoric până acum de Kiev. „Normandia” este formatul în care s-au negociat acordurile de la Minsk din 2014, respectate numai parțial de Ucraina, de separatiști și de Rusia.
Premierul britanic Boris Johnson este așteptat în Polonia și la sediul NATO de la Bruxelles
Premierul britanic Boris Johnson este așteptat în Polonia și la sediul NATO de la Bruxelles, unde va discuta cu secretarul general Jens Stoltenberg. Un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe a declarat separat că Boris Johnson și premierul polonez Mateusz Morawiecki se vor întâlni cu soldații britanici staționați în Polonia, iar apoi vor purta discuții cu președintele Andrzej Duda. Marea Britanie a anunțat pe 7 februarie că va trimite încă 350 de soldați în Polonia, după ce a staționat acolo 100 de militari anul trecut, în timpul crizei migranților de la granița cu Belarus.
R. Moldova continuă eforturile de diversificare a resurselor energetice
R. Moldova continuă eforturile de diversificare a resurselor energetice, iar unul din furnizorii potențiali de gaz ar fi Azerbaidjanul, unde s-au aflat ministrul de externe Nicu Popescu, după Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.
„Am subliniat importanța strategică a coridorului sudic al gazelor pentru diversificarea surselor și rețelelor de import a gazelor naturale precum și sporirea rezilienței energetice a țării noastre. Am convenit pentru perioada următoare desfășurarea unei runde de consultări politice bilaterale la nivel de secretari de stat”, a declarat Nicu Popescu, potrivit unui comunicat din 9 februarie al Ministerului de Externe de la Chișinău.
Coridorul Sudic de gaze este un proiect energetic complex, care a implicat colaborarea a şapte ţări şi a 11 companii energetice, rezultând într-un sistem de transport al gazelor de 3.500 de kilometri, oferind o nouă cale de alimentare cu gaze pentru Europa.
Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz – companie controlată de Gazprom – nu crede că gazele azere ar putea concura la preț cu cele furnizate de Gazprom. Într-un interviu citat de Mold-street.md, Ceban estima că o mie de metri cubi de gaz azer, transportat prin Coridorul Sudic, ar putea să coste 200 de dolari, față de numai 20 de dolari pentru gazul rusesc, furnizat prin conductele tradiționale care trec prin Ucraina.
Vinerea trecută (4 februarie 2022), la Baku, a avut loc o nouă reuniune a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, la care au participat țările implicate în acest proiect, dar și țări care ar vrea să i se alăture, precum R. Moldova, reprezentată de Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.
Vineri, la Chișinău are loc ședința comună dintre guvernele R.Moldova și României
Vineri, la Chișinău, are loc ședința comună dintre guvernele Republicii Moldova și României în cadrul căreia se va semna acordul privind ajutorul nerambursabil de 100 de milioane de euro, acordat de București. Acordul va fi valabil 7 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 3 ani, la fel ca acordul precedent, expirat în 2021, prin care R. Moldova nu a reuit să atragă decât 40 de milioane de euro.
Guvernarea PAS a precizat că banii vor fi direcționați spre proiecte de infrastructură, în special în zonele rurale, pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor de la sate. Opoziția cere ca acest ajutor să nu fie politizat, iar de fonduri să beneficieze toate localitățile, indiferent de apartenența politică a autorităților locale.
Joi, Guvernul de la București a adoptat o serie de documente legate de acordurile bilaterale care vor fi semnate la Chișinău „în domenii precum energie, securitate energetică, comunicații, cercetare și digitalizare, educație și infrastructură", a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului României.
Tot la ședința comună de vineri a celor două guverne urmează să fie semnat acordul privind construcția podului peste Prut dintre localitățile Ungheni (Republica Moldova) și Ungheni (România), acordul privind renovarea și modernizarea podului Ghiurgiulești-Galați și cel care va aduce o reducere substanțială sau chiar eliminarea unor taxe de roaming.
Parlamentul aprobă măsura extraordinară de evaluare a candidaților la Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor
Parlamentul a adoptat în lectură finală măsura extraordinară de evaluare a candidaților pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, văzută drept un prim pas de reformă a justiției și curățare a sistemului de angajați cu probleme de integritate.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 63 de voturi PAS.
Președinta comisiei parlamentare juridice, Olesea Stamate, a spus că proiectul votat exclude orice imixtiune din partea Ministerului Justiției și a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția. „Suntem ferm convinși că procesul de evaluare a candidaților la funcția de membru al CSM, CSP, precum și ale organelor specializate ale acestora se va desfășura cu brio și vom avea către luna mai a acestui an componenența acestor consilii formată din oameni integri și profesioniști”, a declarat Olesea Stamate.
Blocul comuniștilor și socialiștilor a criticat graba cu care guvernarea a avansat acest proiect, părăsind în semn de protest sala de ședință. „Noi am fost consecvenți atunci când am votat cu majoritatea parlamentară modificarea Constituției. Nu putem înțelege lipsa de reacție și atitudine față de recomandările Comisiei de la Veneția. Cu părere de rău, am fost refuzați și de către plen, și de către Biroul Permanent”, a spus socialistul Vlad Bătrâncea. El a invocat și lipsa de consens larg cu privire la reforma justiției, în special reforma procuraturii, precum și formulări vagi, fără mecanisme clare de reglementare, pe care le-ar conține proiectul votat.
Un studiu al Fundației germane Friedrich Ebert Moldova, elaborat de experți anticorupție și dat publicității în ajun, ridică însă serioase semne de întrebare privind definirea și constituționalitatea criteriilor de evaluare a integrității.
Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor sunt autorități de autoreglementare în domeniul judecătoresc și al procuraturii. Ambele au membri cu mandate expirate, fiind formate atât de reprezentanți ai breslei, cât și de delegați ai societății civile sau ai altor autorități.
Potrivit ministrului justiției, Sergiu Litvinenco, formula de pre-vetting sau de evaluare a candidaților la funcția de membru în CSM și CSP presupune formarea unei comisii speciale, din care trei reprezentanți vor fi delegați experți străini, iar trei experți din țară delegați de către parlament, proporțional numărului de mandate, respectiv două persoane vor fi delegate de majoritate și una de opoziție. Această măsură extraordinară ar urma să înceapă pe 1 martie.
Printre criticii acestui proiect se numără și fostul premier Ion Chicu, care consideră că procedura votată de majoritatea PAS contravine Constituției. În special, Chicu s-a referit la îngrădirea dreptului de a fi ales în interiorul breslei judecătorilor sau procurorilor. Anterior toți doritorii își înaintau candidaturile în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor sau procurorilor. Câștigau cei care acumulau cele mai multe voturi.
Lituania dorește o prezență militară americană cu statut permanent
Președintele Lituaniei a declarat că va cere Statelor Unite să staționeze permanent trupe în țara sa, în timp ce aliații occidentali încearcă să-și consolideze securitatea pe fondul preocupărilor legate de intențiile militare ale Rusiei într-o regiune tensionată.
„Bineînțeles, vom discuta cu Statele Unite pentru a ne asigura că forțele americane, prin rotație, se vor afla permanent în Lituania”, a declarat președintele Gitanas Nauseda, într-o conferință de presă, pe 9 februarie. „Acesta ar fi cel mai bun impuls pentru securitate și descurajare pe care NATO l-ar putea oferi nu doar Lituaniei, ci întregii regiuni”, a spus Nauseda.
Din 2019, Statele Unite desfășoară prin rotație grupuri de luptă de aproximativ 500 de militari în Lituania, țară membră a NATO și fostă republică sovietică care are graniță cu exclava rusă Kaliningrad.
Alte țări membre ale NATO au anunțat, de asemenea, planuri de consolidare a trupelor în Europa de Est și în țările baltice, pe fondul tensiunilor în creștere cu Moscova și a unei avalanșe de reuniuni diplomatice și de securitate convocate în grabă în regiune.
Rapoarte ale serviciilor de informații occidentale susțin că Rusia a plasat aproximativ 100.000 de militari în apropierea graniței cu Ucraina, provocând îngrijorări tot mai mari cu privire la o incursiune iminentă. Moscova neagă faptul că plănuiește să invadeze Ucraina.
Comentariile președintelui lituanian au fost făcute în aceeași zi în care Olanda a declarat că va spori numărul militarilor săi până la 350 (de la 270), într-un grup de luptă al NATO din Lituania.
Tot pe 9 februarie, parlamentul slovac a aprobat un tratat de apărare cu Statele Unite.
Ministrul britanic de externe se întâlnește cu Lavrov la Moscova, în timp ce Rusia începe exerciții militare în Belarus
Ministrul britanic de externe Liz Truss se întâlnește cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la Moscova, pe 10 februarie, în cadrul unei noi runde de diplomație intensă menită să reducă tensiunile provocate de consolidarea trupelor rusești în apropierea Ucrainei, pe care Occidentul o suspectează a fi preludiul unei invazii.
Premierul britanic Boris Johnson urmează să se deplaseze la Varșovia și la Bruxelles pentru consultări cu președintele polonez Adrezej Duda și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar cancelarul german Olaf Scholz se va întâlni cu liderii țărilor baltice la Berlin.
În timp ce liderii europeni încearcă să caute modalități de dezamorsare a crizei, Moscova și Minskul au început joi, 10 februarie, exerciții militare comune de 10 zile, în cadrul cărora aproximativ 30.000 de soldați ruși se vor deplasa în Belarus, pe fondul temerilor că ar putea fi folosiți într-o invazie în Ucraina.
Tot pe 10 februarie, Ucraina a început, de asemenea, exerciții militare anunțate anterior, ca răspuns la exercițiile rusești din Belarusul vecin.
La sosirea în capitala rusă, miercuri seara, Truss a postat un mesaj pe Twitter: „Sunt la Moscova, pentru a mă întâlni cu ministrul de externe Lavrov și a clarifica faptul că Rusia trebuie să își retragă imediat forțele și să respecte suveranitatea Ucrainei sau se va confrunta cu consecințe grave”.
Mai multe țări europene elimină treptat restricțiile legate de pandemia COVID-19
Spania a renunțat de marți, 8 februarie, la masca de protecție în spațiile publice. Această măsură va fi luată de Italia începând de vineri, pe măsură ce numărul cazurilor de infecții cu coronavirus scade, a anunțat ministrul italian al Sănătății, Roberto Speranza. Totodată, Suedia, după Danemarca, ridică și ultimele restricții sanitare impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus.
Statele Unite au început marți să transfere trupe în România
Statele Unite au început marți 8 februarie 2022 să transfere – temporar – trupe în România, pe fundalul tensiunilor dintre Occident și Rusia legate de situația din jurul Ucrainei. „Misiunea importantă a acestor soldați este să demonstrăm în mod clar angajamentul nostru puternic față de aliații noștri” a declarat miercuri, comandantul Regimentului 2 de Cavalerie al Statelor Unite, colonelul Joe Ewer, staționat la Vilseck, în Germania, de unde soldaţii regimentului au început să plece spre România.
„Împreună, (...) vom construi interoperabilitate și încredere. În acest fel, împreună, ne vom asigura aliații, îi vom descuraja pe adversari și vom fi pregătiți să apărăm alianța NATO", a mai spus Ewer jurnaliștilor. Colonelul american a reamintit că militarii Statelor Unite americane sunt în România la invitația guvernului de la București, iar misiunea lor e „deschisă” și va dura „atâta timp cât o cere și suntem bineveniți.”
La începutul lunii februarie, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a anunțat că Statele Unite vor trimite 1.000 de militari din Germania în România. Trupele se vor afla sub comandă americană. „Nu sunt trupe permanente și nu vor lupta în Ucraina, ci au scopul de a întări postura aliaților noștri din Europa de Est”, a declarat oficialul american.
Spania și Olanda vor trimite avioane de luptă în Bulgaria
Spania va trimite patru avioane militare şi 130 de militari în Bulgaria săptămâna aceasta, pentru misiuni de patrulare, în contextul creşterii tensiunilor genrate de concentrarea de forţe rusești în apropierea frontierei cu Ucraina, a anunţat miercuri Ministerul bulgar al Apărării. Ţările de Jos ar urma să trimită și ele două avioane F-35 în Bulgaria, în aprilie şi mai, tot pentru misiuni de patrulare.
„Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective”, afirma la sfârșitul lunii ianuarie ministrul bulgar al apărării Ștefan Ianev.
Președintele francez Emmanuel Macron își continuă turneul diplomatic dedicat crizei ucrainene
După Moscova și Kiev, marți seară, președintele francez Emmanuel Macron s-a aflat la Berlin pentru o întâlnire cu omologii săi german și polonez, Olaf Scholz și Andrzej Duda.
„Triumviratul de la Weimar”, cum se numește acest format diplomatic, a dat publicității un comunicat în care e subliniată unitatea europeană și transatlantică pentru „a menține securitatea și stabilitatea în regiune și integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”.
Macron a spus că va discuta propunerile făcute în timpul întâlnirii sale cu președintele rus Vladimir Putin privind „noile abordări” pentru garantarea securității în Europa. „Este și pentru noi important ... să avem aceste elemente de garanții de securitate. În ultimele zile au apărut noi abordări și dorim să continuăm să lucrăm la ele”, a spus el reporterilor.
Cei trei lideri au declarat că sunt dispuși să discute problemele de securitate de interes comun, probabil cu Rusia, și au susținut acordurile de pace de la Minsk, despre care Moscova și Kiev se acuză reciproc că nu le-au respectat. Macron, Scholz și Duda au subliniat, de asemenea, necesitatea unei descurajări militare puternice, parte a unei strategii duble a NATO în raport cu Rusia.
Nu este clar dacă vizita de luni a lui Macron la Moscova ar putea fi „momentul lui de la München”, remarcă publicația online Politico.eu, cu referire la München 1938, când Marea Britanie și Franța au cedat Germaniei naziste o parte din Cehoslovacia, sau prima etapă a unui nou proces diplomatic care să ducă la soluționarea crizei din jurul Ucrainei.
Pentru moment, Kremlinul a respins afirmația lui Macron că președintele Putin ar fi promis că se va abține de la orice gest de „escaladare” a tensiunilor, dar a confirmat că Rusia își va retrage trupele din Belarus după exercițiile militare comune.
