Ştiri
Rusia: nouă ani închisoare pentru baschetbalista americană Brittney Griner
Baschetbalista americană Brittney Griner (31 de ani) a fost condamnată de un tribunal rus la 9 ani de închisoare și amendată cu 1 milion de ruble (aproximativ 16.400 de dolari).
Griner a fost găsită vinovată de contrabandă cu droguri, infracțiune despre care judecătoarea a spus că a comis-o în mod deliberat. Griner a fost arestată cu mai puțin de un gram de ulei de canabis în bagajele sale pe Aeroportul Internațional Sheremetyevo din Moscova, pe 17 februarie.
Tribunalul din apropiere de Moscova a precizat că a ținut cont de faptul că Griner și-a recunoscut parțial vinovăția, de remușcările exprimate pentru fapta comisă, de starea de sănătate și de activitățile caritabile.
Ea a declarat că a fost „o greșeală cinstită” din cauza faptului că și-a făcut bagajele în grabă.
Apărarea lui Brittney Griner a anunțat imediat că va face apel, susținând că instanța a ignorat toate dovezile pe care le-a prezentat, precum și pledoaria de vinovăție a lui Griner.
Președintele american, Joe Biden a calificat condamnarea lui Brittney Griner „inacceptabilă” și a cerut Moscovei să o elibereze imediat.
„Este inacceptabil și fac un apel Rusiei să o elibereze imediat, astfel încât să poată fi alături de soția, cei dragi, prietenii și coechipierii ei”, a mai spus președintele american.
Rachete balistice chineze ar fi căzut în zona economică a Japoniei
Rachete balistice chineze au căzut se pare, pentru prima oară, în zona economică exclusivă (ZEE) a Japoniei, a anunţat joi ministrul japonez al Apărării, Nobuo Kishi, citat de AFP.
„S-ar putea ca cinci din nouă rachete balistice lansate de China să fi aterizat în ZEE a Japoniei”, a declarat Kishi jurnaliştilor, în timp ce China a început joi ample manevre militare în apele din jurul Taiwan-ului, ca reacție la vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, la Taipei.
Japonia a transmis Chinei o notă de protest, a mai spus Kishi, care a calificat incidentul drept o „problemă gravă care afectează securitatea naţională”.
China a început joi exerciţii militare ample în jurul Taiwan-ului ca răspuns la vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor, prima vizită a unei înalte oficialități americane în Taiwan din ultimii 25 de ani. Pelosi a făcut scurta escală la Taipei, unde s-a aflat marţi seara şi miercuri, în pofida protestelor Chinei, care consideră că Taiwan-ul îi aparține.
Iniţiativa lui Nancy Pelosi a fost considerată de China drept o provocare, un sprijin acordat susţinătorilor independenţei Taiwan-ului şi o schimbare a politicii americane.
Între timp, Nancy Pelosi a ajuns joi în Japonia, ultima etapă a turneului său asiatic.
Continuă disputa juridică privind Aeroportul Internațional Chișinău
Firma Komaksavia Airport Invest din Cipru, acționarul majoritar la Avia Invest, care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău, a contestat drept „o manipulare” a opinie publice comunicatul de miercuri al Ministerului Justiției, care arăta că Tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) a respins cererea companiei îndreptată împotriva R. Moldova și a acordat statului compensații de peste 216.000 de euro pentru cheltuielile suportate în procedura arbitrală.
Într-un comunicat de presă, Komaksavia susține că decizia de miercuri este „intermediară” și „va fi atacată într-o instanță superioară”. Compania precizează că Tribunalul de la Stockholm ar fi închis cazul din raționamente procedurale, și nu s-a expus pe caz, astfel încât „nu poate fi vorba de anularea contractului de concesionare a aeroportului și câștigul R. Moldova”.
În 2020, Komaksavia a cerut de la stat despăgubiri de peste 880 de milioane de euro, după ce Agenția Proprietății Publice a reziliat contractul pe 50 de ani de concesionare a activelor și terenului aferent Aeroportului Internațional Chișinău, motivând că firma nu își îndeplinse angajamentele contractuale.
Firma Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru este acționarul majoritar la Avia Invest, cu o cotă de participare de 95%, firmă care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău, concesionat în 2013.
Președinte al Consiliului de Administrație Avia Invest a fost controversatul om de afaceri și politicianul fugar Ilan Șor. Firma și-a schimbat de mai multe ori acționarii.
La sfârșitul lunii iulie anul acesta, Procratura Generală a anunțat că fostul premier Iurie Leancă este cercetat penal în dosarul concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău. El a fost audiat în acest dosar pe 22 iulie. Leancă era premier la data când s-a semnat acordul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău.
Stoltenberg: Europa este în cel mai periculos moment de la al doilea Război Mondial
Războiul din Ucraina este cel mai periculos moment pentru Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial şi Rusiei nu trebuie să i se permită să câştige acest război, a declarat joi, 4 august secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite Reuters.
„(...) este cea mai periculoasă situaţie din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Dacă preşedintele [Vladimir] Putin se gândeşte să facă unei ţări NATO ceva similar cu ce a făcut Georgiei, Republicii Moldova sau Ucrainei, atunci toată Alianța Nord-Atlantică se va implica, imediat'', a declarat Stoltenberg.
Stoltenberg a atras atenția că țările NATO trebuie să fie pregătite să sprijine Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru încă ceva timp, dacă vor să fie sigure că Rusia nu are câștig de cauză.
''Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu aibă succes'', a mai spus Stoltenberg.
Tariful la gaze a crescut | Moldovagaz cere Gazprom amânarea plății pentru august
Începând cu luna august, consumatorii casnici vor achita pentru un metru cub de gaze naturale cu 4 lei și 39 de bani mai mult, noul tarif stabilit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) fiind de 22 de lei și 99 de bani, cu TVA.
Într-un comunicat de presă, Consiliul de Administrație al ANRE precizează că noile scumpiri vin după ce, în ultimele două luni de la cea mai recentă majorare a tarifului la gazele naturale, „cotațiile gazelor naturale la bursele internaționale au urmat un trend accelerat de creștere”, în contextul sistărilor sau reducerilor livrărilor de gaze rusești spre mai bine de jumătate din statele UE.
Moldovagaz, nemulțumită de noul tarif
Compania Moldovagaz, subsidiara Gazprom a solicitat anterior o majorare mai mare, de peste 60%, ceea ce ar fi însemnat un tarif de 29 de lei şi 48 de bani pentru un metru cub de gaze. Asta după ce concernul rus Gazprom a majorat prețul pentru gazele livrate în Republica Moldova până la 1.460 de dolari per mia de metri cubi, cu 500 de dolari mai mult decât în iulie.
Într-o postare pe canalul său de Telegram, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a spus că „noul tarif nu acoperă prețul de achiziție, costurile de transport, furnizare și distribuție a gazelor naturale”.
În aceste condiții, Moldovagaz ar putea să nu-și poată îndeplini obligațiile contractuale față de Gazprom, mai spune Vadim Ceban. Potrivit lui, Moldovagaz a cerut deja de la Gazprom o amânare a plății pentru luna august, iar de la Comisia Națională pentru Situații de Urgență a solicitat amânarea plății TVA-ului la gazele naturale pentru perioada aprilie-august.
Totodată, Moldovagaz cere introducerea plăților în avans pentru gazele naturale consumate de către întreprinderile din sectorul energetic „și/sau transferarea unei datorii istorice în valoare de 660 de milioane de lei”, acumulată de acestea.
Gazprom: sancțiunile împiedică revenirea la livrările normale de gaze către UE
Gigantul energetic rus Gazprom susține că nu poate recupera o turbină esențială pentru aprovizionarea cu gaz a Europei din cauza sancțiunilor occidentale.
Turbina, folosită în gazoductul Nord Stream 1, este în Germania după ce s-a întors din Canada, unde a fost reparată.
Berlinul insistă că echipamentul nu este afectat de sancțiuni și acuză Rusia că nu își onorează contractele din motive politice. „Turbina așteaptă numai să fie cerută înapoi”, declara miercuri cancelarul german, Olaf Scholz.
Conducta cheie Nord Stream 1, care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, funcționează acum la o capacitate de numai 20%.
Pe fundalul războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei, Gazprom a sistat sau redus drastic livrările de gaze spre mai bine de jumătate din țările UE, începând cu Germania, cea mai mare economie europeană dar și cel mai mare client european al Gazprom. Ceea ce a dus la o explozie a prețului la gaz pe bursele europene, alimentată și de temerile că Rusia ar putea întrerupe total livrările spre UE.
Lemnele de foc nu se vor scumpi și vor putea fi cumpărate direct de la Moldsilva
Moldovenii care se încălzesc la sobe vor putea cumpăra lemne de foc în două tranșe, la un preț plafonat de stat. În luna septembrie, fiecare familie va putea achiziționa circa trei metri steri, iar în decembrie – în funcție de stocurile disponibile.
Prevederea se regăsește într-un plan al guvernului pentru asigurarea cetățenilor cu lemne de foc pentru sezonul rece.
Autoritățile își propun să asigure cu lemne de foc circa 650.000 de gospodării, în special, persoanele vulnerabile și vârstnicii, a precizat, într-o conferință de presă, secretarul general de stat al guvernului, Dumitru Udrea.
Pentru a împiedica scumpirile, guvernul a subvenționat agenția de stat Moldsilva cu peste 64 milioane de lei, astfel încât prețurile vor rămâne ca anul trecut: 550-875 de lei per metru ster pentru speciile tari (salcâm, stejar) și 350-475 de lei per metru ster pentru speciile moi.
Totodată, întreprinderile silvice nu vor mai vinde lemn de foc intermediarilor, ci direct cetățenilor și instituțiilor publice, prioritar celor de învățământ.
Pentru a preveni tăierile ilicite, lemnele vor putea fi duse la casele oamenilor doar pe timpul zilei, iar transportatorii vor trebui să aibă facturi fiscale, în care să fie indicat volumul transportat și numele cumpărătorului.
Necesitățile R. Moldova se ridică la un milion de metri steri de lemne de foc, dintre care circa 800.000 de metri steri vor fi asigurați de Moldsilva. Pentru asta, agenția va efectua tăierile prevăzute pentru primăvara anului 2023 mai devreme, a spus secretarul general al guvernului.
Volodimir Zelenski vrea ca Xi Jinping să convingă Rusia să pună capăt războiului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vrea să discute direct cu liderul Chinei, Xi Jinping, pentru a-l convinge să își folosească influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului.
Potrivit unei știri publicată de South China Morning Post, citată de The Guardian, Zelenski a spus: „Este un stat foarte puternic. Este o economie puternică. Deci poate influența politic și economic Rusia. China este [și un] membru permanent al consiliului de securitate al ONU”.
Până acum, China a refuzat să condamne invazia Rusiei în Ucraina, iar președintele Xi Jinping i-a spus lui Putin că va sprijini „suveranitatea și securitatea” Rusiei.
ONU va investiga uciderea a zeci de prizonieri de război din închisoarea Olenivka
La cererea Ucrainei și a Rusiei, Națiunile Unite vor investiga uciderea a zeci de prizonieri de război din închisoarea Olenivka, din estul Ucrainei. Moscova și Kievul se acuză reciproc de atacul cu rachete asupra centrului penitenciar.
António Guterres, secretarul general ONU, le-a declarat reporterilor că Națiunile Unite nu au autoritatea de a conduce anchete pénale, dar pot strânge informații pentru elucidarea circumstanțelor.
Rusia a susținut că armata ucraineană a folosit lansatoare de rachete furnizate de SUA pentru a lovi închisoarea din Olenivka, o așezare controlată de separatiști pro-ruși. Atacul a ucis 53 de prizonieri ucraineni și a rănit alți 75, au declarat autoritățile separatiste și oficiali ruși.
Armata ucraineană a negat lovitura, acuzând la rândul ei Rusia că ar fi atacat închisoarea pentru a masca posibile crime de război comise acolo, inclusiv împotriva unor membri ai batalionului „Azov”.
Închisoare pentru un cuplu care a cerut alipirea Kazahstanului de Nord la Rusia
Un tribunal din Kazahstan a condamnat un cuplu la câte cinci ani de închisoare pentru că a cerut ca Kazahstanul de Nord să devină parte a Rusiei. Tribunalul orașului Petropavl din regiunea Kazahstanului de Nord a declarat la 3 august că o curte de apel a confirmat verdictele și sentințele bărbatului și soției sale, cărora nu le-a fost devăluită identitatea.
Potrivit instanței, cuplul a cerut ca regiunea Kazahstanului de Nord să se separe și să se alăture Rusiei într-un mesaj pe platforma de messenger Chatroulette, în decembrie 2021. Ei au fost condamnați pentru prima dată pentru aceste acuzații în luna mai. Până la 3 august nu au fost făcute declarații și nici nu au fost publicate rapoarte oficiale despre acest caz.
Anunțul instanței a venit la o zi după ce o postare care numea Kazahstanul și Georgia creații „artificiale” a apărut pentru scurt timp pe contul fostului președinte rus Dmitri Medvedev de pe rețeaua de socializare VKontakte, înainte de a fi retrasă și atribuită hackerilor.
Negociatorii americani și iranieni reiau discuțiile pentru salvarea acordului nuclear din 2015
Negociatorii șefi din partea Iranului și a Statelor Unite reiau la Viena discuțiile privind revitalizarea acordului nuclear din 2015 dintre Iran și puterile mondiale.
Rob Malley, emisarul american, a declarat la 3 august că se îndreaptă spre Viena pentru a relua negocierile „cu așteptările rezervate”. Statele Unite reiau de bună credință, a adăugat el: „În scurt timp va fi clar dacă Iranul este pregătit pentru același lucru”.
Negociatorul șef al Iranului pe probleme nucleare, Ali Bagheri Kani, se îndreaptă și el spre Viena. Ministerul de Externe iranian a declarat presei de stat că discuțiile vor fi coordonate de Uniunea Europeană și că „ideile prezentate de diferite părți vor fi discutate”. Trimisul Rusiei la discuții, Mihail Ulianov, a scris, de asemenea, pe Twitter despre revenirea la negocieri. „Se pare că discuțiile de la #Viena privind restabilirea #JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action) vor fi reluate în scurt timp”, a declarat Ulianov, adăugând că negociatorii ruși „sunt pregătiți pentru discuții constructive în vederea finalizării acordului”.
Coordonatorul principal al Uniunii Europene pentru negocierile americano-iraniene în vederea restabilirii JCPOA a declarat anterior că cele două părți erau aproape de un acord înainte ca discuțiile să fie întrerupte în martie.
Poliția fiscală italiană confiscă bunurile arhitectului care a proiectat „Palatul lui Putin”
Poliția fiscală din Italia a confiscat bunuri în valoare de peste 141 de milioane de euro (144 de milioane de dolari), despre care se spune că ar aparține unui arhitect care a proiectat o proprietate de lux supranumită de către opozanții președintelui rus „Palatul lui Putin”.
Autoritățile fiscale din Brescia, în nordul Italiei, au precizat într-o declarație din 3 august că au confiscat activele de la un „profesionist bine cunoscut”, spunând că acesta nu și-a plătit impozitele din 2013 până în 2019. Presa italiană și Reuters au afirmat că bunurile aparțineau lui Lanfranco Cirillo. Printre activele confiscate se află un elicopter, proprietăți de lux, bani lichizi, bijuterii și opere de artă.
Un avocat al lui Cirillo a confirmat că bunurile clientului său au fost confiscate, dar a declarat că acesta nu este vinovat de nicio abatere în ceea ce privește taxele italiene. Avocatul a declarat că Cirillo se află la Moscova și că este „foarte dezamăgit” că bunurile sale din Italia au fost confiscate. Cirillo a proiectat palate și vile pentru zeci de oligarhi ruși, dar este cunoscut, mai ales, ca arhitectul unui mare domeniu care a făcut obiectul unei anchete a campaniei anticorupție a politicianului de opoziție Alexei Navalnîi. Investigația, publicată online în 2021, susținea că președintele rus Vladimir Putin era proprietarul real al acesteia.
Un „agent de integritate” din Poliția rusă a fost condamnat la cinci ani de închisoare
Un fost ofițer de poliție rus care a creat un grup pe rețelele de socializare pentru a raporta problemele cauzate de polițiști a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru acuzații pe care le-a numit „inventate”.
Un tribunal din Moscova l-a condamnat pe Vladimir Voronțov pe 2 august, după ce l-a găsit vinovat de extorcare, insultarea unei autorități și pornografie. Anchetatorii au declarat că Voronțov a șantajat un oficial de poliție și o femeie în 2017, în două cazuri separate, cerându-le sume importante de bani pentru a nu le publica fotografiile private, pe care a sfârșit prin a le publica.
Voronțov, care a fost arestat în mai 2020, a respins toate acuzațiile care i se aduc, numindu-le represalii din partea autorităților pentru activitățile sale. Grupul online al lui Voronțov, „Ombudsmanul Poliției”, creat pe rețeaua de socializare VKontakte, are aproape 400 000 de abonați. Grupul se ocupă de probleme legate de drepturile ofițerilor de poliție și de cele ale victimelor brutalității poliției.
Un marinar rus, dispărut după scufundarea crucișătorul Moskva, a fost confirmat mort
Un marinar rus care fusese inițial raportat printre cei 27 de soldați ai Marinei Militare dispăruți după ce crucișătorul Moskva s-a scufundat în aprilie în apropierea țărmurilor ucrainene a fost confirmat mort.
Dmitri Șkrebeț, care a cerut autorităților ruse să îl găsească pe fiul său care servea la bordul navei, a declarat într-o postare pe VKontakte pe 2 august că a primit un certificat de deces pentru fiul său în vârstă de 20 de ani, Egor Șkrebeț. Data decesului a fost menționată ca fiind 13 aprilie, ziua în care s-a scufundat crucișătorul Moskva.
De la scufundarea navei au apărut mai multe informații despre rude ale celor aflați la bord care caută informații despre cei dragi. Scufundarea navei a fost o lovitură de imagine semnificativă pentru armata rusă în săptămânile de după ce aceasta a lansat invazia neprovocată a Ucrainei. Autoritățile ucrainene și Pentagonul au declarat că nava a fost lovită de un atac cu rachete ucrainene, în timp ce oficialii ruși au respins aceste afirmații spunând că scufundarea navei a fost cauzată de un incendiu la bord care a detonat muniția.
Ministerul rus al Apărării a declarat la momentul respectiv că un membru al echipajului a murit, 27 sunt dispăruți, iar alți aproape 400 de membri ai echipajului au fost evacuați pe alte nave ale Flotei din Marea Neagră.
Kievul afirmă că Rusia plănuiește o nouă ofensivă
Ucraina a anunțat că Moscova se pregătește o să atace orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, Krivoi Rog.
Rusia a bombardat mai multe părți ale Ucrainei, provocând victime și pagube. Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk din estul țării, a declarat pe Telegram că, în ultimele 24 de ore, au fost uciși trei civili și alți cinci au fost răniți în Bahmut, Marinka și Șevcenko.
Guvernatorul regiunii Sumi de la granița cu Rusia, Dmitro Jivițki, a declarat că trei orașe au fost bombardate de forțele rusești pe 3 august, care au lansat cu această ocazie 55 de rachete. Nu există răniți, dar au fost avariate case și spații comerciale. Jivițki a declarat că opt proiectile de artilerie au lovit părți rezidențiale ale localității Krasnopilska. Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat în informarea din 4 august că Rusia a început să creeze un grup de atac în direcția Krivoi Rog și că ar putea pregăti noi operațiuni ofensive în sudul Ucrainei. Orașul Krivoi Rog, unde se află un important combinat siderurgic și unde a crescut Zelenski, se află la aproximativ 50 de kilometri de linia de front din sud.
Ministerul britanic al Apărării spune în buletinul său zilnic de informații că Ucraina a continuat să lovească ținte militare rusești cu rachete și lovituri de artilerie care au vizat fortificații, trupe, baze de sprijin logistic și depozite de muniții pe toată linia frontului.
Armenia | Apel la comunitatea internațională pentru oprirea violențelor în Nagorno-Karabah
Armenia a făcut apel la comunitatea internațională să ajute la oprirea „acțiunilor agresive" ale Azerbaidjanului, după o recrudescență a violențelor în care cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea unui armistițiu în regiunea separatistă Nagorno-Karabah.
Armenia „face apel la comunitatea internațională să ia măsuri pentru a opri acțiunile și atitudinea agresivă a Azerbaidjanului și să activeze mecanismele necesare în acest sens”, se spune într-o declarație din 3 august a ministerului de Externe.
Ministerul rus al Apărării a emis, de asemenea, o declarație ca răspuns la noile violențe din regiune, spunând că Azerbaidjanul a încălcat încetarea focului, iar contingentul rus de menținere a păcii „ia măsuri pentru a stabiliza situația împreună cu reprezentanții părților azeră și armeană”. Atât Armenia, cât și Azerbaidjanul au înregistrat victime după reizbucnirea ostilităților în regiune.
Evoluțiile l-au determinat pe șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, să solicite încetarea imediată a ostilităților. Armata de apărare din Nagorno-Karabah a declarat ulterior, la 3 august, că situația este „relativ stabilă” începând cu seara acelei zile, după ce a conlucrat cu forțele de menținere a păcii ruse, staționate în regiune de la încetarea focului din 2020, după un război violent între Azerbaidjan și Armenia, care a durat de șase săptămâni.
Zelenski consideră „dezgustătoare” acțiunile fostului cancelar german Schroeder
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că i se pare „dezgustător” faptul că foști lideri ai unor țări europene importante „lucrează pentru Rusia”, după ce fostul cancelar german Gerhard Schroeder a declarat că Rusia dorește o soluție negociată a războiului.
Rusia pune în mișcare „diverși emisari” care au ca scop să prezinte „tezele conform cărora statul terorist ar dori negocieri”, a declarat Zelenski în discursul său din noaptea zilei de 3 august.
Schroeder, prieten al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin săptămâna trecută la Moscova. „Este pur și simplu dezgustător când foști lideri ai unor state importante cu valori europene lucrează pentru Rusia, care este în război împotriva acestor valori”, a spus Zelenski. „Dacă Rusia și-ar dori cu adevărat cu adevărat sfârșitul războiului, nu ar trimite acum [rezerve în sudul Ucrainei] și nu ar umple gropile comune cu oameni nevinovați, uciși pe teritoriul ucrainean", a spus el.
Schroeder își exprimase anterior îngrijorarea cu privire la criza energetică declanșată de invazia Moscovei în Ucraina și a cerut ca șeful Kremlinului să explice cum vede situația și dacă gazoductul Nord Stream 2 ar putea fi pus în funcțiune. Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak scria pe Twitter că, dacă Moscova dorește dialog, mingea este în terenul ei.
China | Exerciții militare în apropierea Taiwanului după vizita lui Nancy Pelosi
Cele mai mari exerciții militare chinezești din zona Taiwanului au început joi, într-o demonstrație de forță care se desfășoară de-a lungul unor rute maritime internaționale vitale, după o vizită pe insulă a președintei Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi.
Pelosi a părăsit Taiwanul miercuri, după o călătorie care a sfidat o serie de amenințări dure din partea Beijingului. China consideră insula autoguvernată ca fiind teritoriul său. A doua în linia de succesiune la președinție, Pelosi este cel mai important oficial ales al SUA care a vizitat Taiwanul în ultimii 25 de ani. Ea a declarat că prezența sa a arătat „fără echivoc” că Statele Unite „nu vor abandona” un aliat democratic precum Taiwanul.
Oprirea ei la Taipei a provocat o reacție furioasă din partea Beijingului, care a promis „pedepse” și a anunțat exerciții militare în mările din jurul Taiwanului - unele dintre cele mai aglomerate căi navigabile din lume.
Exercițiile implică „trageri cu muniție reală”, potrivit presei de stat. „Șase zone majore din jurul insulei au fost selectate pentru acest exercițiu de luptă reală și, în această perioadă, navele și aeronavele (care nu participă la exercițiu) nu ar trebui să intre în apele și spațiile aeriene relevante”, a informat televiziunea de stat CCTV. Exercițiile vor avea loc în mai multe zone din jurul Taiwanului - în unele puncte la doar 20 de kilometri (12 mile) de țărmul insulei - și se vor încheia duminică la prânz.
Ministerul taiwanez al Apărării a declarat că urmărește îndeaproape exercițiile și că insula este pregătită pentru un conflict, dar că nu îl va căuta. „Ministerul Apărării Naționale subliniază că va susține principiul pregătirii pentru război fără a căuta războiul și fără a dori escaladarea conflictul și provocarea unor dispute”, a declarat acesta.
Ziarul naționalist de stat de la Beijing, Global Times, a declarat, citând analiști militari, că exercițiile sunt „fără precedent” și că rachetele vor zbura pentru prima dată deasupra Taiwanului. „Este pentru prima dată când APL va lansa artilerie reală cu rază lungă de acțiune peste strâmtoarea Taiwan”, a precizat ziarul folosind numele oficial al armatei chineze, Armata Populară de Eliberare.
Taiwanul, la rândul său, a descris exercițiile ca fiind „o mișcare irațională de provocare a ordinii internaționale”. Grupul celor șapte națiuni industrializate a condamnat, de asemenea, exercițiile, afirmând într-o declarație că nu există „nicio justificare pentru a folosi o vizită ca pretext pentru o activitate militară agresivă în strâmtoarea Taiwan”.
Costul vieții pentru o gospodărie europeană medie va crește cu 7% (FMI)
Analiștii Fondului Monetar Internațional estimează că, în medie, costul vieții pentru o gospodărie europeană va crește cu aproximativ 7% , față de ce se prevedea la începutul lui 2021.
Costurile ridicate sunt efectul direct al prețurilor mari la energie, dar și al scumpirii induse de prețul energiei la alte bunuri și servicii, iar situația se va înrăutăți dramatic, dacă Rusia oprește total livrările de gaze.
Guvernele nu vor putea evita o reducere a PIB-ului, dar ar trebui să permită ca scumpirea energiei să fie transferată direct către utilizatorii finali, pentru a încuraja economisirea energiei și renunțarea la combustibilii fosili, recomandă analiștii FMI.
Guvernele ar trebui să renunțe la subvenționări la nivel național, cum ar fi controlul prețurilor, în favoarea unor ajutoare țintite spre gospodăriile cu venituri mai mici, care au cel mai mult de suferit de pe urma facturilor mari la energie.
De la începutul anului trecut, la nivel mondial, prețul petrolului și al cărbunelui aproape s-au dublat, iar prețurile la gazele naturale europene au crescut de aproape șapte ori, se constată în analiza experților economici, care nu reprezintă însă un punct de vedere asumat al FMI sau al consiliului de guvernatori al instituției.
Experții FMI se așteaptă ca prețurile la energie să rămână ridicate încă o perioadă de timp.
Schroeder și Putin au discutat despre obstacolele în calea livrărilor de gaze
Fostul cancelar german Gerhard Schroeder, prieten al președintelui rus Vladimir Putin, se declară îngrijorat de criza energetică declanșată de invazia Moscovei în Ucraina și a cerut ca șeful Kremlinului să explice cum vede situația și dacă gazoductul Nord Stream 2 ar putea fi pus în funcțiune.
Kremlinul a precizat, într-o sinteză a întâlnirii pe care cei doi au avut-o săptămâna trecută, că Schroeder a discutat despre obstacolele în calea livrărilor de gaze către Europa, după o reducere recentă a presiunii pe care Moscova o pune pe seama unei turbine aflate în întreținere. Germania spune că această turbină este gata să fie livrată, dar că rușii nu au depus încă documentele necesare pentru a le fi trimisă turbina.
„El [Schroeder] i-a cerut lui Putin să clarifice situația și să explice poziția părții ruse cu privire la situația în desfășurare", le-a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, jurnaliștilor de la Moscova, la 3 august. Peskov a adăugat că Putin i-a spus lui Schroeder că gazoductul Nord Stream 2 este pregătit pentru a fi folosit. De asemenea, el a afirmat că livrările de gaz rusesc au scăzut la aproximativ 30 de milioane de metri cubi pe zi, de la 167 de milioane de metri cubi, după ce Polonia a închis conducta Yamal-Europa și Ucraina a oprit fluxurile prin una dintre rutele de transport.
R. Moldova a câștigat procesul de arbitraj pentru Aeroportul Internațional Chișinău
Tribunalul de arbitraj al Camerei de Comerț de la Stockholm (Suedia) a dat cîștig de cauză R.Moldova, respingînd pretențiile de despăgubire ale companiei care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău, Komaksavia Airport Invest Ltd, a informat ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, citat de Radio Chișinău.
Totodată, tribunalul i-a acordat Republicii Moldova suma de 216.678,75 de euro compensație pentru cheltuielile procesului de arbitraj internațional.
În 2020, Komaksavia a cerut de la stat despăgubiri de peste 880 de milioane de euro, după ce Agenția Proprietății Publice a reziliat contractul pe 50 de ani de concesionare a activelor și terenului aferent Aeroportului Internațional Chișinău, motivând că firma nu își îndeplinse angajamentele contractuale.
Firma Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru este acționarul majoritar la Avia Invest, cu o cotă de participare de 95%, firmă care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău, concesionat în 2013.
Președinte al Consiliului de Administrație Avia Invest a fost controversatul om de afaceri și politicianul fugar Ilan Șor. Firma și-a schimbat de mai multe ori acționarii.
La sfârșitul lunii iulie anul acesta, Procratura Generală a anunțat că fostul premier Iurie Leancă este cercetat penal în dosarul concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău. El a fost audiat în acest dosar pe 22 iulie. Leancă era premier la data când s-a semnat acordul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău (30 mai 2013 – 18 februarie 2015).
Nancy Pelosi și-a încheiat vizita în Taiwan
Președinta Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, și-a încheiat vizita în Taiwan, cu asigurarea dată liderilor de la Tapei că America va continua să sprijine insula autonomă, în pofida opoziției Chinei, care revendică Taiwan-ul drept propriul său teritoriu.
„Astăzi, lumea se confruntă cu o alegere între democrație și autocrație”, a spus Pelosi într-un scurt discurs în timpul întrevederii cu președinta Taiwan-ului, Tsai Ing-wen. „America este ferm hotărâtă să păstreze democrația, aici, în Taiwan și în întreaga lume”.
China, care consideră Taiwanul ca o provincie renegată care va fi cândva anexată, fie și cu forța, consideră vizita înaltei demnitare americane un gest de încurajare ca independența de facto a insulei să devină permanentă.
Oficialii americani au respins această afirmație, Washington-ul precizând că nu a renunțat la politica așa-numitei „Chine unice”.
Democrata Nancy Pelosi este prima președintă a Camerei Reprezentanților care vizitează Taiwanul în ultimii 25 de ani. Călătoria ei a tensionat și mai multe relațiile dintre SUA și China pentru că este a treia persoană în stat, după președinte și vicepreședinte.
Pelosi a spus că sprijinul pentru Taiwan este bipartizan în Congres și a lăudat democrația insulei, dar nu a vorbit despre posibilitarea ca SUA să apere militar insula.
„Congresul”, a declarat Pelosi, este „decis să sprijine securitatea Taiwan-ului, astfel ca Taiwan-ul să se poată apăra eficient”.
Secetă în Europa: folosiți apele reziduale purificate, recomandă Comisia Europeană
Al treilea val de caniculă în Europa de la începutul lui iunie și pericolul ca recoltele să fie compromise au determinat Comisia Europeană sa ceară statelor din UE să refolosească apele reziduale din orașe, purificate, pentru irigații, relatează AFP.
Comisarul european pentru mediu Virginijus Sinkevicius a avertizat că țările UE trebuie să se adapteze mai repede „la schimbările climatice, pentru a asigura securitatea și sustenabilitatea aprovizionării cu produse agricole”.
În Franța, seceta a lovit puternic agricultura și a forțat o reducere masivă a utilizării apei dulci pentru irigații. În iulie, volumul precipitațiilor a fost cu peste 80% mai scăzut față de media observată pentru iulie între 1991 și 2022. Serviciul FranceMeteo precizează că a fost cea mai uscată lună din martie 1961.
Franța este al patrulea cel mai mare exportator de grâu și printre primii cinci exportatori de porumb din lume. Recoltele slabe din cauza secetei, remarcă AFP, ar putea crea o presiune suplimentară asupra aprovizionării cu cereale, după ce invazia Rusiei în Ucraina a provocat deja o criză majoră.
La această criză se adaugă temperaturile extreme, care duc și ele la explozia prețurilor pentru alimente, declară Shouro Dasgupta, economist de mediu la Centrul euro-mediteranean pentru schimbări climatice, citat de AFP.
În Spania, unde seceta a făcut ca rezervele de apă să scadă la numai 40% din necesar, recoltele de măsline vor fi mai mici cu 20%,, a declarat un reprezentant al sindicatelor fermierilor COAG. Spania produce cam jumătate din cantitatea de ulei de măsline consumată în lume, iar această o criză s-ar putea adăuga la aceea a uleiului de floarea soarelui, provocată de războiul din Ucraina.
Luna trecută, Comisia Europeană estima că aproape jumptate din țările UE sunt afectate de secetă, cel mai tare fiind afectate lovite recoltele din Franța, Spania, Italia, România și Portugalia.
„Doamne, nu ne părăsi!” O secetă istorică afectează Europa
Ministrul Apărării Nosatîi: momentan, planurile Rusiei nu vizează R. Moldova
Planurile militare ale Federației Ruse nu vizează deocamdată teritoriul Republicii Moldova, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu pentru publicația Agora, la un an de mandat.
Potrivit lui Nosatîi, moldovenii ar trebui să se simtă în siguranță în acest moment, pentru că forțele rusești „desfășoară acțiuni de luptă în sud-estul Ucrainei”, o distanță care ne „asigură o stabilitate”.
De la începerea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei, R. Moldova se află în stare de alertă, dar chiar în pofida unor incidente violente neelucidate din regiunea transnistriană, autoritățile de la Chișinău au asigurat că pentru moment nu există pericolul ca R. Moldova să fie atrasă în acest conflict.
Moldova se află în stare de urgență al treilea an la rând
România așteaptă în octombrie varianta adaptată a vaccinului anti Covid-19
România vrea să lanseze o nouă campanie de vaccinare anti-Covid în octombrie, când autoritățile de la București speră să intre în posesia noii variante de vaccin, adaptată la tulpinile în circulație.
„Sper să avem succes cu o nouă campanie de vaccinare începând din luna octombrie, când sperăm să avem acces la noua variantă de vaccin, adaptată la tulpinile circulante”, a declarat la o conferință de presă ministrul Sănătății Alexandru Rafila.
Potrivit datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) din 21 iulie, procentul de vaccinare în România (cu două doze) era de 42,3%, pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înainte doar de Bulgaria, cu 29,9%.
Numărul de noi cazuri de infectare în România este în ușoară scăderefață de marti, ajungând la puţin peste 9.000. Ministrul Sănătății susține că este posibil ca la începutul săptămânii viitoare să se poată discuta despre o „stabilizare a creşterii în al şaselea val pandemic”, relatează Digi24.
