Ştiri
Energoatom: centrala nucleară de la Zaporoje a fost din nou bombardată de ruși
Agenția ucraineană pentru energie atomică Energoatom spune că centrala nucleară de la Zaporoje a fost din nou bombardată de ruși, rănind un lucrător și deteriorând mai multe aparate de detectare a radiațiilor, în timp ce autoritățile ruse susțin că centrala a fost bombardată din nou de ucraineni în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Într-o postare pe Telegram din 7 august, Electroatom spune că rachetele rusești au lovit un depozit unde se aflau 174 de containere cu reziduuri nucleare, și că deterioarea monitoarelor face imposibilă detectarea scurgerilor radioactive. Un lucrător a fost spitalizat după ce a fost lovit de un șrapnel.
Administrația instalată de ruși după ocuparea centralei Zaporoje spune că forțele ucrainene au folosit un lansator de rachete multiple pentru a ataca depozitul.
Incidentul vine după ce o linie de înaltă tensiune de la cea mai mare centrală atomică din Europa a fost distrusă pe 5 august de un bombardament, Rusia și Ucraina acuzându-se reciproc pentru atac, care a determinat Agenția internațională pentru energie atomică să atragă serios atenția asupra riscului unui „dezastru nuclear.
Centrala atomică situată cam la 200 de kilometri nord-vest de portul ucrainean Mariupol controlat de ruși a fost ocupată de armata rusă la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și este operată în continuare de tehnicieni și ingineri ucraineni.
Un al doilea grup de vase de transport încărcate cu grâne a părăsit porturile ucrainene
Un al doilea grup de vase de transport încărcate cu grâne a părăsit porturile ucrainene, în cadrul acordului de de deblocare a exporturilor de cereale ale Ucrainei. Cele patru vase care a plecat pe 7 august având la bord 170.000 de tone de grâne, a declarat ministrul ucrainean al infrastructurii Oleksandr Kubrakov. Alte trei nave cu 80.000 de tone au ieșit în larg pe 5 august.
Prima navă părăsise Ucraina pe 1 august după ce ONU și Turcia au mediat semnarea de către Ucraina și Rusia la Istanbul a acordului de reluare și garantare a securității exporturilor de cereale ucrainene. Nava Razoni, sub pavilion de Sierra Leone, trebuia să ajungă în Liban pe 7 iunie, dar e în întârziere și se relatează că se află acum în largul coastelor turcești
Ambasada Ucrainei din Liban a informat agențiile de presă occidentale că Razoni, care are la bord mai mult de 26.000 de tone de porumb, nu va ajunge la Tripoli la data programată. Sursa nu a dat detalii legate de când anume va ajunge nava la destinație și nici despre motivele întârzierii.
Alte nouă nave așteaptă în trei porturi ucrainene convenite potrivit acordului de la Istanbul pentru reluarea exporturilor de grâne pe mare ale Ucrainei, blocate de războiul declanșat de Rusia în țara vecină.
Oprirea exporturilor de grâne ale Ucraineni, unul din cei mai mari exportatori de cereale din lume, a generat temeri serioase legate de declanșarea unei crize alimentare mondiale.
Kievul a acuzat Moscova că a blocat porturile ucrainene pentru a opri exporturile, în timp ce Moscova spune că ucrainenii ar fi de vină din cauză că au minat căile maritime din largul coastelor ucrainene.
Autoritățile din Kosovo au anunțat că o patrulă de poliție a fost ținta unor focuri de armă în nordul țării
Autoritățile din Kosovo spun că o patrulă de poliție a fost ținta unor focuri de armă în nordul țării, la granița cu Serbia, unde tensiunile dintre cele două națiuni balcanice învecinate rămân ridicate.
Poliția kosovară a anunțat pe șase august că o unitate de grăniceri care încerca să lanseze la apă o șalupă de patrulare a fost atacată pe lacul Uiman din apropierea orașului Zubin Potok.
„Au fost trase de pe lac aproximativ 10 focuri de armă consecutive, care au lovit în apropiere de ambarcțiunea poliției, dar nimeni nu a fost rănit”, au declarat autoritățile.
Orașele din nordul Kosovo, inclusiv Zubin Potok, Mitrovița, Zvețan și Liposaviq, sunt locuite în cea mai mare parte de sârbi, într-o țară majoritar albaneză.
Tensiunile dintre Kosovo și Serbia au crescut recent în intensitate, după ce autoritățile kosovare le-au cerut sârbilor din nord care folosesc plăcuțe de înmatriculare pentru automobile sârbești să facă cerere pentru plăcuțe de înmatriculare emise de autoritățile din Kosovo.
Taiwanul spune că armata chineză face manevre ce par a simula un atac contra insulei
Taiwanul spune că armata chineză face manevre ce par a simula un atac contra insulei, aparent ca răspuns la vizita întreprinsă recent la Taipei de președinta Camere Reprezentanților a congresului american Nancy Pelosi.
Ministerul taiwanez al apărării naționale a spus pe 6 august că forțele armate din Taiwan au fost puse în alertă, trimițând patrule aeriene și navale de jur-împrejurul insulei și activând sistemele de rachete de pe teren, ca răspuns la exercițiile militare chineze.
Ministerul spune 20 de avioane de luptă și 14 vase de război continuau manevrele în seara zilei de 6 august, și că acțiunile Pekinului au „deteriorat serios pacea”. În aceeași declarație se mai spune că armata taiwaneză nu dorește război, dar va fi pregătită și va riposta în caz de nevoie.
Ministerul chinez al apărării anunțase că exercițiile militare aeriene și navale la nord, est și sudvest de Taiwan sunt menite să „testeze capacitățile” sistemelor sale de atac de pe teren și de pe mare.
Secretarul de stat american Antony Blinken a condamnat manevrele militare chineze din apropierea Taiwanului, numindu-le o „escaladare semnificativă”, și spunând că ele nu au nici o „justificare”.
Pekinul, care consideră că Taiwanul este o provincie renegată a Chinei care poate fi anexată cu forța dacă e nevoie, vede contactele dintre autoritățile americane și conducerea de la Taipei ca pe o încurajare de a face independența de facto de zeci de ani a insulei una permanentă. Washingtonul respinge această aserțiune.
Guterres la Hiroshima: „Omenirea se joacă cu o armă care are glonțul pe țeavă”
Pe 6 august, la Hiroshima au fost marcați 77 de ani de la primul bombardament atomic cu avertismente ale oficialităților contra înarmării nucleare.
În timp ce descria ororile îndurate de oamenii de la Hiroshima, secretarul general al Națiunilor Unite Antonio Guterres a avertizat la o ceremonie memorială anuală asupra riscului reprezentat de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, și peninsula coreeană.
77 de ani după bombardamentul atomic de la Hiroshima
140.000 de oameni au fost uciși când Hiroshima a fost bombardată de Statele Unite pe 6 august 1945, un bilanț în care sunt incluși și cei decedați din cauza expunerii la radiații.
„Omenirea se joacă cu o armă care are glonțul pe țeavă”, a spus Guterres, adăugând: „zeci de mii de oameni au fost uciși în acest oraș cât ai clipi din ochi. Femei, copii și bărbați au fost arși de un foc ca din iad. Astăzi „crize cu grave nuanțe nucleare se răspândesc rapid - de la Orientul Mijlociu, la peninsula coreeană și invadarea Ucrainei de către Rusia”, a declarat secretarul general al ONU, reluând avertismentele rostite o săptămâna aceasta la Conferința privind revizuirea Tratatului de neproliferare de la New York.
„Trebuie să ne întrebăm ce am învățat de la norul în formă de ciupercă ce s-a umflat deasupra acestui oraș”, a spus secretarul general al ONU la ceremonia care a avut loc pe 6 august 2022 la Hiroshima, unde, înainte de ivirea zorilor, supraviețuitori ai atacului nuclear și rude ale celor care au pierit în el s-au adunat l Parcul Memorial pentru Pace din oraș, pentru ca se roage și să depună flori.
Zelenski: Kievul va cere noi sancțiuni împotriva Rusiei
Kievul va cere noi sancțiuni împotriva Rusiei, pentru crearea unei „amenințări globale” prin bombardarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timp ce Kievul și Moscova continuă să se acuze reciproc de bombardare a. centralei pe 5 august.
„Din păcate, situația se agravează la Zaporoje”, a spus Zelenski în obișnuitul său mesaj video nocturn către națiune, acuzând Rusia că devine „prima din lume care folosește o centrală nucleară pentru terorism”.
Autoritățile ucrainene au făcut cunoscut că o linie de înaltă tensiune de la Zaporoje a fost lovită de bombardamentul rusesc, adăugând că centrala e încă în funcțiune și nu au fost detectate scurgeri radioactive.
Ministerul rus al apărării susține că forțele ucrainene sunt cele care aubombardat uzina, și doar norocul a făcut să nu existe scurgeri radioactive.
Centrala atomică de la Zaporoje, situată cam la 200 de kilometri nord-vest de Mariupol se află sub supraveghere rusească de la începutul războiului după ce a fost ocupată de armata rusă, ea fiind ținută în continuare în funcțiune de tehnicieni și ingineri ucraineni.
Șeful Agenției internaționale pentru energie atomică s-a declarat profund îngrijorat de bombardarea centralei nucleare, spunând că ridică riscul unui „dezastru nuclear”.
Un rus extrădat, suspect de fraudă cu criptomonede, apare în fața unui tribunal din SUA
Un cetățean rus căutat de autoritățile americane pentru că ar fi fost implicat într-o schemă de furt masiv de bitcoin a fost extrădat în Statele Unite, unde a apărut pentru prima dată în fața instanței de judecată, a confirmat Departamentul de Justiție la 6 august.
Aleksandr Vinnik, în vârstă de 42 de ani, cunoscut sub numele de Mr. Bitcoin, a fost arestat în 2017 pe o plajă din Grecia, în baza unui mandat de arestare din SUA, dar în cele din urmă a fost extrădat în Franța, unde a fost, de asemenea, pus sub acuzare. Vinnik a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru spălare de bani, iar pe 4 august a fost eliberat, dar a fost trimis imediat înapoi în Grecia, care a cerut întoarcerea sa pentru a putea executa mandatul original al SUA pentru că ar fi operat o pagină de internet de monedă digitală folosită de infractori cibernetici din întreaga lume pentru a spăla bani.
De asemenea, Rusia îl căuta pe Vinnik pentru acuzații penale mai puțin grave, fără legătură cu acestea. „Presupusul operator al bursei ilicite de criptomonede a fost extrădat din Grecia în Statele Unite pentru a fi acuzat în Districtul de Nord din California", a precizat Departamentul de Justiție într-un comunicat.
Vinnik fusese arestat în Grecia în iulie 2017, la cererea Statelor Unite, se arată în comunicat, adăugând că acesta a avut prima înfățișare mai devreme, pe 6 august, la tribunalul federal din San Francisco. Vinnik a fost inculpat într-un rechizitoriu de 21 de capete de acuzare în ianuarie 2017, se arată în declarație.
Iran | Protestatara cu hijab ar fi fost bătută înainte ca „mărturisirea” ei să fie difuzată la televizor
Agenția iraniană de știri a activiștilor pentru drepturile omului (HRANA) afirmă că o femeie care a mărturisit în direct că a încălcat legea hijabului din țară a fost bătută înainte de a face declarația.
Agenția, citând ceea ce a numit o „sursă informată”, a declarat pe 5 august că Sepideh Rashno a fost dusă la un spital din Teheran după ce a făcut declarația ujde a fost examinată pentru leziuni interne. Potrivit martorilor oculari citați de HRANAN, Rashno avea tensiunea arterială scăzută și avea dificultăți de mișcare când a fost transferată la spital.
Ea a fost dusă înapoi la închisoare imediat după examenul medical. Rashno, scriitoare și artistă în vârstă de 28 de ani, a fost arestată pe 15 iunie după ce înregistrarea video în care ea se ceartă cu o altă femeie care impunea regulile privind purtarea eșarfei pe cap într-un autobuz din Teheran a devenit virală.
Cealaltă femeie a amenințat că va trimite videoclipul - care o arată pe Rashno mergând cu autobuzul fără hijab obligatoriu - Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Ulterior, Rashno a fost reținută și, de atunci, este închisă fără a avea acces la un avocat și fără ca acuzațiile care i se aduc să fie făcute public.
Ea a apărut ulterior, după arestare, la televiziunea de stat iraniană, recitând replici care păreau a fi fost scrise de autorități.
Pakistanul se pregătește pentru alte ploi abundente după o lună de inundații catastrofale
Cele mai abundente ploi musonice pe care le-a cunoscut Pakistanul în ultimele trei decenii au declanșat inundații catastrofale care au ucis sute de persoane, iar meteorologii avertizează că urmează alte ploi abundente.
Autoritatea națională pakistaneză pentru gestionarea dezastrelor (NDMA) a declarat la 5 august că inundațiile omorât cel puțin 549 de persoane în ultima lună, comunitățile izolate din provincia săracă din sud-vestul țării, Belucistan, fiind printre cele mai afectate. Luna trecută au căzut cu 133% mai multe ploi decât media ultimilor 30 de ani, a precizat NDMA, iar în Belucistanul învecinat cu Iran și Afganistan, a plouat de trei ori mai mult decât media anuală.
Inundațiile catastrofale au avariat, de asemenea, peste 46 200 de case, a precizat NDMA. Autoritățile și armata au înființat tabere de ajutor și asistență în regiunile afectate de inundații și au furnizat alimente și medicamente celor afectați.
„Facem tot posibilul pentru a oferi asistență extinsă și reabilitarea victimelor inundațiilor", a declarat prim-ministrul Shehbaz Sharif în timpul unei vizite în zonele afectate.
Între timp, Departamentul meteorologic pakistanez (PMD) a prognozat o nouă repriză de ploi musonice puternice, care ar putea împiedica și mai mult eforturile salvatorilor.
Iurie Țurcanu: Mai multe servicii publice online, mai puțină corupție
Cetățenii vor beneficia de mai multe servicii publice în regim online, mărind gradul de interacțiune cu autoritățile și reducând contactul cu funcționarii. „Digitalizarea serviciilor publice face corupția mai grea”, a declarat Iurie Țurcanu, vicepremier pentru digitalizare, transmite IPN, citând un interviu pentru „Vocea Basarabiei”.
„Digitalizarea serviciilor publice vine să sprijine administrația publică în interacțiunea cu cetățeanul. Dacă administrația publică este una așa cum este, nu neapărat cea mai eficientă, atunci prin digitalizare noi vom optimiza anumite lucruri. Ar trebui să fie luate o serie de măsuri în complex și implementate în deplina lor amploare, astfel încât să resimțim niște schimbări calitative”, a menționat vicepremierul pentru digitalizare în cadrul interviului citat de IPN.
Potrivit lui Iurie Țurcanu, procesul de digitalizare este abia la început de cale: „Scopul nostru este ca să digitalizăm toate serviciile pentru a fi accesibile de oriunde, avem toate șansele ca într-un an jumătate-doi să fim o țară digitalizată cu servicii accesibile de oriunde și nu doar pentru moldovenii din republică, dar și din diasporă.”
Cele mai grele lupte din Ucraina se mută în sud-vest, de-a lungul Niprului
După luni de lupte crâncene în est, războiul Rusiei în Ucraina este pe cale să intre într-o nouă fază, cele mai grele lupte mutându-se de-a lungul fluviului Nipru, pe un front de aproape 350 de kilometri care se întinde spre sud-vest, de lângă Zaporojie până la Herson, au declarat serviciile de informații militare britanice la 6 august.
În est, forțele rusești au lansat o ofensivă asupra orașului Bahmut și a altor câteva orașe din Donețk, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene la 6 august. Statul Major General a precizat în raportul său de dimineață că atacurile rusești au fost respinse cu succes în Iakovlivka, Verșin, Kodem și Zaițeve.
Aceste date nu au putut fi verificate în mod independent. Ministerul britanic al Apărării consemnează în buletinul său zilnic de informații din 6 august că, aproape sigur, forțele rusești se concentrează acum în sud, anticipând contraofensiva Ucrainei sau pregătindu-se pentru un posibil asalt.
Serviciile secrete britanice au raportat că Rusia a deplasat coloane lungi de camioane militare, tancuri, artilerie remorcată și alte arme dinspre Donbas, în est, spre sud-vest. De asemenea, Rusia a deplasat echipamente și personal în Crimeea anexată dinspre Melitopol, Berdiansk, Mariupol, ocupate de Rusia, și dinspre Rusia continentală peste podul Kerci.
Fondul Nazarbaev dă în judecată pentru calomnie o publicație de investigații
Fondul Nazarbaev, cu sediul în Kazahstan, a intentat un proces împotriva unei publicații de investigație cu sediul în SUA, care gestionează Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), acuzând-o de calomnie pentru că un reportaj despre averea de mai multe miliarde de dolari a fostului președinte al națiunii din Asia Centrală, Nursultan Nazarbaev, i-ar fi afectat reputația.
În acțiunea în instanță, depusă la 29 iulie, pârât este Journalism Development Network din Baltimore, Maryland, care gestionează OCCRP, o rețea globală de jurnaliști de investigație. Acțiunea în justiție solicită daune compensatorii „în valoare de peste 75.000 de dolari, prejudiciu care va fi dovedit la proces”, precum și daune punitive pentru publicarea articolului intitulat „Miliardele lui Nazarbaev: Cum controlează liderul națiunii din Kazahstan imense averi prin intermediul fundațiilor caritabile.”
Ziarul online Courthouse News Service l-a citat pe Drew Sullivan, directorul executiv al Journalism Development Network, care a declarat că „OCCRP își susține povestea” și că grupul consideră că „acest proces nu are niciun temei”.
Documentarul OCCRP, publicată în ianuarie 2022, a oferit detalii despre patru fonduri separate asociate cu Nazarbaev. Acesta are acum 82 de ani și a condus țara bogată în petrol cu o mână de fier aproape 30 de ani înainte de demisia sa oficială în martie 2019.
Clubul Fenerbahce a fost penalizat de UEFA după ce fanii au scandat numele lui Putin
Uniunea europeană de fotbal UEFA a sancționat Fenerbahce Istanbul cu închiderea parțială a stadionului și o amendă după ce fanii turci au scandat numele președintelui rus Vladimir Putin în timpul unui meci de calificare în Liga Campionilor împotriva echipei ucrainene Dinamo Kiev, luna trecută.
Rusia a invadat Ucraina în februarie, iar războiul a provocat mii de morți, în timp ce milioane de oameni au fost strămutați. Scandările au început după ce ucraineanul Oleksandr Karavayev a marcat golul victoriei pentru echipa ucraineană în manșa secundă a meciului de la Istanbul. Dinamo Kiev s-a impus cu 2-1 în meciul din 27 iulie.
Incidentul a dus la boicotarea conferinței de presă de după meci de către antrenorul român al lui Dinamo, Mircea Lucescu.
UEFA a sancționat în cele din urmă clubul turc pentru comportamentul fanilor săi. Clubul a fost amendat cu 50.000 de euro (50.900 de dolari) și a dispus închiderea parțială a cel puțin 5000 de locuri pentru următorul meci pe teren propriu al lui Fenerbahce în Europa pentru „aruncarea de obiecte și transmiterea unui mesaj provocator de natură ofensatoare”, a precizat UEFA. Președintele clubului Fenerbahce, Ali Koc, a calificat scandările drept „nepotrivite”, dar a refuzat să își ceară scuze.
Alexandr Stoianoglo reacționează la suspiciunea de îmbogățire ilicită
Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, susține că actuala guvernare, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția și CEDO, continuă să-l persecute, relatează IPN. Reacția vine în contextul în care procurorul de caz a anunțat despre suspiciuni de îmbogățire ilicită și spălare de bani.
Alexandr Stoianoglo menționează într-o postare pe rețelele de socializare că a devenit procuror general în noiembrie 2019, iar apartamentul fiice sale, la care oamenii legii ar face trimitere, a fost procurat în anul 2015. În acea perioadă nu era nici deputat în Parlament, nici nu deținea o altă funcție publică. Din acest motiv, nu poate fi subiectul unei astfel de infracțiuni. Mai mult, din declarația sa de venit reiese că salariul din perioada sa de deputat (2009-2014) depășește cu mult valoarea apartamentului achiziționat.
Consiliul Superior al Procurorilor și-a dat acordul ca procurorul desemnat Victor Furtuna să investigheze pretinse infracțiuni de îmbogățire ilicită și spălare a banilor care ar fi fost comise de Alexandr Stoianoglo în perioada anilor 2014-2015. Acuzatorul de stat ar fi constatat în procesul de investigare a dosarului penal în care este vizat Stoianoglo anumiți indici de comiterea unor noi infracțiuni.
Rusia | Interdicție care împiedică investitorii din țări „neprietene” să vândă participații la companii-cheie
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat un decret care interzice investitorilor din așa-numitele „țări neprietene” să vândă acțiuni la anumite întreprinderi strategice până la sfârșitul anului.
Potrivit decretului, semnat pe 5 august, interdicția se aplică, de asemenea, participațiilor la bănci și la exploatarea de petrol și gaze Sahakin-1 din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Decretul mai prevede că guvernul și Banca Centrală trebuie să pregătească în termen de 10 zile o listă completă a companiilor afectate de această măsură.
Interdicția intră în vigoare imediat, deși Putin poate decide să emită o derogare specială în anumite cazuri. Investitorii internaționali au ieșit de pe piața rusă pe fondul sancțiunilor occidentale impuse Moscovei din cauza invaziei neprovocate a Ucrainei. Un registru al țărilor neprietene creat de guvernul rus include în cea mai mare parte națiuni occidentale implicate în sancțiuni.
Diplomații occidentali cheamă la temperarea tensiunilor legate de Nagorno-Karabah
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit cu liderii Armeniei și Azerbaidjanului la 5 august pentru a face apel la dialog în conflictul privind regiunea disputată Nagorno-Karabah.
Blinken a vorbit la telefon separat cu premierul armean Nikol Pașinian și cu președintele azer Ilham Aliyev, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Blinken l-a asigurat pe Pașinian că Statele Unite urmăresc îndeaproape situația, a precizat Price într-un comunicat.
De asemenea, Blinken a îndemnat la „un dialog direct între Armenia și Azerbaidjan pentru a rezolva problemele legate de conflictul din Nagorno-Karabah sau care rezultă din acesta”. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a vorbit, de asemenea, la telefon cu Aliyev pe 5 august și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor din regiune. Michel a subliniat că Uniunea Europeană își va continua eforturile pentru a asigura o pace și o stabilitate durabile în regiune, în conformitate cu agenda de pace de la Bruxelles, a declarat serviciul de presă al președintelui CE.
Aliyev i-a spus lui Michel că „întreaga responsabilitate pentru tensiunile care au avut loc revine Armeniei”. Aliyev a mai spus că Armenia nu și-a retras trupele din regiunea Karabah, așa cum se convenise în armistițiul din 10 noiembrie 2020, mediat de Moscova. Armistițiul a pus capăt unui război de șase săptămâni în care au murit peste 6500 de persoane.
Ambasadorul SUA : Războiul Rusiei împotriva Ucrainei va agrava insecuritatea alimentară
Linda Thomas-Greenfield, ambasadorea SUA la ONU spune că războiul Rusiei în Ucraina nu a făcut decât să agraveze și mai mult o criză alimentară globală deja „îngrozitoare”.
Linda Thomas-Greenfield, care a vorbit pe 5 august în Ghana, a prezis că războiul va provoca insecuritatea alimentară pentru încă 40 de milioane de persoane și că Africa subsahariană va fi cea mai afectată. Thomas-Greenfield a spus că pandemia COVID-19 a făcut ca numărul persoanelor considerate în nesiguranță alimentară să se dubleze aproape de două ori, ajungând la 190 de milioane.
De la invazia totală și neprovocată a Ucrainei de către Rusia, ONU estimează că acest număr ar putea crește la 230 de milioane. Ea a spus că acest lucru ar însemna că „peste 40 de milioane de oameni vor fi devenit nesiguri din punct de vedere alimentar de când președintele Putin a ales să își invadeze vecinul și să le fure pământul”. Ea a legat această creștere de capturarea de către Rusia a unora dintre cele mai productive terenuri agricole din Ucraina, de stricarea câmpurilor cu mine și bombe și de furtul sau distrugerea echipamentelor agricole și a infrastructurii.
„Adevărul este că acest lucru dăunează Africii", a spus ea, adăugând că înțelege că africanii „nu vor să fie presați să aleagă o tabără”, dar a spus că trebuie să cunoască faptele. Guvernele africane au evitat în mare parte să ia partea în conflict și au refuzat să se alăture condamnării și sancțiunilor occidentale.
Ucraina și Rusia se învinovățesc reciproc pentru bombardarea centralei de la Zaporojie
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia trebuie să își asume responsabilitatea pentru „acțiuni teroriste”, după ce Kievul și Moscova s-au învinovățit reciproc pentru atacarea centralei nucleare Zaporojie din Ucraina.
Zelenski a declarat aseară în discursul către țară că Rusia „a creat o altă situație extrem de riscantă” pentru Europa prin lovirea centralei nucleare Zaporojie. „Orice bombardare a acestui sit este o crimă nerușinată, un act de teroare”, a spus Zelenski, adăugând că răspunsul lumii ar trebui să fie sancțiuni dure împotriva întregii industrii nucleare rusești.
Compania nucleară de stat ucraineană Energoatom afirmase anterior că o linie electrică de înaltă tensiune din centrală a fost lovită de bombardamentele rusești. În declarație se spunea că centrala funcționează în continuare și că nu au fost detectate descărcări radioactive. Conform comunicatului Energoatom, un reactor a fost deconectat de la rețea din cauza deteriorării liniei electrice de înaltă tensiune.
Declarația a fost făcută la scurt timp după ce administrația instalată de Rusia în orașul ucrainean ocupat Enerhodar, unde se află centrala, a declarat că liniile electrice de la centrală au fost avariate de un atac de artilerie ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a acuzat, de asemenea, armata ucraineană de lovirea uzinei, afirmând că o conductă de hidrogen a fost avariată, ceea ce a dus la un incendiu care a fost stins rapid.
Comisia Europeană respinge acuzele Rusiei care susține că sancțiunile au blocat turbina de gaz
Comisia Europeană susține că sancțiunile occidentale împotriva Moscovei nu reprezintă un impediment în calea livrării unei turbine cu gaz din Germania către Rusia.
Compania Gazprom a redus fluxurile prin conducta Nord Stream 1 către Germania la o cincime din capacitate începând cu 27 iulie, afirmând că această măsură a fost necesară deoarece nu a primit turbina trimisă la întreținere în Canada. Gazprom spune că sancțiunile fac imposibilă livrarea turbinei Siemens la stația de comprimare Nord Stream Portovaya.
Însă atât Germania, cât și UE au declarat că nu există nicio justificare tehnică pentru încetinirea fluxului de gaz și că măsurile Rusiei au fost motivate politic și legate de sancțiunile UE privind invazia Moscovei în Ucraina. „Nu există nimic în sancțiuni care să interzică transportul turbinei în Rusia", a declarat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei Europene, la 5 august.
Unii oficiali ai UE au acuză Rusia că au transformat în armă aprovizionarea cu energie, spunând că invocarea întreținerii turbinei pentru a reduce volumul de gaz exportat este un alt exemplu de scuze inventate de Moscova în încercarea de a rupe unitatea blocului împotriva Rusiei în legătură cu invazia.
Săptămâna viitoare intră în vigoare recomandarea UE privind reducerea cu 15% a consumului de gaz
„La începutul săptămânii viitoare” ar urma să intre în vigoarea recomandarea Comisiei Europene ca țările membre să-și reducă, voluntar, consumul de gaz cu 15%, a anunțat președinția cehă a UE.
„Reglementarea privind reducerea cererii de gaz a fost oficial adoptată. Textul va fi publicat în Jurnalul Oficial la începutul săptămânii viitoare şi va intra în vigoare la o zi după publicare”, a precizat preşedinţia Consiliului UE pe contul său de Twitter.
Recomandarea a fost convenită la reuniunea extraordinară a miniştrilor energiei din UE pe 26 iulie. O singură ţară, Ungaria, s-a opus atunci acestei măsuri considerate „nejustificată, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare”, dar unanimitatea nu era necesară şi guvernul ungar nu a putut împiedica adoptarea sa.
În cazul textului adoptat vineri a votat împotrivă şi Polonia, împreună cu Ungaria.
Acordul prevede ca fiecare ţară să facă „tot posibilul” pentru a reduce, între august 2022 şi martie 2023, consumul său de gaz cu cel puţin 15% în raport cu media ultimilor cinci ani în aceeaşi perioadă.
Recomandarea este rezultatul deciziei Rusiei de a sista sau reduce drastic livrările de gaze spre mai bine de jumătate din țările UE, reacție la sancțiunile impuse Moscovei din cauza invaziei din Ucraina. Până anul trecut, Rusia acoperea circa 40% din importurile de gaz ale UE.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la statele membre „să se pregătească pentru scenariul cel mai grav”, sistatarea totală a livrărilor de gaz de către Rusia.
În caz de forță majoră, un mecanism de alertă va face ca reducerea de 15% să fie „obligatorie” pentru țările UE, dar acest obiectiv va fi adaptat la realităţile fiecărui stat.
Statele membre trebuie, în plus, să-şi asigure 80% din stocurile necesare de gaz înainte de venirea iernii.
Amnesty International își susține raportul critic la adresa unor practici ale armatei ucrainene
Organizația pentru apărarea drepturilor omului, Amnesty International (AI ) a declarat vineri că „îşi asumă întreaga responsabilitate" pentru raportul în care se arată că în unele instanțe, armata ucraineană pune în pericol viețile civililor, instalând baze militare în zone locuite. Raportul a provocat reacția furioasă a Kiev-ului, relatează AFP.
„Ne menţinem pe deplin concluziile”, a declarat pentru AFP secretarul general al organizației Amnesty International, Agnes Callamard, prin e-mail.
Ea a argumentat că raportul s-a „bazat pe dovezi obţinute în urma unor investigaţii de mare amploare, supuse aceloraşi standarde riguroase şi procese de verificare ca toate activităţile Amnesty International".
Callamard a deplâns totodată criticile violente ale autorităţilor ucrainene „care riscă să paralizeze o discuţie legitimă şi importantă asupra acestor probleme” privind protecţia civililor, precizând că guvernul de la Kiev nu a răspuns unei solicitări de reacţie sau comentarii înainte de publicarea raportului.
AI, a mai precizat Callamard, a indicat în mod clar că practicile militare ucrainene descrise în raport, inclusiv instalarea de baze militare în şcoli şi spitale, „nu justifică cu nimic încălcările sistematice ale dreptului internaţional umanitar de către Rusia" în cursul invaziei din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat joi, că printr-un asemenea raport „falsificat” și realizat în grabă „Amnesty Internațional caută să amnistieze statul terorist care e Rusia” și mută „vina și responsabilitatea de la călăi, la victime”.
Într-o postare video, Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba a declarat că raportul este „nedrept” și „distorsionează” realitatea.
Consilierul prezidențial Mihail Podoliak a susținut că armata ucraineană încearcă mereu, acolo unde se poate, să evacueze civilii din zonele de război, lăsând de înțeles că Amnesty International ar fi complice în răspândirea propagandei rusești.
Raportul a fost contestat și de filiala din Ucraina a organizației AI, care a susținut că nu a fost consultată iar atunci când a încercat să intervină în redactarea finală a raportului, a fost pur și simplu blocată.
„Argumentele noastre că raportul este inacceptabil și nu se bazează pe date complete, au fost ignorate”, s-a plâns Oksana Pokalciuk, șefa filialei ucrainene Amnesty International, citată de cotidianul britanic The Guardian.
Armata rusă poate periclita securitatea centralei nucleare de la Zaporojie
Acţiunile forţelor ruse ar putea pune în pericol securitatea centralei nucleare din Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, a avertizat vineri ministerul britanic al Apărării, în baza datelor puse la dispoziţie de serviciile sale de informații.
Forţele ruse au utilizat unităţi de artilerie instalate în apropierea centralei pentru a lovi ținte ucrainene, pe malul de vest al râului Nipru, se arată în raport.
În acelaşi timp, ruşii au folosit zona din jurul centralei ca loc de refacere și recreere a trupelor sale, profitând de faptul că centrala nulceară este „obiectiv protejat”.
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) s-a declarat și el îngrijorat de situația centralei nucleare, aflată sub control rusesc de la începutul lunii martie.
„Toate principiile de siguranţă au fost încălcate într-un fel sau altul. Şi nu putem permite ca acest lucru să continue", a spus Rafael Grossi la sediul Națiunilor Unite, la New York.
Până acum, AIEA nu a reușit încă să trimită observatori la fața locului. Misiunea a fost refuzată până şi de Ucraina, care consideră că aceasta ar legitima ocuparea rusă a centralei în ochii comunităţii internaţionale, a explicat în urmă cu câteva săptămâni operatorul ucrainean Energoatom, citat de AFP.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, acuzase Rusia că foloseşte această centrală, cea mai mare din Europa, „ca bază militară pentru a trage asupra ucrainenilor, ştiind că aceştia nu pot riposta pentru că riscă să lovească un reactor nuclear sau deşeuri puternic radioactive''.
În 2021, centrala nucleară de la Zaporojie a furnizat 20% din producţia anuală de energie electrică a Ucrainei şi 47% din cea produsă de centralele nucleare ale ţării.
MAI și FBI vor colabora în lupta contra terorismului
Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău și Biroului Federal de Investigații (FBI) al SUA au semnat un memorandum de cooperare și schimb de informații cu privire la identificarea amprentelor digitale în scopuri de justiție penală și în lupta împotriva terorismului.
„Având acces reciproc la mai multe date și informații, vom reuși să identificăm mai repede suspecții și să prevenim criminalitatea transfrontalieră și terorismul”, a declarat ministra de interne, Ana Revenco.
Potrivit unui comunicat al MAI, datorită acestui memorandum, polițiștii moldoveni vor face schimburi de informații operative cu agenții FBI despre grupurile criminale și teroriste și schimburi de experiență cu privire la modalitățile de detectare și combatere a activităților criminale.
Rusia și Turcia vor „să deschidă o pagină nouă” în relațiile bilaterale
Președintele rus Vladimir Putin a mulțumit Turciei pentru medierea acordului care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră dar și pentru facilitarea tranzitului gazului rusesc spre Europa, prin conducta TurkStream.
„Partenerii europeni trebuie să fie recunoscători faţă de Turcia pentru că ea asigură tranzitul neîntrerupt al gazului rusesc", a spus preşedintele rus.
Înainte de începerea discuțiilor de la Soci cu președintele turc, Putin și-a exprimat speranța ca va fi semnat și un nou acord pentru întărirea cooperării economice bilaterale.
Erdogan, pe de altă parte, a declarat că va discuta cu omologul său rus în special despre evoluţiile din Siria, unde Turcia vrea să lanseze o operaţiune militară împotriva miliţiilor kurde pe care le consideră asociate Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
„Solidaritatea noastră în lupta împotriva terorismului este foarte importantă", a comentat Erdogan.
În conflictul din Siria, Turcia și Rusia susțin fronturi opuse, ceea ce nu le-a împiedicat să coopereze în alte dosare internaționale. Mai mult, deși membră NATO, Turcia s-a abținut să condamne deschis invazia rusă din Ucraina.
La Soci, Erdogan a spus că întrevederea sa cu Putin „va deschide o pagină nouă" în relaţiile bilaterale.
Alertele cu bombă ar veni din Rusia și Belarus
Premierul Natalia Gavrilița spune că alertele false cu bombă din ultima perioadă ar veni din Rusia și din Belarus și că autoritățile lucrează cu cele două state pentru a-i identifica pe autori. Aceștia ar încerca, potrivit premierului, să inducă panică în societate și să testeze capacitatea de intervenție a instituțiilor statului.
Alertele vin de pe conturi online din Rusia și Belarus, însă comanditarii ar putea fi din alte state.
„Nu știm dacă cei care stau în față sunt în aceste țări, pentru că noi avem adresa computerului. Dar cei care cunosc un pic cum funcționează tehnologiile informaționale, știu că aceste date pot fi manipulate”, a precizat Natalia Gavrilița, într-o emisiune la Radio Moldova, citată de IPN.
Potrivit șefei guvernului, încercările de a destabiliza situația din R. Moldova ar fi coordonate din exterior, de persoane care-și doresc să oprească procesul de integrare europeană.
„Aceste alerte sunt menite să ne scadă vigilența, să ne țină ocupați, să ne testeze reacția. De aceea, încă o dată, cer oamenilor să rămânem toți calmi și solidari. Sunt timpuri complicate, cu multe provocări, din diferite direcții. Avem hoți care au fugit din Republica Moldova, dar care au acces la resurse, încearcă să destabilizeze situația pentru că se tem de reforma justiției, de procesul de integrare europeană”, a mai spus Natalia Gavrilița.
În contextul multiplelor alerte false cu bombă, Ministerul de Interne a propus înăsprirea pedepselor pentru această infracțiune, iar la Aeroportul Internațional Chișinău au fost introduse măsuri sporite de securitate.
