Linkuri accesibilitate

Emilian Galaicu-Păun

Tocmai ne întorsesem de la o întâlnire cu liceenii din Anenii Noi, în prelungirea „Zilelor literaturii române din Chişinău”, în cadrul căreia i-am rugat pe tineri să-mi recomande o listă de „cărţi formative” pe care aveam de gând s-o comentez, când vestea dispariţiei scriitorului Petru Cărare (1935 – 2019), pe 27 mai curent, m-a făcut să schimb macazul. După o lungă suferinţă, se stingea autorul celebrelor Săgeţi, volum dat la cuţit la doar câteva zile după apariţie, în ianuarie 1972. Acum se ştie ce impact a avut această carte – inclusiv, în destinul lui Petru Cărare, exilat timp de trei ani din capitala RSS Moldoveneşti – devenită bestseller peste noapte (efectul fructului interzis); ceea ce se cunoaşte mai puţin (dar merită ştiut!) e că, împrumutată pe-o singură noapte de către un tânăr student de la matematică, cartea a fost transcrisă poem cu poem, rând cu rând, într-un caiet de 44 copeici şi astfel se năştea samizdatul în republica din care tocmai plecaseră, de răul lui I.I. Bodiul, mai mulţi intelectuali de marcă (Ion Druţă, Ion Ungureanu ş.a.). Studentul se numea Vsevolod Ciornei – astăzi un poet de referinţă al Generaţiei 80 –, iar caietul cu Săgeţi-le transcrise de mână cap-coadă se află pe moment în custodia Editurii Cartier, înainte să ajungă la Muzeul Literaturii Române din Chişinău.

Eram aşadar hotărât să revin la figura legendarului Petru Cărare, despre care am scris în câteva rânduri, când o altă dată – şi anume, 28 mai 1987 – m-a făcut să schimb, pentru cea de a doua oară în cursul aceleiaşi zile, macazul. Acum 32 de ani, în ziua cu pricina, mă aflam (de 6 luni) la Moscova, doctorand la Institutul de Literatură „Maxim Gorki”, când o veste in-cre-di-bi-lă a făcut turul capitalei URSS – un avion Reims Cessna F172P D-ECJB ateriza în Piaţa Roşie, la poarta centrală a Kremlinului, avion pilotat de un puşti de nici 19 ani (îi va împlini pe 1 iunie), Mathias Rust. Plecat din Hamburgul natal, s-a îndreptat spre Nord (Faroer – Keflavik), apoi spre Bergen-ul norvegian, iar odată ajuns la Helsinki, n-a luat-o spre Stockholm, cum le-a spus celor din turnul de control, ci – cehovian: «в Москву! в Москву!» – spre Moscova. Faptul că n-a fost doborât (spre deosebire de avionul sud-coreean, circa 5 ani mai devreme) se datorează probabil Perestroikăi, în schimb – Гласность oblige! – au zburat capetele ministrului Apărării din URSS, mareşalul Serghei Şapoşnikov, şi al comandantului Forţelor de Apărare Aeriană ale URSS, fostul combatant în cel de-al Doilea Război Mondial, Aleksandr Koldunov. Însuşi pilotul amator s-a ales cu patru ani de închisoare, din care a executat (arest preventiv şi detenţie) doar 432 de zile, fiind amnistiat de preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS Andrei Gromîko, cel care în calitatea sa de (cel mai longeviv) ministru al Afacerilor Externe (19571985) îşi meritase din plin porecla de „Mister No”.

Mă veţi întreba ce au în comun publicarea & retragerea volumului de poezii satirice al lui Petru Cărarea Săgeţi, din ianuarie 1972, şi „violarea” spaţiului aerian al URSS, din 28 mai 1987, de către un pilot amator de nici 19 ani, iar răspunsul meu este – cutezanţa. Autor lucid, şi care trebuie să fi beneficiat şi de complicitatea unor redactori de la Editura Cartea Moldovenească, Petru Cărare nu putea să nu ştie că publicarea unor poezii de genul antologicelor „Medievală”, „De-ale circului” şi mai cu seamă „Oaspe nepoftit” (cine nu s-a prins la versurile: „Şi-ncă altă noutate:/ Eşti dator să-i spui şi frate”?!) se va lăsa cu sancţiuni drastice (exemplul lui Vasile Vasilache, pus la index după articolul lui Ivan Racul şi Valeriu Senic din Comunistul era încă proaspăt); la fel, şi Mathias Rust nu cred că se aştepta la o primire cu braţele deschise din partea autorităţilor sovietice în Piaţa Roşie transformată în aeroport, aceeaşi Piaţă Roşie pe care a avut loc Parada Victoriei în cadrul căreia prizonierii germani au defilat cu capetele în piept. Or, gestul temerar al scriitorului, pe de-o parte, şi cel al puştiului din Hamburg, pe de-alta, au dat, fiecare în felul său, o lovitură sistemului – atât că textele lui Petru Cărare mergeau mai în adânc şi cu greu ar fi putut trece drept simplu huliganism, drept care regimul sovietic s-a grăbit să-l facă dispărut din faţa ochilor, exilându-l în provincie fără drept de a pune piciorul în capitală timp de 3 ani, iar apoi a strâns cât s-a putut de tare şurubul.

S-ar fi putut încheia aceste notiţe la capătul alineatului de mai sus; dacă n-o fac, e pentru a-l evoca pe neuitatul nostru prieten, poetul Eugen Cioclea (1948 – 2013), cel care întrezărea „un cosmodrom în fiecare târlă” („Rampa”), şi care în acel an tocmai îşi punea la punct manuscrisul volumului Numitorul comun (Editura Literatura Artistică, 1988), din cuprinsul căruia făcea parte şi poemul „Regula jocului” (am povestit istoria scrierii acestuia în documentarul Violetei Gorgos, Eu, Geniu Cioclea; nu mai stărui aici), al cărui final îl citez acum, pe post de cenotaf:

„Nu resemnaţi, nu sceptici.

O funcţie-n vigoare

va desemna continuu «un joc secund mai pur»,

dar, deocamdată, fiindcă chiar roua pe picioare

ne aminteşte lanţul de ieri,

se joacă dur.”

de la Victorie?

de la Vasile [Romanciuc], decanul de vârstă al scriitorilor basarabeni participanţi la Festivalul „Zilele literaturii române la Chişinău”?

de la Valeriu [Gherghel], filosoful & eseistul ieşean, vedeta foarte discretă a Festivalului „Zilele literaturii române la Chişinău”?

alias 5-ul arab?

sau bifă?

Toate acestea sunt adevărate, dar abia după ce adaugi prezenţa fizică a celor 18 scriitori de limbă română, veniţi din orizonturi diferite – Bruxelles, Bucureşti, Botoşani, Cluj, Iaşi, nu în ultimul rând Chişinău –, se poate anunţa începerea, în data de 21 mai curent, a „Zilelor literaturii române la Chişinău”, ediţia a V-a. (În paranteză fie spus, Festivalul a debutat la începutul anilor 2010, printre invitaţi numărându-se consacraţii Ion Vianu, Emil Brumaru, Eugen Negrici, Doina Ruşti, Ion Mureşan, Varujan Vosganian, dar şi mai tinerii Dan Lungu, Claudiu Komartin, Elena Vlădăreanu ş.a. A urmat o pauză de mai mulţi ani, pentru ca în 2017 „Zilele…” să fie reluate – pentru al treilea an consecutiv, Chişinăul devine dacă nu capitala literelor române, cel puţin unul dintre oraşele importante pe harta scrisului românesc. Şi cu asta, am închis paranteza.)

Fără a mai lungi aşteptarea, vă prezint Programul „Zilelor…”, cu promisiunea să revin pe parcurs cu impresii – ale autorilor participanţi & ale cititorilor prezenţi la lecturi şi dezbateri – de la faţa locului, care faţă e întoarsă pe durata întregii săptămâni spre Măria Sa Cititorul:

Marți, 21 mai

Ora 19.00 – Dezbateri film & carte: Marginalii

Filmul Soldații. O poveste din Ferentari. După romanul omonim al lui Adi Schiop, în regia Ivanei Mladenović

Volumul Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor, de Adi Schiop

Invitaţi: Adi Schiop, Dinu Guțu

Moderator: Victoria Cușnir & Vasile Ernu

Locul: Casa Dacă, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni nr. 17a

Miercuri, 22 mai

Ora 11.00 – Dezbateri: Anzii, Caucazul, Himalaya și alte rătăciri românești

Invitați: Dan Alexe, Marius Chivu, Sorin Hadârcă

Moderator: Em. Galaicu-Păun

Locul: Atelierul Cocoşul Roşu, str. Alexei Şciusev, nr. 79

Ora 14.00 – Conferinţă Valeriu Gherghel & Bogdan Creţu : Roata plăcerilor & hedoniştii lecturii

Moderator: Nina Corcinschi

Locul: Sala Mică, Academia de Științe a Moldovei, bdul Ștefan cel Mare, nr. 1

Ora 17.00 – Lectură & sesiune de autografe:

Roata plăcerilor, de Valeriu Gherghel, Editura Polirom

Iluziile literaturii şi deziluziile criticii. Noi coduri de lectură, între estetic şi ideologic, de Bogdan Crețu, Editura Contemporanul

Limba de hârtie, de Tamara Cărăuș, Editura Cartier

Hrișcă & Masala, de Sorin Hadârcă, Editura Cartier

Memoria hienei, de Silvia Goteanschii, Editura Știința

Moderator: Em. Galaicu-Păun

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 – Dezbateri. Seara de Eseu: Roata plăcerilor

Invitaţi: Valeriu Gherghel, Bogdan Crețu, Tamara Cărăuș, Sorin Hadârcă.

Moderator: Alexandru Cosmescu & Alina Purcaru

Locul: Casa Dacă, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni nr. 17a

Joi, 23 mai

Ora 11.00 – Întâlniri Codobelc : Eroi vechi în cărți noi: unicornul și pisicile

Invitaţi: Alina Purcaru, Vasile Ernu, Vasile Romanciuc

Moderator: Eugenia Bejan

Locul: Sala Biblioteca Picilor, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, str. Alexei Șciusev, nr. 65 (intrarea de pe strada Pușkin)

Ora 11.00 – Întâlniri Lyceum: Marius Chivu, Ruxandra Cesereanu, Bogdan Creţu, Valeriu Gherghel

Moderator: Mariana Jitari

Locul: Liceul Teoretic „Spiru Haret”, str. Maria Cebotari, nr. 53

Ora 17.00 – Lectură & sesiune de autografe:

Tricephalos, de Ruxandra Cesereanu, Editura Cartier

Uau !, de Dan Sociu, Editura Polirom

Vântureasa de plastic, de Marius Chivu, Editura Humanitas

A(II)Rh+eu / Apa.3D, de Em. Galaicu-Păun, Editura Cartier

Indigo, de Alina Purcaru, Editura Tracus Arte

Moderator: Em. Galaicu-Păun

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 19.00 – Dezbateri. Seara de Poezie: Poetul şi Cetatea vs Turnul de Fildeş

Invitaţi: Ruxandra Cesereanu, Marius Chivu, Em. Galaicu-Păun, Alina Purcaru, Dan Sociu

Moderator: Lucia Ţurcanu & Bogdan Crețu

Locul: Casa Dacă, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni nr. 17a

Vineri, 24 mai

Ora 12.30 – Întâlniri Lyceum: Dan Alexe, Adi Schiop, Dan Sociu

Moderator: Livia State

Locul: Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, str. Varşoviei, nr. 2

Ora 17.00 – Lectură & sesiune de autografe:

Panterele parfumate, de Dan Alexe, Editura Polirom

Ultima amantă a lui Cioran, de Constantin Cheianu, Editura Cartier

Nevoi speciale, de Dan Sociu, Editura Cartier

Câinele de bronz, de Emanuela Iurkin, Editura Cartier.

Casa Inglezi, de Alexandru Bordian, Editura Paralela 45.

Moderator: Em. Galaicu-Păun

Locul: Librăria din Centru, Bd. Ştefan cel Mare nr. 126

Ora 17.00 – Ghid antropologic: Cafenelele rezistenţei: de la „Moldova” & „Fulguşor” la… „Guguţă”.

Locul: Scările Teatrului Luceafărul – fosta cafenea Fulgușor – fosta cafenea Moldova – fosta cafenea Guguță. Ghid: Vasile Ernu

Ora 19.00 – Dezbateri. Seara de Proză: Istorie şi cotidian în proza actuală

Invitaţi: Dan Alexe, Alexandru Bordian, Constantin Cheianu, Emanuela Iurkin, Dan Sociu

Moderator: Maria Şleahtiţchi & Dinu Guțu

Locul: Casa Dacă, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni nr. 17a

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG