De ce Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse, și-a dorit să meargă la reuniunea OSCE de la Skopje? De ce a spus acolo că Republicii Moldova „îi este pregătită soarta de victimă următoare” în războiul hibrid pe care-l atribuie Occidentului, în condițiile în care Rusia însăși e practicanta zeloasă și campioana acestuia? Și de ce a scos, propagandistic, de la naftalină – iarăși pentru a întinde degetul acuzator spre UE și NATO – așa-numitul „memorandum Kozak”? De ce brațul diplomatic al lui Putin vede „mâna Occidentului” în distrugerea formatului „5+2” pentru rezolvarea conflictului transnistrean și în „uciderea” mediatorului – OSCE?
Este una dintre temele podcastului „Dincolo de știri”, puse în context pentru o mai bună înțelegere de către analiștii Nicolae Negru și Igor Boțan.
„Rusia a pus condiția ca Lavrov să fie prezent la acest summit, fiindcă el putea să nu fie acolo....Și el a fost acolo, [întrucât] unele cancelarii europene și cancelaria Statelor Unite au dorit ca el să fie prezent acolo, fiindcă, dacă nu ar fi fost prezent, nu ar fi putut continua activitatea OSCE, fiind blocată...”, spune Nicolae Negru. În înțelegerea sa, OSCE este, de fapt, acum „în stare critică” și nu este limpede încă dacă Rusia este dispusă, în general, să susțină OSCE, o organizație pe care și-o dorește favorabilă intereselor sale.
De ce, totuși, un fel de referire specială în discursul lui Lavrov la Republica Moldova? Pentru că la summit, folosind ocazia, el „a expus toate tezele propagandei ruse”, iar R. Moldova „este de la un timp, un element permanent al propagandei ruse”, observă analistul. Iar judecând „după frazeologia folosită, după retorica Moscovei, R. Moldova trebuie să fie următoarea sa țintă, după Ucraina...”, mai spune el.
La rândul său, Igor Boțan consideră că șeful diplomației ruse „și-a dorit foarte mult să aibă această tribună OSCE, ca să demonstreze că, iată, Rusia nu este izolată” și să reitereze narațiunile pe care le folosește de mult timp.
„Iar dacă ne referim exact la subiectele pe care le-a atins, păi, sigur că trebuie să i se dea o ripostă. Pentru că, de exemplu, sigur, președintele Voronin s-a adresat lui Putin să elaboreze acel memorandum, zis Kozak, numai că Voronin a explicat de ce a refuzat să-l semneze - nu pentru că asupra lui s-au exercitat presiuni, ci pentru că, după ce a fost parafat și trimis lui Putin, documentul a fost returnat cu o clauză despre o misiune de pacificatori și de 2000 de ostași, care trebuiau să fie amplasați pentru 20 de ani pe teritoriul Republicii Moldova, pe malul drept, pentru garantarea implementării acestui memorandum”, explică analistul.
Igor Boțan reconstituie, de asemenea, și istoricul formatului „5+2”, exercițiu ce demontează inconsistența afirmațiilor lui Serghei Lavrov că acesta ar fi „distrus” de Occident.
Alte teme ale noului episod, difuzat pe 8 decembrie:
- Aflat la Chișinău într-o vizită oficială, Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, a ținut pe 30 noiembrie un discurs în Parlamentul Republicii Moldova.
Discurs în absența deputaților BCS, socialiștii condamnând chiar ulterior într-un comunicat „declarațiile reprezentanților unor țări străine pe tema situației politice interne” din R. Moldova.
- Ministrul de Externe Nicu Popescu și Olha Stefanișina, responsabila cu integrarea în UE a guvernului de la Kiev, au avut pe 4 decembrie o discuție telefonică despre perspectiva deschiderii la apropiatul summit al UE a negocierilor de aderare pentru R. Moldova și Ucraina.
Cei doi oficiali – cum arată un comunicat al Ministerului de Externe de la Chișinău – se bazează pe faptul că recomandarea de luna trecută de deschidere a negocierilor, formulată de Comisia Europeană, „va constitui o fundație solidă pentru statele membre ale Uniunii Europene să-și exprime susținerea prin votul lor în cadrul Consiliului European programat pentru 14-15 decembrie”.
Șeful diplomației moldovene este citat în același comunicat dând ferme asigurări că „vom continua să acordăm întreaga noastră asistență prietenilor noștri ucraineni, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul organizațiilor internaționale”.
Dar sugerează oare nota de îmbărbătare reciprocă, care transpare din convorbirea celor doi, că se ia în calcul și o mai lungă așteptare a începutului negocierilor pentru Ucraina, în comparație cu R. Moldova? Implicit discutându-se și despre modul în care vede Chișinăul această situație? În general, ce ar avea de făcut R. Moldova dacă, printr-un concurs de împrejurări, Ucraina s-ar pomeni rămânând într-o sală de așteptare incertă după summitul din 14-15 decembrie?
- Rezultatele din 2022 ale testării PISA în R. Moldova, publicate acum, la 5 decembrie, s-au dovedit a fi mai proaste decât cele ale testării precedente, din 2018. Aceste rezultate plasează R. Moldova pe locul 45 din 81 de țări.
PISA, adică Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, apreciază competențele la matematică, citire/lectură și științe ale elevilor de 15 ani. Testele efectuate vizează capacitatea elevilor de a rezolva probleme complexe, de a gândi critic și de a comunica eficient.
Potrivit rezultatelor testului PISA 2022, doar fiecare al doilea elev de 15 ani din R. Moldova atinge cel puțin nivelul minim de competențe la lectură și științe, în timp ce la matematică doar 44,3 % ating acest nivel.
Un episod nou al podcastului „Dincolo de știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
