Linkuri accesibilitate

„Europarlamentarele” văzute de la Washington: asemănări și diferențe transatlantice


Prietenul lui Orbán revine. La 13 iunie, fostul președinte al SUA, Donald Trump, a vizitat dealul Capitoliului de la Washington pentru prima dată de la revolta brutală din 6 ianuarie.
Prietenul lui Orbán revine. La 13 iunie, fostul președinte al SUA, Donald Trump, a vizitat dealul Capitoliului de la Washington pentru prima dată de la revolta brutală din 6 ianuarie.

Alegerile recente din Uniunea Europeană au fost încă un moment de cotitură pentru partidele de extremă dreapta. Acestea au obținut câștiguri în multe dintre cele 27 de țări ale Uniunii Europene, iar amploarea surprinzătoare a unora dintre victorii atrage atenția în Statele Unite.

Încă un triumf al populismului?

Câștigul dreptei este doar cel mai recent exemplu al modului în care nemulțumirea față de globalizare și imigrație a alimentat o reacție populistă, în democrațiile occidentale prospere.

Victoria fostului președinte Donald Trump din 2016 a fost și ea o ilustrare a acestor tendințe, dar nu este clar dacă cele întâmplate în Europa îl vor ajuta să câștige un nou mandat în noiembrie. Aceasta se datorează faptului că, pe lângă paralelele remarcabile, există diferențe cheie între dinamica din Europa și cea din Statele Unite. Și chiar și cu câștigurile dreptei, în cele mai recente alegeri europene, centrul politic va menține controlul asupra parlamentului european.

Trump a îmbrățișat dreapta europeană, în special pe premierul ungar Viktor Orbán, a cărui „democrație iliberală" auto-proclamată l-a făcut un adevărat erou pentru populiști conservatori și din America, care cred, de pildă, în limitarea imigrației și drepturilor LGBTQ.

Trump a susținut mai mulți populiști conservatori europeni în încercările lor de a obține conducerea la scară națională, iar unii dintre principalii săi consilieri mențin legături cu „mișcarea” de peste Atlantic.

Unul dintre acei foști consilieri, Steve Bannon, a numit alegerile europene „o schimbare de plăci tectonice” în podcastul său de luni. „Este ca aici în Statele Unite, este ceea ce face MAGA”, a spus Bannon, folosind acronimul pentru mișcarea lui Trump Make America Great Again. „MAGA ne trage mai departe spre dreapta. Și cred că este nu numai un lucru bun, ci și necesar pentru națiune și necesar pentru lume.”

Fostul strateg șef al Casei Albe, Steve Bannon, se adresează la reuniunea anuală a Conferinței de acțiune politică conservatoare (CPAC) din National Harbor, Maryland, SUA, 24 februarie 2024.
Fostul strateg șef al Casei Albe, Steve Bannon, se adresează la reuniunea anuală a Conferinței de acțiune politică conservatoare (CPAC) din National Harbor, Maryland, SUA, 24 februarie 2024.

Factorul migrație

Victoria lui Trump din 2016, în ciuda pierderii votului popular, a fost asigurată în parte prin promisiunea de a construi un zid între Statele Unite și Mexic pentru a limita imigrația. Anul acesta, el l-a criticat pe președintele Biden pentru valul de imigranți care traversează frontiera sudică în căutare de azil. Recunoscând un handicap în această chestiune, Biden s-a îndreptat și el către dreapta în privința imigrației prin emiterea de noi reguli pentru închiderea frontierei în cazul în care traversările sunt prea mari.

Există totuși unele diferențe cheie între Trump și populiștii europeni. Trump a încercat să răstoarne înfrângerea sa în fața lui Biden în 2020, culminând cu atacul asupra Capitoliului de la 6 ianuarie 2021. El a îmbrățișat această cauză în campania sa pentru a reveni la putere, continuând să repete minciuna că alegerile pe care le-a pierdut ar fi fost fraudate, el numind pe cei care au atacat Capitoliul „războinici" în timpul unui recent miting la Las Vegas.

Steven Levitsky, un cercetător politic de la Universitatea Harvard și co-autor al cărții Cum mor democrațiile, a spus că acesta este un contrast clar cu populiștii europeni. „Ei sunt mult mai puțin deschiși autoritarismului decât Trump”, a spus Levitsky. „Niciunul dintre ei nu a respins rezultatele alegerilor.”

Biden l-a atacat fără încetare pe predecesorul său pe acest subiect și a semnalat că va face din protejarea democrației un punct central al campaniei sale. Analiștii mai spun și că alegătorii lui Trump pot fi mai furioși și mai disperați decât omologii lor europeni datorită beneficiilor sociale mai ample din Europa.

Unul dintre motivele pentru care centrul se menține, rezistă în Europa și pare mai vulnerabil în America este că americanii au mai mult de pierdut. Chiar dacă economia americană pe ansamblu este într-o situație mai bună, schimbările structurale afectează în Statele Unite pături largi, în special bărbați albi din sectoare manufacturiere, care se simt marginalizați și implicit caută un țap ispășitor. Este o stare de care Trump, un miliardar moștenitor de avere a știut să profite, el a înțeles că teama și ura sunt redutabili agenți electorali.

Cel mai puternic sprijin al lui Trump a fost printre alegătorii mai în vârstă, în contrast cu populiștii europeni care, spun experții, stau mai bine printre alegătorii mai tineri.

În sistemul american de două partide, alegătorii vor trebui să aleagă fie pe Biden, fie pe Trump și probabil mulți vor vota pentru ceea ce percep a fi răul cel mai mic, de vreme ce ambii candidați nu sunt populari.

E posibil și ca terți candidați fără șanse la președinție să incline balanța, pe fondul echilibrului cursei. O victorie a lui Trump nu este inevitabilă susțin experți, inspirându-se și din faptul că în Europa, ascensiunea dreptei este în știri, dar centrul va continua să conducă.

Exemplul italian

Matthias Matthisj, profesor de economie politică internațională la Universitatea Johns Hopkins, din SUA, a spus că Italia ar putea fi un exemplu al modului în care populismul va guverna în Europa.

„În ceea ce privește chestiunile importante - bugetul, politica externă - singurul mod în care acești populiști pot veni și pot să se mențină la putere este dacă rămân în centru”, spune el. Asta este în contrast cu Trump, care a îmbrățișat schimbări semnificative în politica americană.

Centrul încă se menține în Europa - doar că s-a deplasat spre dreapta. La fel, în America, prima administrație Trump nu a schimbat radical politica țării, dar nici nu a lăsat-o neschimbată, multe dintre pozițiile administrației Trump fiind preluate și de Biden. America nu mai e aceeași. O a doua administrație Trump, dacă se va materializa va adânci schimbările, încercând să le și facă ireversibile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

XS
SM
MD
LG