Nu acesta este rolul liderului unei țări care se află la președinția Consiliului - insistă Bruxellesul. Țara poate dicta, într-o măsură, prioritățile politice ale UE pe o perioadă de 6 luni, iar Ungaria va face acest lucru între 1 iulie și 31 decembrie. Dar nu poate reprezenta diplomatic UE. În paralel, fiecare țară la președinția Consiliului își poate vedea de propria diplomație.
Însă UE are un alt reprezentant extern, care servește ca vicepreședinte al Comisiei și este numit în mandate de doi ani și jumătate. În 2019-2024, acesta a fost Josep Borrell, un catalan, iar acum rolul va fi preluat de prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas.
Problema cu Orban este, însă, că își prezintă diplomația bilaterală - și-așa departe de direcția diplomatică a UE - ca fiind în numele UE. Vizita lui Orban la Moscova, de exemplu, a fost prezentată ca fiind în numele UE, deși nu a fost autorizată astfel. El a folosit logoul președinției maghiare a Consiliului - un cub Rubik și sloganul „Make Europe Great Again” în vizita din Rusia, cât și în cea din China, la scurt timp după.
- Te-ar putea interesa și: Ungaria trece la președinția UE. Criticii lui Orban iau calmante
„Viktor Orban nu reprezintă sub nici o formă UE sau poziția UE. El exploatează poziția președinției UE pentru a crea confuzie”, a transmis Kaja Kallas, care va prelua funcția de reprezentant extern în următoarele câteva luni.
„În doar nouă zile, președinția maghiară a pierdut orice fărâmă de încredere mai avea”, consideră un diplomat UE.
Statele UE, furioase
„Multe state UE își vor împărtăși nemulțumirile, care sunt destul de profunde, în privința vizitelor și acțiunilor recente ale lui Orban”, a declarat un diplomat UE pentru AFP, înaintea summitului NATO din Washington, de la 9-11 iulie, și a întâlnirii ambasadorilor UE la Bruxelles.
Nu este singurul diplomat care scoate în evidență tensiunile din jurul maghiarilor.
Miercuri, 10 iulie, ambasadorii din 25 de țări UE (toate, mai puțin Ungaria și Slovacia), reuniți la Bruxelles, și-au exprimat „nemulțumirea sau furia cu privire la parcursul președinției maghiare”, conform Euractiv. Ambasadorul Ungariei la UE, Balint Odor, a fost certat „fără precedent” de dur de către colegii săi, scrie Politico.
Maghiarii au insistat că vizitele au fost strict bilaterale, dar cei 25 de ambasadori nu au acceptat argumentul. Cu toate acestea, nimeni nu a sugerat vreo măsură punitivă sau suspendarea președinției maghiare a UE, cum s-a grăbit să sugereze presa rusă, dornică să accentueze „haosul” din UE și alte structuri occidentale.
Este posibil ca, în viitor, unele ședințe organizate de președinția maghiară să fie boicotate de reprezentanții altor state membre - unele state deja au început să „deraieze” unele întâlniri diplomatice, trimițând diplomați de rang mai scăzut chiar și când este nevoie de unii cu experiență. Dacă premierul de la Budapesta își va continua acest parcurs, este posibil ca unele state să încerce, până la urmă, să impună pedepse.
Joi, subiectul va fi discutat și de liderii partidelor politice din Parlamentul European, împreună cu președinta instituției, Roberta Metsola - acolo, s-ar putea discuta concret măsuri mai dure, inclusiv un apel la președințiile anterioare să revină la conducere sau ca Polonia, care trebuia să preia funcția de la 1 ianuarie 2025, să-și înceapă mandatul mai devreme.
Aceasta ar fi varianta „nucleară”, o decizie cu implicații enorme, ținând cont că președinția maghiară a început deja.
„Sincer, posibilitatea de a boicota președinția maghiară a fost discutată încă de la prima călătorie a lui Orban, cea la Kiev”, declară pentru Euractiv un oficial din grupul liberalilor, Renew.
Apropiat al liderilor autoritari
Unde Orban face, reprezentanții UE încearcă să desfacă. Mai ales în cazul vizitelor internaționale la „curțile” liderilor autoritari Vladimir Putin, Xi Jinping și Ilham Aliev.
Serviciul extern al UE încearcă să se dezică de această inițiativă a lui Orban și precizează că vizita a avut loc strict în contextul relațiilor bilaterale dintre Budapesta și Moscova. „Prim-ministrul Orban nu a primit niciun mandat UE să viziteze Moscova [...] așadar, nu reprezintă UE sub nicio formă”, transmite instituția diplomatică de la Bruxelles, care amintește că Putin are un mandat de arestare internațional pe numele său pentru campania de deportări forțate a copiilor ucraineni.
Luni, Orban a ajuns și la Beijing. Acolo s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping, unde au discutat planul de pace propus de China, ale cărei propuneri sunt susținute și de Kremlin. Orban a spus că China este „o putere cheie în crearea condițiilor pentru pace în războiul Rusia-Ucraina”, motivând astfel noua sa întâlnire cu Xi, la doar două luni după ce liderul chinez a vizitat Budapesta.
În primele zile ale președinției maghiare, Orban a găsit timp să mai înfurie colegii din UE și participând la o întâlnire cu liderii din Consiliul Turcic. Organizația încearcă să promoveze recunoașterea internațională a Ciprului de Nord, regiunea ocupată de Turcia, pe care doar guvernul de la Ankara o recunoaște.
„Ungaria nu a primit niciun mandat din partea Consiliului UE ca să avanseze relațiile” cu această organizație, transmite serviciul extern al UE.
În ultimele luni, Ungaria, al cărei guvern naționalist este acuzat adesea de antisemitism, a primit mari laude din partea guvernului Israelului, după ce a blocat de repetate ori inițiativele UE care ar fi condamnat ofensiva armată în Gaza și ar fi cerut o pauză umanitară - totul, la rugămintea ministrului de Externe Israel Katz.
Ungaria a mai blocat și sancțiunile UE împotriva coloniștilor israelieni din Cisiordania și a votat împotriva încetării focului în cadrul unei întâlniri ONU.
Patrioții lui Orban
În ultimele zile, Orban s-a aflat în spatele altor manevre politice la Bruxelles. El este unul dintre membrii fondatori ai unui nou grup de extremă dreapta din Parlamentul European, numit Patrioții pentru Europa.
Lui i s-a alăturat Marine le Pen, împreună cu partide precum Lega, Vox sau Vlaams Belang, toate cunoscute pentru retorica lor rasistă, anti-imigrație și pe alocuri homofobă sau anti-avort. Familia include 84 de europarlamentari din 13 țări și va deveni blocul cel mai de dreapta din Parlament.
- Te-ar putea interesa și: „Patrioții” europeni | Extrema dreaptă se strânge într-un nou grup. Le Pen și Orban își unesc forțele
Gruparea a strâns deja atât de mulți europarlamentari, încât a desființat una dintre grupările deja existente, anume blocul Identitate și Democrație. Celălalt bastion de extremă dreapta rămas, Conservatorii și Reformiștii Europeni, o are în frunte pe Giorgia Meloni și include partidul AUR din România.
Conflictul cu UE
În ultimii ani, Ungaria și restul Uniunii Europene au găsit puține valori sau abordări în comun. Țara central-europeană scade constant în clasamentele democrației, de când a venit Orban la putere, în 2010.
Mai mult, regimul de la Budapesta a încălcat statul de drept în mod repetat și flagrant, ceea ce a dus în 2018 la un vot al Parlamentului European prin care a fost sancționată. În 2022, după ani în „zona galbenă”, de avertizare, UE a înghețat fonduri europene rezervate Ungariei în valoare de 22 de miliarde de euro - bani dezghețați doar parțial după ce Orban a legat fondurile europene de aprobarea sa pentru ajutoarele militare pentru Ucraina.
Ungaria a încălcat constant independența justiției, libertatea presei, și are zeci de proceduri de infringement deschise împotriva sa. Procedurile de infringement remarcă nerespectarea termenului de adoptare a legilor europene în legislația națională, sau chiar încălcarea legilor UE prin legile naționale necompatibile, în aspecte în care legile europene trebuie să primeze. Prin aceste procese, Comisia încearcă să constrângă statele membre să își respecte responsabilitățile la care s-au înhămat prin aderarea la UE.
În februarie, de exemplu, Comisia a început un proces de infringement pe tema „legii apărării suveranității” prin care Budapesta încearcă să cenzureze activitățile politice ale entităților finanțate din străinătate.
Un alt caz de infringement, deschis după ce Budapesta a ales să cenzureze discuțiile despre și cu persoanele LGBTQ în spațiul public, a rămas nerezolvat. Pentru că maghiarii au refuzat să coopereze, Comisia a dat în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a UE, pentru încălcarea drepturilor omului incluse în valorile fundamentale ale UE.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
