Linkuri accesibilitate

Unde au dispărut studenții și de ce trebuie comasate universitățile


Studenți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie la o ceremonie de absolvire, iunie 2018
Studenți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie la o ceremonie de absolvire, iunie 2018

Prima comasare a universităților a avut loc în 2020, pe când la guvernare se afla Partidul Socialiștilor, reamintește Igor Boțan.

Reforma instituțiilor de învățământ superior este necesară, dar autoritățile din educație trebuie să explice mai bine propunerile de comasare a universităților și chiar să revină asupra unora dintre ele, spune analistul Igor Boțan într-un interviu săptămânal cu Europa Liberă.

„Într-o țară preponderent agrară, unde agricultura este o ramură de bază a economiei, lichidarea Universității Agrare și trecerea ei la Universitatea Tehnică mi se pare stranie și sper că se va găsi o soluție mai logică”, a spus Boțan, care este și director al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT). Întregul interviu, care pornește de la istoria reformei, poate fi ascultat mai jos:

Unde au dispărut studenții și de ce trebuie comasate universitățile
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:28 0:00

La sfârșitul lunii iunie, ministerul Educației și Cercetării anunța că vrea să reformeze învățământului superior, iar acest proces va include reorganizarea mai multor instituții de învățământ publice: unele universități o să dispară, fiind absorbite de altele.

Anunțul a dat startul unor dezbateri pe marginea reformei, care este explicată prin faptul că numărul studenților s-a micșorat substanțial – de la 110 mii în 2010 la mai puțin de 60 de mii în 2021 – iar numărul de universități a rămas la fel de mare.

„Ideea reformei învățământului superior a apărut în 2016-2017 (...), iar în 2020, pe când la guvernare se afla Partidul Socialiștilor, a avut loc prima optimizare: au fost comasate Universitatea Dimitrie Cantemir și Institutul Relațiilor Internaționale”, reamintește analistul Igor Boțan.

Micșorarea numărului de studenți, mobilul reformei, este explicată prin emigrare, scăderea calității învățământului și prestigiul redus al diplomelor moldovene, dar și prin înscrierea tot mai multor tineri la universități românești și europene, datorită redobândirii cetățeni române.

Reforma universităților nu este o idee a partidului de guvernământ PAS, dar acesta o pune în operă pentru că este obiectiv necesară. „Problema este cum se va face”, spune Boțan.

Dezbaterile publice trebuie să se încheie cu o decizie de guvern, iar planul ministerului Educației și Cercetării prevede încheierea comasărilor până în decembrie 2022. El prevede că din 16 universități publice vor rămâne 11, iar unele centre de cercetare și inovație vor fi incluse în noile structuri.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

  • 16x9 Image

    Igor Boţan

    Igor Boțan, analist politic, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT (din 1999). 

XS
SM
MD
LG