Ministerul Educației și Cercetării anunță reformarea învățământului superior din Republica Moldova, un proces care va include reorganizarea mai multor instituții de învățământ, prin absorbția altora, inclusiv a institutelor de cercetare. Ministerul promite, de asemenea, mai multe fonduri universităților, despre care spune că vrea să devină centre de instruire și cercetare. Dar ce schimbări planifică autoritățile din educație și care sunt reacțiile?
Ministerul educației planifică să dea startul sesiunii de admitere la studii superioare, care începe, de regulă, în a doua jumătate a lunii iulie, deja în cadrul unui sistem universitar reorganizat.
Potrivit deciziei autorităților, Universitatea de Stat din Moldova va absorbi Academia de Administrare Publică, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport și câteva institute de cercetări. Universitatea Agrară și alte trei institute vor trece în gestiunea Universității Tehnice, iar Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” ar urma să preia administrarea Universității de Stat din Tiraspol și a Universității de Stat „Grigorii Țamblac” din Taraclia. Totodată, Academia de Studii Economice va integra Institutul Național de Cercetări Economice.
„Avem prea puțini studenți și prea multe universități”, notează ministerul, argumentând nevoia reformei în învățământul superior. Autoritățile mai accentuează că Republica Moldova „este o țară prea mică pentru a pretinde că poate asigura studii de calitate la același program în 6, 7 sau mai multe universități”.
Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din Moldova, crede că intențiile ministerului reflectă situația din învățământul superior, care este subfinanțat și pierde lupta concurențială cu universitățile din regiune.
„Soluția nu este doar ca să micșorăm numărul universităților, or această soluție nu este una suficientă. Trebuie să adaptăm și cadrul legal, trebuie să crească resursele financiare alocate învățământului superior și cercetării, fiindcă fără resurse financiare nu poți face absolut nimic, cât de bine intenționat nu ai fi. Se propune și o reformă în mecanismele de finanțare a cercetării, inclusiv cu indicatori de performanță, așa că eu privesc în viitor cu optimism”, a mai spus rectorul UTM.
Viorel Bostan, dar și alți manageri din sistemul universitar, spun că este prematur să facă aprecieri despre cum se va aplica reforma, în lipsa unui proiect de hotărâre de guvern, care ar urma să fie analizat în detaliu.
Totuși, ideea de reformare a învățământului superior nu este o noutate pentru cei din sistem, care bat alarma de mai mulți ani despre reducerea numărului de studenți și finanțarea insuficientă.
Expertul Institutului de Politici Publice de la Chișinău Anatol Gremalschi consideră că principalul element al schimbărilor demarate de minister este trecerea institutelor de cercetare în componența universităților, pe care îl consideră o mișcare bună:
„În majoritatea absolută a țărilor cu realizări substanțiale în domeniul științei, cercetarea se desfășoară în universități, întrucât aici sunt cadrele. Pentru un student, nu contează forma instituțională, important să aibă profesori buni, laboratoare dotate. Am fost în universități unde practic nu existau laboratoare, bibliotecile erau cu cărți de pe timpul sovieticilor, nici abonamente la reviste științifice. Evident că dispersarea resurselor nu este un lucru bun.”
Ministerul educației spune că prin integrarea institutelor de cercetare în structura universităților vrea să apropie cercetarea științifică de studenți și să le ofere mai multe oportunități de studiu. Deși la această etapă nu este clar cum vor funcționa institutele de cercetare, măsura anunțată de autorități a trezit și critici. Guvernul este acuzat că ,,lichidează sistemul de cercetare”, o opinie în acest sens fiind exprimată de Corneliu Popovici, fost ministru al educației, în guvernul Chicu și fost consilier prezidențial pe timpul mandatului lui Igor Dodon.
