Linkuri accesibilitate

Visul Georgian se joacă de-a geopolitica pentru a-și consolida sprijinul în țară


Premierul georgian Irakli Kobahidze la Conferința pentru reconstrucția Ucrainei, Berlin, 11 iunie 2024.
Premierul georgian Irakli Kobahidze la Conferința pentru reconstrucția Ucrainei, Berlin, 11 iunie 2024.

TBILISI - În timp ce partidul de guvernământ din Georgia a luat o turnură bruscă spre autoritarism și a lansat reproșuri fără precedent la adresa partenerilor săi occidentali, oficialii ruși au reacționat în mod aprobator, stârnind speculații în legătură cu ceea ce altădată era de neconceput: o reorientare geopolitică a Georgiei către Rusia.

Dar analiștii, atât de la Moscova, cât și de la Tbilisi, cred că semnalele geopolitice ale partidului Visul Georgian sunt destinate, în primul rând, consumului intern, înainte de alegerile decisive din Georgia din această toamnă.

Partidul de guvernământ, care s-a confruntat cu săptămâni de proteste ample și cu critici internaționale din cauza unei legi controversate privind „agenții străini”, se află într-o situație delicată în ceea ce privește mesajele sale. Vrea să dea vina pe Occident - și, prin extensie, pe opoziția puternic pro-occidentală - pentru problemele țării. De asemenea, partidul vrea să demonstreze că Georgia va beneficia de pe urma unei abordări conciliante față de Moscova, având în același timp grijă să nu se apropie prea mult de o țară pe care majoritatea covârșitoare a georgienilor o consideră încă cel mai mare dușman al lor.

Teritoriile separatiste

Dificultatea acestui exercițiu de echilibristică a ieșit la iveală în ultimele săptămâni, când s-a vehiculat ideea că Visul Georgian ar putea lucra la un acord care să asigure retrocedarea teritoriilor Abhaziei și Osetiei de Sud, ambele rupte de Georgia în războaiele separatiste din anii 1990.

Teritoriile sunt acum puternic susținute de Rusia, care acordă un sprijin financiar important autorităților de facto și, de asemenea, staționează acolo mii de soldați. Însă, de mult timp, circulă zvonuri potrivit cărora Rusia și Georgia ar putea ajunge în cele din urmă la un fel de acord: Georgia ar renunța la aspirațiile sale euro-atlantice, iar Rusia ar permite Georgiei să recapete controlul asupra teritoriilor pierdute.

Această idee a prins un suflu nou în vara anului 2023, când Georgia a reluat în mod neașteptat zborurile directe către Rusia, iar unii deputați de la Visul Georgian au lăsat să se înțeleagă că, dacă vor începe să repare relațiile cu Rusia, vor fi răsplătiți prin returnarea teritoriilor pierdute.

Recent, un deputat al Visului Georgian a dat de înțeles foarte clar că se discută despre un acord, afirmând pe Facebook, la 24 mai, că „vom avea de înfruntat atât sancțiuni, cât și amenințări.... Pentru Abhazia, pentru Samaceablo [un alt nume, georgian, al Osetiei de Sud], pentru Georgia!”.

Speculațiile s-au întețit și mai mult în ultimele săptămâni, după ce, la începutul lunii aprilie, Visul Georgian a reintrodus în Parlament o lege privind „agenții străini”, care înființează un registru al ONG-urilor și al organizațiilor media finanțate din străinătate. Inițiativa a generat o criză a relațiilor guvernului de la Tbilisi cu partenerii europeni și americani, precum și cu opozanții interni, care numesc această măsură drept „legea rusă”, din cauza folosirii de către Kremlin a unei legislații similare pentru a reduce la tăcere vocile critice.

Opoziția georgiană a contribuit la alimentarea speculațiilor privind teritoriile separatiste. Potrivit liderilor partidului Droa („Este timpul”), la începutul lunii martie, aceștia au auzit o conversație într-o cafenea între un deputat al Visului Georgian și un om de afaceri georgiano-rus apropiat Kremlinului, în care cei doi ar fi discutat despre crearea unei confederații între Georgia, Abhazia și Osetia de Sud.

În Abhazia și Osetia de Sud, toate acestea au alimentat temerile că s-ar putea încheia un acord pe la spatele lor. Un jurnalist abhaz proeminent, Inal Hașig, a scris la sfârșitul lunii aprilie că „singurul motiv” pe care l-ar putea vedea pentru ca Visul Georgian să reintroducă legea „agentului străin” ar fi o înțelegere cu Moscova pentru a recâștiga controlul asupra Abhaziei și Osetiei de Sud.

„UE până în 2030”

În timp ce speculațiile se întețeau, premierul Irakli Kobahidze a stârnit cea mai mare vâlvă. La 26 mai, de Ziua Independenței Georgiei, el a promis că Georgia va adera la Uniunea Europeană până în 2030, împreună cu Abhazia și Osetia de Sud. Deși promisiunile vagi de recucerire a Abhaziei și Osetiei de Sud sunt un standard pentru toți politicienii georgieni, în contextul actual, declarația lui Kobahidze a părut deosebit de plină de semnificație.

În acest moment, Moscova oficială a intervenit. Oficialii ruși, care anterior lăudaseră distanțarea „rațională” și „pragmatică” a Tbilisi de Occident, au ironizat spusele lui Kobahidze.

Grigori Karasin, trimisul principal al Rusiei pentru Georgia, a numit afirmația premierului georgian „logica diavolului”. Konstantin Zatulin, un deputat important în Duma de Stat, a declarat că Kobahdize nu face decât „să-și manifeste patriotismul”. Purtătoarea de cuvânt al ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat-o drept o „fantezie” și a făcut trimitere la declarațiile autorităților de facto ale celor două regiuni separatiste ale Georgiei (Rusia le recunoaște în mod oficial ca state independente) care ar fi refuzat oferta.

„Ei discută această idee în Georgia, nu cu Rusia”, a declarat un analist politic din Rusia (RFE/RL nu îi menționează numele din cauza etichetării RFE/RL de către Rusia ca „organizație indezirabilă”). „Această chestiune nu este și nu va fi pe masa discuțiilor în Rusia”.

„Dacă ne uităm la comentariile de la Moscova, ei râd de declarațiile lui Kobakhidze", a declarat Vano Abramișvili, analist și director al Programului pentru Pace din cadrul ONG-ului Caucasian House, cu sediul la Tbilisi.

Un acord este puțin probabil din mai multe motive. Recunoașterea oficială de către Rusia a independenței Abhaziei și Osetiei de Sud – declarată în urma războiului din 2008 cu Georgia - a reprezentat un punct de ruptură, un pas care ar fi greu de justificat pentru a reveni asupra lui.

De asemenea, ar fi greu de implementat un astfel de acord pe cale pașnică. În cazul în care Moscova și Tbilisi ar reuși cumva să-i convingă pe liderii regiunilor să accepte o confederație, atât în Abhazia, cât și în Osetia de Sud ar exista o opoziție puternică și larg răspândită față de autoritățile georgiene.

În plus, nici Georgia, nici Rusia nu au suficientă încredere una în cealaltă pentru a respecta un asemenea acord care va schimba regulile jocului.

„Rusia în niciun caz nu va renunța la Abhazia sau la Osetia de Sud”, a declarat Paata Zakareișvili, un vechi militant pentru refacerea legăturilor Georgiei cu Abhazia și Osetia de Sud. „Rusia știe foarte bine că în Georgia se poate schimba cu ușurință guvernul, iar acesta va fi din nou anti-rus. Așa că, dacă ar renunța acum la Abhazia și Osetia de Sud, va fi foarte greu să le recupereze.”

Dar aluziile la posibilitatea unei astfel de înțelegeri se potrivesc perfect cu mesajele partidului de guvernământ.

Un element esențial al mesajului pe care Visul Georgian l-a transmis constant alegătorilor de la preluarea mandatului, în urmă cu 12 ani, a fost acela că, spre deosebire de guvernul anterior, va ține Georgia departe de război. Această narațiune a stat la baza reacției sale prudente la invazia rusă în Ucraina în 2022, care, cu timpul, a căpătat un ton mai elaborat și mai antioccidental. Reprezentanții puterii de la Tbilisi susțin că un obscur „partid al războiului global” caută să atragă Georgia în războiul pe care acesta îl poartă împotriva Rusiei și că doar Visul Georgian este capabil să îi țină pe georgieni în afara conflictului.

Înainte de alegerile parlamentare decisive din octombrie, Visul Georgian a extins această narațiune pentru a încorpora elemente interne și sociale. Partidul a prezentat legea „agentului străin” și un pachet de legi anti-LGBT ca fiind necesare pentru a preveni influența dăunătoare a Occidentului manifestată prin ONG-urile pe care le finanțează și care promovează valorile liberale.

Campania „Subconștientul”

Dar, în timp ce criticile la adresa Occidentului ar putea avea succes la unii alegători georgieni, orientarea pro-rusă s-ar confrunta cu o opoziție puternică. Într-un sondaj de opinie realizat în toamna anului 2023, cea mai mare parte a susținătorilor Visului Georgian au fost în favoarea unei politici externe pro-occidentale, menținând în același timp bune relații cu Rusia. Atunci când susținătorilor opoziției li s-a pus aceeași întrebare, cea mai mare parte a lor a fost în favoarea unei politici externe exclusiv pro-occidentale. O politică externă în totalitate pro-rusă a avut un sprijin redus: doar 10% în rândul alegătorilor Visului Georgian și 1% în rândul susținătorilor opoziției.

Sondajele recente au arătat, de asemenea, potențialul atractiv al unui acord cu Rusia cu privire la Abhazia și Osetia de Sud.

Într-un sondaj realizat în 2021 de Caucasus Research Resource Center, georgienii au fost întrebați, dacă ar avea o singură opțiune, ce ar alege: controlul asupra Abhaziei și Osetiei de Sud sau o mai mare integrare cu Occidentul. Un procent de 78% au ales prima variantă.

Astfel, fluturarea acestei idei echivalează cu o "cacealma preelectorală" a Visul georgian destinată alegătorilor care ar putea fi atrași de un astfel de acord, a declarat activistul Zakareishvili. Iar oficialii sunt atenți să nu promită nimic în mod deschis, ci să desfășoare o campanie în „subconștient” și cu o dezmințire plauzibilă.

„Apoi, după alegeri, vor spune: îmi pare rău, nu noi am zis asta, Suhumi [centrul administrativ al Abhaziei] a spus asta, Osetia de Sud a spus asta, rușii au spus asta. Noi nu v-am promis nimic”, a declarat Zakareișvili. „Adică, pe de o parte, ei încearcă să introducă în mod deliberat acest subiect în campanie, iar pe de altă parte, nu își asumă responsabilitatea pentru aceasta.”

Este vorba despre o metodă discretă, dar folosită frecvent, de „propaganda” guvernului georgian, a scris editorialistul Tengiz Ablotia într-o analiză pentru emisiunea Eho Kavkaza de la RFE/RL. Guvernul folosește „vorbitori mai puțin cunoscuți și un sistem bine pus la punct de răspândire a zvonurilor”, iar „astfel, în rândul populației se răspândesc pe scară largă teze care nu sunt exprimate cu voce tare la nivel oficial”, a scris Ablotia.

Dar ironiile de la Moscova au pus capăt campaniei, a sugerat el. „După replicile tăioase ale lui Karasin și Zaharova, subiectul Abhaziei a dispărut cu totul din lupta politică actuală, a scris el. Ca răspuns, autoritățile [georgiene], care poartă un război împotriva propriului popor, pretinzând că apără independența și suveranitatea, păstrează foarte stăruitor tăcerea.”

(Articol tradus și adaptat de Radu Benea)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG