Parlamentul a aprobat la limită noile legi, cu 300 de voturi pentru și 270 împotrivă.
Printre principalele măsuri adoptate, autoritățile statelor în care solicitanții de azil intră vor putea colecta informații de bază, cum ar fi naționalitatea, vârsta, amprentele digitale și imaginea facială. Vârsta de colectare a datelor scade de la 14 la 6 ani.
Mai mult, regulamentul privind procedurile de azil (APR) modificat stabilește două etape posibile pentru solicitanți: procedura de azil tradițională, care este de lungă durată, și o procedură accelerată la frontieră, de maxim 12 săptămâni. Ultima se aplică migranților ce prezintă un risc pentru securitatea națională, furnizează informații înșelătoare sau provin din țări cu rate scăzute de recunoaștere, cum ar fi Maroc, Pakistan și India.
Noile măsuri, adoptate la limită de legislativul european, vor intra în vigoare începând cu 2026.
Ședința a fost întreruptă de mai mulți politicieni de dreapta și stânga care au protestat împotriva noilor legi.
- Te-ar putea interesa și: Un deputat german susține că solicitanții de azil din UE ar putea fi trimiși în R. Moldova sau Georgia
Protestul însă nu a reușit să împiedice votul de miercuri, 10 aprilie, care are loc după ani de tensiuni între statele membre și pe fondul creșterii numărului de intrări ilegale pe teritoriul UE. Potrivit Frontex, agenția de monitorizare a frontierelor UE, 380.000 de refugiați și migranți au ajuns anul trecut pe teritoriul blocului comunitar.
„S-a făcut istorie. Am oferit un cadru legislativ solid privind modul de abordare a migrației și azilului în UE”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. „A fost nevoie de mai mult de zece ani de pregătire. Dar ne-am ținut de cuvânt. Un echilibru între solidaritate și responsabilitate. Aceasta este calea europeană”.
Înainte de votul de miercuri, Manfred Weber, liderul grupării politice EPP din Parlamentul European, citat de AFP, nota că noile norme privind migrația sunt necesare pentru a permite Uniunii Europene să recapete controlul frontierelor.
În paralel cu trecerea noilor legi, Uniunea Europeană a încheiat acorduri cu țări terțe, precum Tunisia, Mauritania și Egipt, pentru a încerca să reducă numărul de migranți ce părăsesc teritoriile lor cu scopul de a ajunge în Europa.
Fabienne Keller, eurodeputat francez, spune că pactul privind migrația este „balansat” și reprezintă o „îmbunătățire majoră a situației actuale”.
Însă politicienii de extremă au criticat noul pact, pe care nu îl văd să rezolve problema sosirilor clandestine. Eurodeputatul francez de extremă dreapta Jean-Paul Garraud afirmă că „frontierele externe ale UE sunt ca niște site și că nu s-a făcut nimic pentru a schimba acest lucru”.
UE vrea un „mecanism de solidaritate”
Una din legile votate miercuri prevede un „mecanism de solidaritate” ce obligă toate statele europene să ajute țările din prima linie – Italia sau Grecia – fie prin preluarea unui număr de solicitanți de azil, fie prin furnizarea de ajutor financiar.
- Te-ar putea interesa și: Marea Mediterană, „cimitirul” a 30.000 de refugiați înecați într-un deceniu
Măsura se arată flexibilă și vine după ce, în 2015-16, mai multe state UE au refuzat să găzduiască refugiați ajunși pe țărmul din sudul Europei. Lipsa de solidaritate la vremea respectivă a împins autoritățile din Grecia, Italia, Malta și Cipru – țări aflate atunci în plină criză a refugiaților – să ignore în mod deliberat ambarcațiunile aflate în pericol pe mare, sau să le forțeze – de multe ori violent – să facă cale întoarsă din drum.
În 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Cehia, Polonia și Ungaria au încălcat legislația europeană privind respectarea cotelor de refugiați.
Noile măsuri păstrează regula de bază, potrivit căreia prima țară din UE în care un solicitant de azil ajunge se face responsabilă de cazul acestuia.
Măsurile adoptate, criticate de ONG-uri și experți
Noile reguli conțin o serie de dispoziții controversate. Una din ele permite crearea unor locuri de cazare pentru solicitanții de azil. Mai multe ONG-uri și experți ai drepturilor omului și-au exprimat îngrijorările față de măsură, care, spun ei, poate duce la „detenții sistematice”.
„Detenția imigranților este menită a fi mereu o măsură de ultimă instanță”, a declarat pentru Europa Liberă Olivia Sundberg, care lucrează în domeniul migrației la Amnesty International. „Detenția copiilor în situații vulnerabile, spre exemplu, nu este niciodată adecvată. Ca urmare a adoptării acestor propuneri, riscăm ca detenția (n.r. solicitanților de azil) să devină arbitrară și sistemică fapt ce încalcă dreptul internațional”.
O altă măsură prevede că autoritățile europene pot trimite solicitanții de azil în țări terțe descrise ca fiind „sigure”. Doar că în trecut, UE a solicitat unor țări vecine precum Libia, Tunisia, Egipt sau Turcia să preia o parte din solicitanții de azil.
Carmine Conte, analist de politică juridică la Migration Policy Group, spune că, pentru migranții veniți din aceste țări, autoritățile europene vor putea respinge mai ușor cererile de azil.
Potrivit Human Rights Watch, pacturile semnate cu țările terțe „sigure” semnalează „disprețul total al blocului pentru drepturile persoanelor care se deplasează și se află în contradicție flagrantă cu valorile fundamentale ale UE”.
Așa-numitul Nou Pact privind migrația și azilul, un set elaborat de cinci acte legislative separate, dar interconectate, mai are nevoie doar de lumina verde finală din partea statelor membre, care este așteptată la sfârșitul lunii.
