Deputatul Jens Spahn, membru al Uniunii Creștin Democrate din Germania, formațiune inclusă în Partidul Popular European, consideră că numărul imigranților ilegali din UE ar scădea dacă „ar fi clar că în următoarele 48 de ore, ei vor fi trimiși într-o țară sigură din afara Uniunii”. Potrivit lui Spahn, printre țările sigure s-ar număra Rwanda, Georgia și R. Moldova, scrie Agenția France Presse.
Deocamdată, deputatul german nu a răspuns solicitării prin email a Europei Libere de a-și dezvolta ideea.
Un fost oficial al Comisiei Europene, responsabil de domeniul migrație și azil, Jean-Louis De Brouwer, a declarat tot pentru AFP că o astfel inițiativă, în cazul țărilor candidate la aderarea la UE, ar arăta că „sunt pregătite să ia parte la o formă de solidaritate europeană”, în gestionarea azilului și protecției internaționale.
„Chiar și așa, având în vedere numărul mare de solicitanți de azil, astfel de acorduri ar fi o picătură în ocean”, a mai spus el.
Anterior, în august 2023, Berlinul a declarat R. Moldova drept „țară sigură”, statut care duce aproape fără excepție la respingerea cererilor de azil primite de la moldoveni. Pe aceeași listă a fost adăugată și Georgia.
- Te-ar putea interesa și: Germania semnează acord de migrație cu Georgia și vrea unul similar cu Moldova
În Marea Britanie, face de multă vreme valuri așa-numitul „model Rwanda”, adică trimiterea tuturor solicitanților de azil înspre acea țară africană, unde să aștepte rezolvarea cererii.
Pe de altă parte, cum notează și AFP, ideea trimiterii imigranților în așa-numitele țări „sigure” este criticată de ONG-urile din domeniu. Ele susțin că astfel statele membre ale UE pasează responsabilitatea asupra țărilor din afara blocului comunitar.
Mai mult, aplicarea acestei măsuri ar „reduce standardele de protecție cerute” în acele țări din afara UE, susține Stephanie Pope, reprezentanta organizației de caritate Oxfam.
Reforma imigrației, la test în Parlamentul European
Ideea utilizării țărilor terțe pentru a găzdui solicitanții de azil care au ajuns în Europa, a devenit în ultimul timp tot mai prezentă în discuțiile privind reforma imigrației. Cel mai recent exemplu în acest sens a fost oferit de Italia.
Guvernul de extremă-dreapta de la Roma, a semnat anul trecut un acord bilateral cu Albania. În temeiul acestuia, Italia urmează să înființeze centre de detenție și procesare a cererilor de azil în această țară, care se vor afla sub jurisdicția autorităților italiene.
Prevederi care ar permite ca acest model să fie aplicat la nivelul întregii Uniuni se regăsesc și în proiectul de lege privind reforma sistemului de imigrație și azil al UE, care va fi dezbătută în Parlamentul European miercuri, 10 aprilie, informează AFP.
De altfel, creșterea cererilor de azil în Europa, a determinat și o creștere în sondaje a formațiunilor de extremă-dreapta, care se pregătesc de o probabilă victorie în alegerile europarlamentare din iunie. Această situație a făcut ca și Partidul Popular European (PPE), gruparea conservatoare care deține șefia Comisiei Europene, să adopte poziții similare privind gestionarea imigrației, introducându-le în manifestul său electoral.
- Te-ar putea interesa și: Acord istoric privind reforma sistemului de migrație al UE. Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului
Măsurile vehiculate în UE sunt diferite de modelul britanic („Rwanda”), aflat în conflict cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Londra a dispus ca Rwanda să fie o destinație permanentă pentru toți solicitanții de azil, ajunși „ilegal” pe pământ britanic, indiferent de conexiunile lor cu această țară africană.
Implementarea unui asemenea model în UE, notează AFP, ar fi imposibilă, din cauza legislației în vigoare, care cere existența unei „legături” între solicitantul de azil și țara unde urmează a fi trimis. Chiar și așa, țări membre ca Austria și Danemarca, s-au arătat deschise pentru preluarea modelului britanic.
Până în prezent, UE a semnat acorduri de gestionare a imigrației cu Tunisia, Egiptul și Turcia. Oficialii blocului comunitar consideră că acestea sunt instrumente utile în stoparea migrației ilegale către continentul european. Activiștii pentru drepturile omului le consideră măsuri egoiste și cinice de eschivare de la răspunderea pentru schimbarea condițiilor care duc la imigrație în regiunile adiacente UE.
