Acordul la nivel european a fost anunțat miercuri dimineață și vine după ani de negocieri și discuții.
Anunțul acordului a fost făcut de președinția spaniolă a Consiliului UE pe rețeaua X, care menționează toate cele cinci dosare privind migrația și azilul ale noului pact au fost finalizate.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat acest moment, numindu-l un „moment istoric”, transmite AFP.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a numit momentul drept unul „istoric”.
„20 decembrie 2023 va rămâne în istorie. În ziua în care UE a ajuns la un acord de referință privind un nou set de reguli pentru gestionarea migrației și a azilului. Sunt foarte mândră că, odată cu Pactul privind migrația și azilul, am oferit și oferit soluții”, a scris Roberta Metsola pe rețeaua X.
Cu toate acestea, acest avans vine în contextul adoptării recente în Franța a unei legi controversate privind imigrația. Aceasta permite Parisului să deporteze mai ușor străinii considerați indezirabili. Organizațiile de protejarea a drepturilor omului au criticat proiectul de lege care ar fi o amenințare adresa drepturilor migranților.
Pactul privind azilul și migrația, propus de Comisia Europeană în septembrie 2020, reprezintă o nouă încercare de revizuire a normelor europene, după eșecul unei propuneri similare în 2016, în urma crizei refugiaților.
Printre prevederile cheie ale acestui pact se numără
- controalele mai stricte la sosirea migranților în UE,
- instituirea de centre închise în apropierea frontierelor pentru a-i trimite rapid înapoi pe cei fără drept de azil,
- un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre în beneficiul celor aflate sub presiunea migrației.
Pentru a intra în vigoare, acordul politic trebuie să fie aprobat oficial de Consiliul European și de Parlamentul European.
Instituțiile UE și-au propus să adopte legile migrației până la alegerile europene din iun ie 2024, într-un moment în care problema imigrației domină dezbaterea politică în multe țări europene și oferă posibilitatea partidelor extremiste sau populiste să câștige voturi sau chiar alegeri, cum s-a întâmplat în Olanda.
Reforma migrației la nivel european a fost întâmpinată cu critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului.
Aproximativ 50 de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Save the Children, au transmis o scrisoare deschisă negociatorilor, avertizând că există riscul ca pactul privind migrația să conducă la un sistem „prost conceput, costisitor și crud”.
Reforma discutată la Bruxelles menține regula conform căreia prima țară în care un solicitant de azil intră în UE este responsabilă pentru acesta. Însă, pentru a veni în ajutorul țărilor mediteraneene, cele mai expuse fenomenului migrației, a fost prevăzut un sistem de solidaritate obligatorie în caz de presiune migraționistă mare.
Celelalte state membre sunt obligate să contribuie prin preluarea solicitanților de azil sau prin acordarea de sprijin financiar.
Reguli noi pentru momente de presiune maximă a migrației
Reforma mai prevede o verificare a migranților la sosire și o procedură la frontieră pentru cei cu cele mai mici șanse statistice de a primi azil. Aceștia vor fi ținuți în centre de unde ar putea fi returnați rapid în țara de origine sau de tranzit.
Consiliul European, care este format din șefii de stat și de guvern ai statelor membre, a insistat asupra aplicării acestei proceduri și în cazul familiilor cu copii sub 12 ani.
Parlamentul European a obținut garanții privind un mecanism de monitorizare a drepturilor fundamentale în aceste proceduri la frontieră, condiții umane pentru familiile cu copii mici și acces la consiliere juridică gratuită pentru migranți, potrivit eurodeputatei Fabienne Keller (Renew Europe), raportor pentru unul dintre texte.
Un alt text convenit în Pact este cel legat de situațiile de criză și forță majoră, destinat să organizeze un răspuns în cazul unui aflux masiv de migranți într-un stat membru al UE, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei refugiaților din 2015-2016.
Regulamentul nou adoptat regulamentul impune o solidaritate obligatorie între statele membre și introduce un sistem de derogare care protejează mai puțin solicitanții de azil decât procedurile obișnuite, având posibilitatea de a prelungi durata de detenție la frontierele externe ale blocului.
În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu o creștere semnificativă a numărului de sosiri neregulate și a cererilor de azil.
Agenția Frontex a înregistrat peste 355.000 de treceri ale frontierelor externe ale UE în primele unsprezece luni ale anului 2023, ceea ce înseamnă o creștere de 17%. În același timp, se estimează că cererile de azil ar putea atinge peste un milion până la sfârșitul anului 2023, conform Agenției UE pentru Azil.
