Volodimir Zelenski se va adresa prin video celor 27 de lideri, care de altfel au avut joi 29, în prima zi, un prânz de lucru cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. Summit-ul va fi, desigur, dominat și de ramificațiile revoltei eșuate și ale marșului asupra Moscovei al grupului de mercenari Wagner.
Ce implicații are asta pentru politica UE? Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit miercuri seara în mod deschis despre „fisuri” în sistemul rus în urma rebeliunii șefului Wagner, Evgheni Prigojin. Astăzi, liderii UE vor discuta ce înseamnă toate acestea pentru propria lor politică față de Rusia și pentru sprijinul — inclusiv cel militar — destinat Kievului. De altfel, același Scholz a spus astăzi, în momentul sosirii la summit, că nu se așteaptă ca eșecul rebeliunii lui Prigojin să aibă vreun efect asupra ofensivei ruse din Ucraina.
Angajamente de securitate: conform concluziilor draftului declarației finale a summitului, liderii UE sunt deja de acord să ofere „angajamente de securitate” Ucrainei – un paragraf inserat la cererea Franței. Asta nu întrunește însă unanimitatea, deoarece unele țări (precum Austria și Irlanda) nu sunt membre NATO și sunt neutre din punct de vedere militar.
De asemenea, liderii sunt de acord cu utilizarea activelor confiscate ale statului rus pentru a finanța Ucraina: UE analizează toate opțiunile legale pentru a utiliza rezervele băncii centrale ruse pe care le-a înghețat – majoritatea fiind deținute la Euroclear Bank din Belgia. O idee este de a impozita „profiturile extraordinare” pe care acele rezerve le generează; alta e ca banii să fie direct investiți, iar profiturile să fie transferate Ucrainei.
Poziția ambiguă a Ungariei: Premierul maghiar Viktor Orbán susține însă că „timpul” este „de partea Rusiei, nu de partea Ucrainei”, într-un interviu cu site-ul Politico. Este un lucru repetat adesea de oficialii ruși, dar majoritatea analiștilor occidentali se îndoiesc de asta.
Liderii vor încerca și să apeleze la Pekin pentru a face presiuni asupra lui Putin, astfel încât să pună capăt războiului total din Ucraina.
Cealaltă mare temă a summitului va fi migrația. Liderii UE vor discuta despre asta (pentru a treia oară în acest an) în timpul cinei de lucru de joi. Capitalele UE intensifică presiunile și stimulentele asupra țărilor de origine ale migranților, pentru a reduce numărul celor care caută să ajungă în UE și pentru a convinge țările de origine sau chiar de tranzit să-i ia înapoi pe cei ale căror cereri de azil au fost respinse.
Polonia și Ungaria ar putea chiar încerca să anuleze un acord încheiat la începutul acestei luni cu privire la noul pact de migrație al UE, acord care ar obliga în principiu țările membre să împartă povara migranților ce sosesc pe țărmurile Europei. Cei care nu vor să accepte migranți ar trebui să plătească. Polonia și Ungaria au votat împotriva acordului și au amenințat că vor da Comisia în judecată, dar puțini se așteaptă ca ceilalți lideri să revină asupra unui dosar pe care miniștrii l-au votat deja.
Ce primește Moldova. Declarația finală reafirmă și sprijinul Uniunii Europene pentru guvernul de la Chișinău.
Moldova a primit statutul de candidat la UE în iunie 2022.
UE ajută Republica Moldova în paralel cu programul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova din 20 decembrie 2021 în cadrul aranjamentului Facilitatea extinsă de credit/Fondul extins.
Reunit pe 30 mai la Bruxelles, Consiliul Uniunii Europene a decis să dubleze suma de asistență macrofinanciară acordată R. Moldova pe care o stabilise cu un an în urmă.
În aprilie 2022, Consiliul a adoptat o legislație care permitea UE să ajute financiar Republica Moldova cu 150 de milioane de euro. Această sumă a crescut astăzi cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că un total de 295 de milioane de euro vor fi disponibile pentru Chișinău.
În mai 2022, ca urmare a creșterii nevoilor de finanțare care decurg în mare parte din efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, FMI a adoptat la rândul său o decizie de creștere a sprijinului său financiar pentru Moldova.
