Madl a precizat că în discuţiile cu Ion Iliescu a făcut referire la înţelegerea dintre Nicolae Bălcescu şi Lajos Kossuth, din iunie 1849, de la Szeged. El a mai spus că a înţeles că există şanse pentru reamplasarea statuii.
Şeful statului român a declarat, însă, că trebuie căutată o soluţie care să nu resusciteze stări de sprit adverse, deoarece, din păcate, monumentul nu simbolizează acelaşi lucru pentru opinia publică maghiară şi pentru cea română, avînd în vedere că, în 1848, românii şi maghiarii, nu s-au aflat pe aceeaşi parte a baricadei, iar întîlnirea Bălcescu-Kossuth a avut loc post-factum.
"Monumentul a fost perceput, la vremea sa, nu ca un monument al libertăţii, ci al exprimării altor interese decît cele ale majorităţii româneşti", a mai spus Ion Iliescu. El a adăugat că de aceea guvernul liberal de la Bucureşti a decis, în anul 1925, demolarea sa, monumentul fiind perceput ca o "contestare a drepturilor legitime a românilor din Transilvania".
Preşedintele Iliescu a precizat că autorităţile de la Bucureşti sînt deschise pentru o soluţie raţională, conformă cu spiritul vremii în care trăim.
Şeful statului român a declarat, însă, că trebuie căutată o soluţie care să nu resusciteze stări de sprit adverse, deoarece, din păcate, monumentul nu simbolizează acelaşi lucru pentru opinia publică maghiară şi pentru cea română, avînd în vedere că, în 1848, românii şi maghiarii, nu s-au aflat pe aceeaşi parte a baricadei, iar întîlnirea Bălcescu-Kossuth a avut loc post-factum.
"Monumentul a fost perceput, la vremea sa, nu ca un monument al libertăţii, ci al exprimării altor interese decît cele ale majorităţii româneşti", a mai spus Ion Iliescu. El a adăugat că de aceea guvernul liberal de la Bucureşti a decis, în anul 1925, demolarea sa, monumentul fiind perceput ca o "contestare a drepturilor legitime a românilor din Transilvania".
Preşedintele Iliescu a precizat că autorităţile de la Bucureşti sînt deschise pentru o soluţie raţională, conformă cu spiritul vremii în care trăim.