Membrii Comisiei Helsinki americane sunt îngrijoraţi de proiectul Legii libertăţii religioase şi Statutul confesiunilor religioase aflat la Camera Deputaţilor din România - se arată într-un comunicat al Comisiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
"După perioada Ceauşescu, România a realizat progrese considerabile în ceea ce priveşte respectarea libertăţii religioase. Proiectul de lege poate submina acest progres" –a declarat preşedintele Comisiei Helsinki, senatorul republican Sam Brownback. "Sunt îngrijorat în special de informaţiile privind amendamentele care ar putea limita exprimarea privind religia pentru credincioşii din România. Proiectul de lege trebuie retras sau amendat semnificativ pentru a respecta angajamentele OSCE" - a afirmat Sam Brownback.
Copreşedintele Comisiei Helsinki, congresmenul republican Christopher Smith a cerut ca România sa îşi respecte angajamentele privind libertatea religioasă si retragerea actualului proiect şi înlocuirea prevederilor care limitează libera exprimare. Exprimarea religioasă este parte fundamentală a libertăţii religioase şi trebuie protejată" - a adăugat el.
În afara limitării exprimării, proiectul ar consfinţi şi cel mai greoi sistem de înregistrare din regiunea OSCE, pe mai multe niveluri, în care comunitatea religioasă care solicită cel mai preferenţial statut trebuie să aştepte 12 ani şi să demonstreze că numărul membrilor depăşeşte 0,1 la sută din populaţia României, respectiv 23.000 de persoane. Dintre cele 18 grupuri religioase înregistrate în prezent, aproximativ un sfert nu vor îndeplini acest criteriu.
"Am luptat ani de zile pentru libertatea religioasă în România şi sunt foarte îngrijorat că este luată în considerare o lege atât de regresivă" - a afirmat congresmenul Frank Wolf. "Cer Camerei Deputaţilor să revizuiască proiectul, astfel încât acesta să respecte normele internaţionale şi să elimine sistemul oneros de recunoaştere, în favoarea unui sistem care asigură un statut general pentru toate comunităţile religioase" - a adăugat el.
Comisia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cunoscută şi sub denumirea de Comisia Helsinki, este o agenţie a guvernului american, care monitorizează progresele în implementarea prevederilor Acordurilor de la Helsinki din 1975. Comisia este formată din nouă membri din Senatul Statelor Unite, nouă din Camera Reprezentanţilor şi câte un reprezentant al Departamentului de Stat, Departamentului Apărării şi Departamentul Comerţului.
Proiectul de lege privind libertatea religiosă şi regimul general al cultelor s-a aflat în dezbaterea Comisiei Juridice şi a celei pentru Drepturile Omului, în şedinţa parlamentului de la Bucuresti din 18 mai, când au fost adoptate şase din cele 51 de articole ale proiectului de lege. Atunci, lucrările au fost întrerupte din lipsă de cvorum.
La şedinţa din 18 mai, a fost adoptat un amendament al deputatului PRM Ioan Aurel Rus,referitor la pedepsirea prozelitismului religios.
"După perioada Ceauşescu, România a realizat progrese considerabile în ceea ce priveşte respectarea libertăţii religioase. Proiectul de lege poate submina acest progres" –a declarat preşedintele Comisiei Helsinki, senatorul republican Sam Brownback. "Sunt îngrijorat în special de informaţiile privind amendamentele care ar putea limita exprimarea privind religia pentru credincioşii din România. Proiectul de lege trebuie retras sau amendat semnificativ pentru a respecta angajamentele OSCE" - a afirmat Sam Brownback.
Copreşedintele Comisiei Helsinki, congresmenul republican Christopher Smith a cerut ca România sa îşi respecte angajamentele privind libertatea religioasă si retragerea actualului proiect şi înlocuirea prevederilor care limitează libera exprimare. Exprimarea religioasă este parte fundamentală a libertăţii religioase şi trebuie protejată" - a adăugat el.
În afara limitării exprimării, proiectul ar consfinţi şi cel mai greoi sistem de înregistrare din regiunea OSCE, pe mai multe niveluri, în care comunitatea religioasă care solicită cel mai preferenţial statut trebuie să aştepte 12 ani şi să demonstreze că numărul membrilor depăşeşte 0,1 la sută din populaţia României, respectiv 23.000 de persoane. Dintre cele 18 grupuri religioase înregistrate în prezent, aproximativ un sfert nu vor îndeplini acest criteriu.
"Am luptat ani de zile pentru libertatea religioasă în România şi sunt foarte îngrijorat că este luată în considerare o lege atât de regresivă" - a afirmat congresmenul Frank Wolf. "Cer Camerei Deputaţilor să revizuiască proiectul, astfel încât acesta să respecte normele internaţionale şi să elimine sistemul oneros de recunoaştere, în favoarea unui sistem care asigură un statut general pentru toate comunităţile religioase" - a adăugat el.
Comisia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cunoscută şi sub denumirea de Comisia Helsinki, este o agenţie a guvernului american, care monitorizează progresele în implementarea prevederilor Acordurilor de la Helsinki din 1975. Comisia este formată din nouă membri din Senatul Statelor Unite, nouă din Camera Reprezentanţilor şi câte un reprezentant al Departamentului de Stat, Departamentului Apărării şi Departamentul Comerţului.
Proiectul de lege privind libertatea religiosă şi regimul general al cultelor s-a aflat în dezbaterea Comisiei Juridice şi a celei pentru Drepturile Omului, în şedinţa parlamentului de la Bucuresti din 18 mai, când au fost adoptate şase din cele 51 de articole ale proiectului de lege. Atunci, lucrările au fost întrerupte din lipsă de cvorum.
La şedinţa din 18 mai, a fost adoptat un amendament al deputatului PRM Ioan Aurel Rus,referitor la pedepsirea prozelitismului religios.