Dialoguri 3 noiembrie 2008
Buna ziua, doamnelor si domnilor, la microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii “Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera”.
Sa ascultam mai intai un buletin de stiri, prezentat de Elena Moldoveanu:
Secretarul general al Aliantei Nord Atlantice Jaap de Hope Sheffer care s-a aflat saptamana trecuta intr-o vizita la Chisinau, si-a exprimat speranta ca Federatia Rusa isi va respecta angajamentele de retragere a trupelor si armamentului din regiunea transnistreana, ceea ce va permite, in opinia sa, rezolvare problemei transnistrene.
“Vreau sa accentuez in mod special ca NATO nu are nici un mandat in problema transnistreana, dar membrii aliantei spera sincer in identificarea unei solutii a acesteia”, a declarat Jaap de Hoop Scheffer.
***
Procuratura Generala a Republicii Moldova a verificat o informatie aparuta recent in publicatia rusa “Komersant Plius” si a constatat ca Republica Moldova nu a vandut armament Georgiei pentru actiunile militare din august din Osetia de Sud.
Intr-un comunicat al Procuraturii se arata ca in anii 2007-2008 Comisia interdepartamentala de control a exportului, reexportului, importului si tranzitului de marfuri strategice nu a autorizat export de armament si munitii, iar pe calea ferata a Moldovei nu au fost transportat armament in aceasta perioada. Verificarile procuraturii au mai aratat ca nici Serviciul vamal nu a inregistrat tranzactii de export a armamentului si munitiilor in anii 2007-2008.
****
Duma rusă a ratificat tratatele cu Abhazia şi Osetia de Sud care vor permite Moscovei să desfâşoare până la 3800 de militari în fiecare dinre cele două republici separatiste georgiene. Rusia le-a recunoscut ca state independente ca urmare a războiului ruso-georgian din august.
****
Ucraina a început negocierile pentru a obţine eliminarea vizelor de intrare în ţările Uniunii Europene. Aflat la Bruxelles, ministrul de externe Volodymyr Ohryzko a spus că ar vrea ca vizele să fie eliminate înainte ca ţara sa împreună cu Polonia să găzduiască turneul final al campionatului european de fotbal, din 2012. Comisarul european pentru justiţie i-a răspuns că termenul renunţării la vize depinde de viteza cu care va îndeplini Ucraina condiţiile necesare.
***
Republica Belarus negociază cu FMI un împrumut de două miliarde de dolari ca măsură de precauţie în condiţiile crizei financiare internaţionale. Vasili Matyuşevski, vicepreşedintele Băncii Centrale, a spus că împrumutul nu este necesar în momentul actual, dar Minskul vrea să-şi creeze o rezervă pentru că nimeni nu ştie cât de lungă şi de profundă va fi criza globală.
Republica Belarus a primit deja de la Federaţia Rusă un împrumut de 2 miliarde de dolari. Acesta ar urma să fie folosit pentru a plăti gazele naturale importate, pe durata iernii.
****
Saptamana trecuta la Chisinau s-au adunat reprezentanti ai aproximativ 50 de organizatii neguvernamentale din regiunea transnsitreana, la un forum organizat de Asociatia de la Chisinau “Promo_lex”. Reprezentantii ONG-urilor transnistrene au discutat pe grupuri ce dificultati intalnesc cel mai frecvent in activitate si cum le-ar putea depasi. Elena Cioina va rezuma principalele opinii exprimate de unii lideri ai organizatiilor obstesti:
Cel mai greu le vine sa activeze ONG-urilor din domeniul drepturilor omului, de fapt, destul de putine. Cel putin asta afirma o parte din ong-isti.
"Probleme legate de respectarea drepturilor omului in Transnistria sunt destul de multe, insa a scoate aceste probleme la suprafata acum, ar insemna ca organizatiile care o fac si liderii lor sa-si puna in pericol propria existenta si chiar integritatea lor fizica", spune Dmitri Gavrilov, reprezentant al filialei din Transnistria a Comitetului International epntru diplomatia cetatenilor.
El considera ca din aceasta cauza – a fricii de persecutii din partea autoritatilor regiunii - in acest domeniu – al apararii domeniul drepturilor omului - activeaza foarte putine organizatii.
Oxana Fateeva, de la asociatia pentru tineret de la Tiraspol “Shag na vstreciu/Un pas in intampinare”, apreciaza ca in general, vocea ONG-urilor din regiune este foarte firava si explica de ce: "Vocea lor, a organizatiilor pentru pararea dreopturilor omului din este foarte slaba. Practic nu este auzita. Dar in general ONG-urile din Transnistria nu au o voce puternica. Ele nu participa la formarea opiniei publice, asa cum ar fi normal. Pentru ca se afla int-o situatie financiara nestabila organizatiile obstesti sunt mai degraba niste grupuri pe interese decat o forta reala care sa ia atitudine fata de unele probleme ale societatii si sa propuna solutii pentru acestea. Acum ONG-urile primesc finanatare de regula, din exterior, pentru rezolvarea unor probleme minore - de fapt, cu totul altele de cat problemele reale pe care le are societatea."
Liderii ONG-urilor din Transnistria se plang ca pot obtine de la donatori externi doar mici finantari pentru proiecte minore. Asta, spun ei, ar fi din cauza statutului nedeterminat al regiunii. In asemenea conditii, organizatiile internationale nu au parghii de control a utilizarii banilor. Aceasta e o piedica serioasa in dezvoltarea ONG-urilor, spune Oxana Fateeva: "Donatorii ofera granturi mari pentru programe de amploare. Asta nu permite ong-urilor sa se dezvolte. Astfel, liderii formati deja in ONG-uri, care au ajuns la un anumit nivel de exeperienta parasesc regiunea si pleaca in Rusia, Ucraina sau Moldova pentru a-si valorifica astfel abilitatile capatate".
Pe de alta parte, o parte din vina o poarta si organizatiile insele, crede Igor Gavrilov, un alt reprezentant al Comitetului pentru Diplomatia Cetatenilor din Transnisitria: "Probleme in regiunea transnistreana sunt multe. Respectiv organizatii care le pot rezolva cel putin partial sunt la fel de multe. Problema sectorului trei din regiune este incompetenta si multipolaritatea. De multe ori un singur ONG se ocupa de proiecte in 5-6 domenii. Asta pentru a obtine un numar maxim de granturi. Astfel organizatia nu se concentreaza pe rezultatele proiectelor, ci pe bani si nu este competenta in nici un domeniu. Cred ca asemenea organizatii trebuie evitate".
Serghei Okunev de la Asociatia familiilor cu multi copiii din Tiraspol afirma ca ceea ce numeste “atitudinea ostila a autoritatilor regiunii fata de ONG-uri” inhiba devoltarea acestora si, respectiv, impiedica promovarea pluralismului si a valorilor democratice: "In presa transnistreana se vehiculeaza permanent mitul ca ONG-urile care colaboreaza cu reprezentantii altor state sunt fie agenti ai tot felul de servicii secrete, fie agenti ai serviciilor speciale ale Chisinaului, fie ca primesc bani cu sacul pe care ii pun ilegal in buzunar. Am citit raportul pe anul trecut al ministrului securitatii al Transnistriei Vladimir Antiufeev care a spus ca ong-urile transnistrene sunt finantate din exterior cu milioane de dolari anual. In realitate nu este asa. De exemplu, asociatia noastra. Am castigat pana acum doar doua granturi – unul in 2004 - 1300 de dolari pentru a forma o baza de date a familiilor cu multi copii din regiune si unul in 2007 – de 3000 de dolari pentru resocializarea adolescentilor ce se afla in evidentele politiei. Astea sunt toate granturile castigate de noi de la finantaori externi. Dupa cum vedeti nici pe departe nu este vorba de milioane. Atunci cand Transnistriei i se ofera ajutor umanitar din Occident pentru spitale, case de copii etc, atunci autoritatile accepta - chiar nu demult am citit ca Tiraspolul a primit un utilaj medical in partea Chisinaului, - dar daca un asemenea ajutor vine la ONG-uri atunci acest lucru este criticat aspru. Eu nu inteleg o asemenea pozitie".
In total, in regiunea transnistreana sunt inregistrate in jur de 1000 de asociatii neguvernamentale, insa doar o parte din acestea se pot considera “active”, adica mai mult sau mai putin prezente in viata publica.
Observatiile exprimate la forumul de saptaman trecuta vor fi sistematrizate de experti pe domenii – socal, drepturile omului, tineret si ecologie, iar rapoartele respective vor fi prezentate la urmatoarea intrunire din cadrul forumului, din luna noiembrie. Reprezentantii ONG-urilor spun ca atunci vor incerca sa puna la punct anume masuri de natura sa consolideze colaborarea organizatiilor de pe ambele maluri ale Nistrului, astfel incat sa fortifice activitatea lor in regiune.
--------
L-am invitat astazi la o discutie despre rolul ONG-urilor si mai ales nivelul de dezvoltare a celor din stanga Nistrului pe directorul Centrului de resurse pentru drepturile Omului din Chisinau Sergiu Ostaf. Dle Ostaf, hadeti sa vedem mai intai in ce conditii activeaza sectorul asociativ din Transnistria. In ce masura faptul ca regiunea are un statut nedeterminat si este de fapt o zona de conflict afecteaza activitatea ONG-urilor?
OSTAF: De fapt, neincadrarea in campul constitutional al RM pune obstacole foarte serioase in dezvoltarea sectorului neguvernamental din regiunea transnistreana. In primul rand pentru ca diverse institutii democratice, cum ar fi transparenta legislativului, responsabilitatea executivului fata de legislativ, independenta justitiei nu functioneaza conform cerintelor legislatiei internationale si normelor constitutionale si astfel nu ofera o sansa pentru dezvoltarea societatii civile.
De asemenea, diverse programe internationale de dezvoltare nu sunt desfasurate in aceasta regiune in mod direct si asistenta tehnica nu vine spre regret in Transnistria intr-o asa masura cum ar veni daca regiunea s-ar afla intr-un camp constitutional. Opinia finatatorilor este sceptica cand discutam de organizatii de acolo, deoarece in momentul in care legitimitatea autoritatilor publice de acolo nu este de asa natura incat sa poata oferi garantii pentru investitiile care se fac in dezvoltarea societatii civile.
Europa Libera: Totusi pe ce segment al sectorului asociativ din regiune vedeti cele mai multe probleme?
OSTASF: Cele mai multe probleme de fapt sectorul neguvernamental din stanga Nistrului le are in ce priveste organizatiile ce ofera solutii de dezvoltare. Acolo nu exista organizatii de advocacy, adica care sa influienteze politicile publice, nu exista asociatii care sa faca cercetari sociale sau in alte domenii. Putem vorbi despre lipsa sectorului neguvernamental pentru drepturile omului, despre lipsa organizatiilor care sa promoveze libertatea mass-media, organizatiilor care ar face sistematic lucrul de monitorizare in ce priveste respectarea drepturilor omului. Un indicator foarte clar este ca opinia publica din partea stanga a Nistrului nu este influentata de reprezentanti ai societatii civile, acolo este doar un singur actor care formeaza opinia publica – autoritatile de la Tiraspol.
Europa Libera: Cum ar putea Chisinaul influenta aceasta situatie?
OSTAF: Cu masuri directe dar si indirecte. O masura indirecta ar fi de exemplu, adoptarea unui cadru fiscal care sa prevada directionarea impozitelor cetatenilor spre finantarea ONG-urilor de acolo. Noi stim ca foarte multi cetateni din partea stanga platesc impozite in partea dreapta sau au multe angajari, circula des. Acesti cetateni avand un cadru legislativ favorabil pentru directionarea unei parti a impozitelor sale pentru activitatile de exemplu de drepturile omului ar putea sa ofere un sprijin important pentru activitatile acestea in partea stanga a Nistrului. Deci este o actiune foarte directa si simpla.
Europa Libera: Va multumim. Am discutat, dragi ascultatori, cu directorul Centrului de resurse pentru drepturile Omului din Chisinau Sergiu Ostaf.
-------
Corespondenta noastra la Bender a incercat sa afle de la locuitori ai regiunii intalniti intamplator ce stiu despre activitatea organizatiilor neguvernamentale si cum apreciza rolul lor intr-o societate?
"Nu prea stiu, acum cateva zile la noi au venit doua tinere si am discutat despre alcoholism, droguri, sida, dar nu stiu de la ce organizatie erau…".
"Stiu ca ONG_urile au ceva activitati in oras dar nu atat de massive ca sa fie foarte cunoscute".
"Parerea mea este ca aceste organizatii pompeaza bani prin diferite metode. Cred ca ele lucreaza mai mult formal. Dar de fapt, nu am auzit demult de asemenea organizatii in Transnistria".
"Stiu ca exista dar mai mult nu stiu nimic pentru ca nu mi s-a intamplat sa-i intalnesc sau sa colaborez".
"Cred ca ele ar trebui sa lucreze nu doar formal si sa atraga oameni competenti, nu sa lucreze acolo cei care vor sa lucreze dar cei care sunt competenti si profesionisti intr-un anumit domeniu. Si atunci cred ca se va schimba atitudinea societatii fata de ONG-uri si tineretul va fi mai receptiv la activitatea lor".
Ati ascultat opinii despe sectorul asociativ ale unor locuitori ai regiunii transnistrene intalniti de corespondenta noastra Valentina Semionova.
-------
Au mai ramas putine ore pana la startul scrutinului presidential din Statele Unite. Sondajele indica – ce-i drept, cu procentaje diferite, o victorie a senatorului Barack Obama. In ce masura puteam crede sondajelor? Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela incearca sa raspunda la aceasta intrebare si sa sintetizeze ultimele informatii referitoare la cursa prezidentiala.
Candidatul republican John McCain spune ca sondajele mint si ca va produce o surpriza, la fel ca victoria din 1948 a lui Harry Truman. Analistii sint sceptici cu privire la relevanta sondajelor. Unul dintre motive este variatia mare care exista de la un sondaj la altul: intre doua procente si 15. Tabara lui McCain sustine ca modelele de sondaj care indica o victorie clara a lui Obama pornesc de la prognoze exagerate cu privire la prezenta la vot a tinerilor si negrilor americani.
Alti analisti se intreaba care este numarul celor care mint la sondajele de opinie—pentru ca nu doresc sah fie identificati ca rasisti. Unul dintre experti precizeaza, “Nu exista nici un motiv sa credem ca oamenii mint la o scara suficient de semnificativa ca sa inflenteze scrutinul. Dar exista cam 25 de procente sanse ca sa fie o cursa mai strinsa decit credem si McCain sa invinga in cele din urma”.
Ruy Teixera, un alt analist de la Center for American Progress, crede ca atita timp cit toate sondajele il aratah pe Obama in avantaj este foarte greu ca acesta sa piarda. Campania lui McCain porneste de la premiza ca in 2008 componenta electoratului american va fi similara celei din 2004. Modelul republican considera ca voturile tinerilor si negrilor americani pentru Obama poate fi compensate de prezenta la urne a conservatorilor.
Ei spun de asemenea ca in toate statele importante cursa a devenit mai strinsa si alegatorii independenti sint intr-o mai mare masura atrasi in acest final de campanie de McCain. Diferentele de interpretare dintre cele doua campanii pornesc de la modelul utilizat.
Cind se porneste de la premiza ca prezenta la urne va fi similara celei din alegerile precedente diferenta este de circa doua procente – asa cum a indicat sondajul Gallup. Ea creste atunci cind modelul include un numar mare de noi alegatori, in acest ciclu electoral.
Modelul folosit de Institutul Pew – care indica o victorie a lui Obama cu 15 procente diferenta —presupune ca negrii americani sa reprezinte anul acesta 12% din electorat. Acelasi sondaj considera ca exista ratiuni sa se creada ca republicanii sint mai putin inclinati sa se prezinte la urne.
Doamnelor si domnilor, Dialogurile din aceasta saptamana sunt la final. Sunt Viorica Zaharia, va reamintesc ca puteti afla mai multe dar si comenta stirile noastre la adresa www.europalibera.org. Va multumesc pentru atentie si va urez o saptamana reusita.
Buna ziua, doamnelor si domnilor, la microfon este Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii “Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera”.
Sa ascultam mai intai un buletin de stiri, prezentat de Elena Moldoveanu:
Secretarul general al Aliantei Nord Atlantice Jaap de Hope Sheffer care s-a aflat saptamana trecuta intr-o vizita la Chisinau, si-a exprimat speranta ca Federatia Rusa isi va respecta angajamentele de retragere a trupelor si armamentului din regiunea transnistreana, ceea ce va permite, in opinia sa, rezolvare problemei transnistrene.
“Vreau sa accentuez in mod special ca NATO nu are nici un mandat in problema transnistreana, dar membrii aliantei spera sincer in identificarea unei solutii a acesteia”, a declarat Jaap de Hoop Scheffer.
***
Procuratura Generala a Republicii Moldova a verificat o informatie aparuta recent in publicatia rusa “Komersant Plius” si a constatat ca Republica Moldova nu a vandut armament Georgiei pentru actiunile militare din august din Osetia de Sud.
Intr-un comunicat al Procuraturii se arata ca in anii 2007-2008 Comisia interdepartamentala de control a exportului, reexportului, importului si tranzitului de marfuri strategice nu a autorizat export de armament si munitii, iar pe calea ferata a Moldovei nu au fost transportat armament in aceasta perioada. Verificarile procuraturii au mai aratat ca nici Serviciul vamal nu a inregistrat tranzactii de export a armamentului si munitiilor in anii 2007-2008.
****
Duma rusă a ratificat tratatele cu Abhazia şi Osetia de Sud care vor permite Moscovei să desfâşoare până la 3800 de militari în fiecare dinre cele două republici separatiste georgiene. Rusia le-a recunoscut ca state independente ca urmare a războiului ruso-georgian din august.
****
Ucraina a început negocierile pentru a obţine eliminarea vizelor de intrare în ţările Uniunii Europene. Aflat la Bruxelles, ministrul de externe Volodymyr Ohryzko a spus că ar vrea ca vizele să fie eliminate înainte ca ţara sa împreună cu Polonia să găzduiască turneul final al campionatului european de fotbal, din 2012. Comisarul european pentru justiţie i-a răspuns că termenul renunţării la vize depinde de viteza cu care va îndeplini Ucraina condiţiile necesare.
***
Republica Belarus negociază cu FMI un împrumut de două miliarde de dolari ca măsură de precauţie în condiţiile crizei financiare internaţionale. Vasili Matyuşevski, vicepreşedintele Băncii Centrale, a spus că împrumutul nu este necesar în momentul actual, dar Minskul vrea să-şi creeze o rezervă pentru că nimeni nu ştie cât de lungă şi de profundă va fi criza globală.
Republica Belarus a primit deja de la Federaţia Rusă un împrumut de 2 miliarde de dolari. Acesta ar urma să fie folosit pentru a plăti gazele naturale importate, pe durata iernii.
****
Saptamana trecuta la Chisinau s-au adunat reprezentanti ai aproximativ 50 de organizatii neguvernamentale din regiunea transnsitreana, la un forum organizat de Asociatia de la Chisinau “Promo_lex”. Reprezentantii ONG-urilor transnistrene au discutat pe grupuri ce dificultati intalnesc cel mai frecvent in activitate si cum le-ar putea depasi. Elena Cioina va rezuma principalele opinii exprimate de unii lideri ai organizatiilor obstesti:
Cel mai greu le vine sa activeze ONG-urilor din domeniul drepturilor omului, de fapt, destul de putine. Cel putin asta afirma o parte din ong-isti.
"Probleme legate de respectarea drepturilor omului in Transnistria sunt destul de multe, insa a scoate aceste probleme la suprafata acum, ar insemna ca organizatiile care o fac si liderii lor sa-si puna in pericol propria existenta si chiar integritatea lor fizica", spune Dmitri Gavrilov, reprezentant al filialei din Transnistria a Comitetului International epntru diplomatia cetatenilor.
El considera ca din aceasta cauza – a fricii de persecutii din partea autoritatilor regiunii - in acest domeniu – al apararii domeniul drepturilor omului - activeaza foarte putine organizatii.
Oxana Fateeva, de la asociatia pentru tineret de la Tiraspol “Shag na vstreciu/Un pas in intampinare”, apreciaza ca in general, vocea ONG-urilor din regiune este foarte firava si explica de ce: "Vocea lor, a organizatiilor pentru pararea dreopturilor omului din este foarte slaba. Practic nu este auzita. Dar in general ONG-urile din Transnistria nu au o voce puternica. Ele nu participa la formarea opiniei publice, asa cum ar fi normal. Pentru ca se afla int-o situatie financiara nestabila organizatiile obstesti sunt mai degraba niste grupuri pe interese decat o forta reala care sa ia atitudine fata de unele probleme ale societatii si sa propuna solutii pentru acestea. Acum ONG-urile primesc finanatare de regula, din exterior, pentru rezolvarea unor probleme minore - de fapt, cu totul altele de cat problemele reale pe care le are societatea."
Liderii ONG-urilor din Transnistria se plang ca pot obtine de la donatori externi doar mici finantari pentru proiecte minore. Asta, spun ei, ar fi din cauza statutului nedeterminat al regiunii. In asemenea conditii, organizatiile internationale nu au parghii de control a utilizarii banilor. Aceasta e o piedica serioasa in dezvoltarea ONG-urilor, spune Oxana Fateeva: "Donatorii ofera granturi mari pentru programe de amploare. Asta nu permite ong-urilor sa se dezvolte. Astfel, liderii formati deja in ONG-uri, care au ajuns la un anumit nivel de exeperienta parasesc regiunea si pleaca in Rusia, Ucraina sau Moldova pentru a-si valorifica astfel abilitatile capatate".
Pe de alta parte, o parte din vina o poarta si organizatiile insele, crede Igor Gavrilov, un alt reprezentant al Comitetului pentru Diplomatia Cetatenilor din Transnisitria: "Probleme in regiunea transnistreana sunt multe. Respectiv organizatii care le pot rezolva cel putin partial sunt la fel de multe. Problema sectorului trei din regiune este incompetenta si multipolaritatea. De multe ori un singur ONG se ocupa de proiecte in 5-6 domenii. Asta pentru a obtine un numar maxim de granturi. Astfel organizatia nu se concentreaza pe rezultatele proiectelor, ci pe bani si nu este competenta in nici un domeniu. Cred ca asemenea organizatii trebuie evitate".
Serghei Okunev de la Asociatia familiilor cu multi copiii din Tiraspol afirma ca ceea ce numeste “atitudinea ostila a autoritatilor regiunii fata de ONG-uri” inhiba devoltarea acestora si, respectiv, impiedica promovarea pluralismului si a valorilor democratice: "In presa transnistreana se vehiculeaza permanent mitul ca ONG-urile care colaboreaza cu reprezentantii altor state sunt fie agenti ai tot felul de servicii secrete, fie agenti ai serviciilor speciale ale Chisinaului, fie ca primesc bani cu sacul pe care ii pun ilegal in buzunar. Am citit raportul pe anul trecut al ministrului securitatii al Transnistriei Vladimir Antiufeev care a spus ca ong-urile transnistrene sunt finantate din exterior cu milioane de dolari anual. In realitate nu este asa. De exemplu, asociatia noastra. Am castigat pana acum doar doua granturi – unul in 2004 - 1300 de dolari pentru a forma o baza de date a familiilor cu multi copii din regiune si unul in 2007 – de 3000 de dolari pentru resocializarea adolescentilor ce se afla in evidentele politiei. Astea sunt toate granturile castigate de noi de la finantaori externi. Dupa cum vedeti nici pe departe nu este vorba de milioane. Atunci cand Transnistriei i se ofera ajutor umanitar din Occident pentru spitale, case de copii etc, atunci autoritatile accepta - chiar nu demult am citit ca Tiraspolul a primit un utilaj medical in partea Chisinaului, - dar daca un asemenea ajutor vine la ONG-uri atunci acest lucru este criticat aspru. Eu nu inteleg o asemenea pozitie".
In total, in regiunea transnistreana sunt inregistrate in jur de 1000 de asociatii neguvernamentale, insa doar o parte din acestea se pot considera “active”, adica mai mult sau mai putin prezente in viata publica.
Observatiile exprimate la forumul de saptaman trecuta vor fi sistematrizate de experti pe domenii – socal, drepturile omului, tineret si ecologie, iar rapoartele respective vor fi prezentate la urmatoarea intrunire din cadrul forumului, din luna noiembrie. Reprezentantii ONG-urilor spun ca atunci vor incerca sa puna la punct anume masuri de natura sa consolideze colaborarea organizatiilor de pe ambele maluri ale Nistrului, astfel incat sa fortifice activitatea lor in regiune.
--------
L-am invitat astazi la o discutie despre rolul ONG-urilor si mai ales nivelul de dezvoltare a celor din stanga Nistrului pe directorul Centrului de resurse pentru drepturile Omului din Chisinau Sergiu Ostaf. Dle Ostaf, hadeti sa vedem mai intai in ce conditii activeaza sectorul asociativ din Transnistria. In ce masura faptul ca regiunea are un statut nedeterminat si este de fapt o zona de conflict afecteaza activitatea ONG-urilor?
OSTAF: De fapt, neincadrarea in campul constitutional al RM pune obstacole foarte serioase in dezvoltarea sectorului neguvernamental din regiunea transnistreana. In primul rand pentru ca diverse institutii democratice, cum ar fi transparenta legislativului, responsabilitatea executivului fata de legislativ, independenta justitiei nu functioneaza conform cerintelor legislatiei internationale si normelor constitutionale si astfel nu ofera o sansa pentru dezvoltarea societatii civile.
De asemenea, diverse programe internationale de dezvoltare nu sunt desfasurate in aceasta regiune in mod direct si asistenta tehnica nu vine spre regret in Transnistria intr-o asa masura cum ar veni daca regiunea s-ar afla intr-un camp constitutional. Opinia finatatorilor este sceptica cand discutam de organizatii de acolo, deoarece in momentul in care legitimitatea autoritatilor publice de acolo nu este de asa natura incat sa poata oferi garantii pentru investitiile care se fac in dezvoltarea societatii civile.
Europa Libera: Totusi pe ce segment al sectorului asociativ din regiune vedeti cele mai multe probleme?
OSTASF: Cele mai multe probleme de fapt sectorul neguvernamental din stanga Nistrului le are in ce priveste organizatiile ce ofera solutii de dezvoltare. Acolo nu exista organizatii de advocacy, adica care sa influienteze politicile publice, nu exista asociatii care sa faca cercetari sociale sau in alte domenii. Putem vorbi despre lipsa sectorului neguvernamental pentru drepturile omului, despre lipsa organizatiilor care sa promoveze libertatea mass-media, organizatiilor care ar face sistematic lucrul de monitorizare in ce priveste respectarea drepturilor omului. Un indicator foarte clar este ca opinia publica din partea stanga a Nistrului nu este influentata de reprezentanti ai societatii civile, acolo este doar un singur actor care formeaza opinia publica – autoritatile de la Tiraspol.
Europa Libera: Cum ar putea Chisinaul influenta aceasta situatie?
OSTAF: Cu masuri directe dar si indirecte. O masura indirecta ar fi de exemplu, adoptarea unui cadru fiscal care sa prevada directionarea impozitelor cetatenilor spre finantarea ONG-urilor de acolo. Noi stim ca foarte multi cetateni din partea stanga platesc impozite in partea dreapta sau au multe angajari, circula des. Acesti cetateni avand un cadru legislativ favorabil pentru directionarea unei parti a impozitelor sale pentru activitatile de exemplu de drepturile omului ar putea sa ofere un sprijin important pentru activitatile acestea in partea stanga a Nistrului. Deci este o actiune foarte directa si simpla.
Europa Libera: Va multumim. Am discutat, dragi ascultatori, cu directorul Centrului de resurse pentru drepturile Omului din Chisinau Sergiu Ostaf.
-------
Corespondenta noastra la Bender a incercat sa afle de la locuitori ai regiunii intalniti intamplator ce stiu despre activitatea organizatiilor neguvernamentale si cum apreciza rolul lor intr-o societate?
"Nu prea stiu, acum cateva zile la noi au venit doua tinere si am discutat despre alcoholism, droguri, sida, dar nu stiu de la ce organizatie erau…".
"Stiu ca ONG_urile au ceva activitati in oras dar nu atat de massive ca sa fie foarte cunoscute".
"Parerea mea este ca aceste organizatii pompeaza bani prin diferite metode. Cred ca ele lucreaza mai mult formal. Dar de fapt, nu am auzit demult de asemenea organizatii in Transnistria".
"Stiu ca exista dar mai mult nu stiu nimic pentru ca nu mi s-a intamplat sa-i intalnesc sau sa colaborez".
"Cred ca ele ar trebui sa lucreze nu doar formal si sa atraga oameni competenti, nu sa lucreze acolo cei care vor sa lucreze dar cei care sunt competenti si profesionisti intr-un anumit domeniu. Si atunci cred ca se va schimba atitudinea societatii fata de ONG-uri si tineretul va fi mai receptiv la activitatea lor".
Ati ascultat opinii despe sectorul asociativ ale unor locuitori ai regiunii transnistrene intalniti de corespondenta noastra Valentina Semionova.
-------
Au mai ramas putine ore pana la startul scrutinului presidential din Statele Unite. Sondajele indica – ce-i drept, cu procentaje diferite, o victorie a senatorului Barack Obama. In ce masura puteam crede sondajelor? Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela incearca sa raspunda la aceasta intrebare si sa sintetizeze ultimele informatii referitoare la cursa prezidentiala.
Candidatul republican John McCain spune ca sondajele mint si ca va produce o surpriza, la fel ca victoria din 1948 a lui Harry Truman. Analistii sint sceptici cu privire la relevanta sondajelor. Unul dintre motive este variatia mare care exista de la un sondaj la altul: intre doua procente si 15. Tabara lui McCain sustine ca modelele de sondaj care indica o victorie clara a lui Obama pornesc de la prognoze exagerate cu privire la prezenta la vot a tinerilor si negrilor americani.
Alti analisti se intreaba care este numarul celor care mint la sondajele de opinie—pentru ca nu doresc sah fie identificati ca rasisti. Unul dintre experti precizeaza, “Nu exista nici un motiv sa credem ca oamenii mint la o scara suficient de semnificativa ca sa inflenteze scrutinul. Dar exista cam 25 de procente sanse ca sa fie o cursa mai strinsa decit credem si McCain sa invinga in cele din urma”.
Ruy Teixera, un alt analist de la Center for American Progress, crede ca atita timp cit toate sondajele il aratah pe Obama in avantaj este foarte greu ca acesta sa piarda. Campania lui McCain porneste de la premiza ca in 2008 componenta electoratului american va fi similara celei din 2004. Modelul republican considera ca voturile tinerilor si negrilor americani pentru Obama poate fi compensate de prezenta la urne a conservatorilor.
Ei spun de asemenea ca in toate statele importante cursa a devenit mai strinsa si alegatorii independenti sint intr-o mai mare masura atrasi in acest final de campanie de McCain. Diferentele de interpretare dintre cele doua campanii pornesc de la modelul utilizat.
Cind se porneste de la premiza ca prezenta la urne va fi similara celei din alegerile precedente diferenta este de circa doua procente – asa cum a indicat sondajul Gallup. Ea creste atunci cind modelul include un numar mare de noi alegatori, in acest ciclu electoral.
Modelul folosit de Institutul Pew – care indica o victorie a lui Obama cu 15 procente diferenta —presupune ca negrii americani sa reprezinte anul acesta 12% din electorat. Acelasi sondaj considera ca exista ratiuni sa se creada ca republicanii sint mai putin inclinati sa se prezinte la urne.
Doamnelor si domnilor, Dialogurile din aceasta saptamana sunt la final. Sunt Viorica Zaharia, va reamintesc ca puteti afla mai multe dar si comenta stirile noastre la adresa www.europalibera.org. Va multumesc pentru atentie si va urez o saptamana reusita.