La sfîrşit de an, mai multe ong-uri de profil de la Chişinău au făcut publice concluziile pe care le-au tras în ce priveşte anul economic 2009
Economia Moldovei a avut de suferit în 2009, după cum susţin analiştii de la Chişinău, nu doar din cauza crizei financiare internaţionale. Criza politică prelungită şi iresponsabilitatea unei părţi a clasei politice au contribuit la “sucombarea” acestui sector, consideră experţii.
Victor Parlicov de la IDIS Viitorul este de părerea că în 2009 deciziile economice au avut la baza lor factorul politic şi electoral, ceea ce pe termen scurt a dat senzaţia de stabilitate şi control, pe care a urmărit-o fosta guvernare, dar pe termen lung însă a ruinat economia.
Victor Parlicov: "O mulţime de efecte negative ale crizei puteau fi amortizate şi atenuate încă la începutul anului 2009. Putea fi făcută chestia asta lejer fără efecte negative asupra populaţiei, fără contextul ăsta politic, pentru că dacă vorbim de aceeaşi ridicare de pensii cu 20%, necesitatea de a le majora cu 20% nu era, era posibilă şi obligatorie doar indexarea lor cu 7%, la nivelul inflaţiei de anul trecut. Toate chestiile astea preelectorale şi populiste au dus la crearea unui deficit bugetar enorm".
În altă ordine de idei, Victor Parlicov susţine că economia a avut de suferit şi din cauza că era suprareglementată, iar mecanismele de piaţă au fost puse la congelator.
Nici instituţiile-cheie nu şi-au îndeplinit misiunea, este de părere Valeriu Prohniţchi de la Centrul Analitic Independent Expert Grup: "În mod normal, într-o economie în care funcţionează Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei nu ar trebui să apară scheme la importul de carne. Aceste instituţii care reglementează pieţele ar trebui să fie cu adevărat independente de Guvern, subordonate politic Parlamentului, dar în acelaşi timp ele ar trebui să funcţioneze transparent şi pentru publicul larg".
Indicatorii economici arată că doar sectorul serviciilor şi comerţul cu amănuntul au cunoscut în acest an o stabilizare şi chiar o creştere relativă. Iar cele mai afectate sectoare au fost transporturile, construcţiile şi investiţiile.
Ministrul Economiei Valeriu Lazăr spune că odată ce era clar că vom avea şi noi o descreştere în economie ar fi trebuit să profităm de răul cu binele lui ca să trecem la alt model de dezvoltare economică. Chiar dacă există premise să credem că vom reveni pe trendul de creştere în primul trimestru al anului viitor, spune ministrul economiei, avem şi indicatori care ne determină să fim mai rezervaţi.
Valeriu Lazăr: "Indicatorul cel mai relevant în cazul dat, pe 9-10 luni am observat că oricum avem minus la capitolul consum, de fapt, şi cred că ăsta este indicatorul care ne demonstrează că populaţia noastră, consumatorii şi cei finali, consumatorii casnici, dar şi businessul încă este în zona de aşteptare, de incertitudine".
Chiar dacă e “răstrişte globală”, experţii economici recomandă autorităţilor să ducă la bun sfîrşit reforma instituţională pentru a asigura o creştere economică bazată pe investiţii şi nu pe consumul intern.
Victor Parlicov de la IDIS Viitorul este de părerea că în 2009 deciziile economice au avut la baza lor factorul politic şi electoral, ceea ce pe termen scurt a dat senzaţia de stabilitate şi control, pe care a urmărit-o fosta guvernare, dar pe termen lung însă a ruinat economia.
Victor Parlicov: "O mulţime de efecte negative ale crizei puteau fi amortizate şi atenuate încă la începutul anului 2009. Putea fi făcută chestia asta lejer fără efecte negative asupra populaţiei, fără contextul ăsta politic, pentru că dacă vorbim de aceeaşi ridicare de pensii cu 20%, necesitatea de a le majora cu 20% nu era, era posibilă şi obligatorie doar indexarea lor cu 7%, la nivelul inflaţiei de anul trecut. Toate chestiile astea preelectorale şi populiste au dus la crearea unui deficit bugetar enorm".
În altă ordine de idei, Victor Parlicov susţine că economia a avut de suferit şi din cauza că era suprareglementată, iar mecanismele de piaţă au fost puse la congelator.
Nici instituţiile-cheie nu şi-au îndeplinit misiunea, este de părere Valeriu Prohniţchi de la Centrul Analitic Independent Expert Grup: "În mod normal, într-o economie în care funcţionează Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei nu ar trebui să apară scheme la importul de carne. Aceste instituţii care reglementează pieţele ar trebui să fie cu adevărat independente de Guvern, subordonate politic Parlamentului, dar în acelaşi timp ele ar trebui să funcţioneze transparent şi pentru publicul larg".
Indicatorii economici arată că doar sectorul serviciilor şi comerţul cu amănuntul au cunoscut în acest an o stabilizare şi chiar o creştere relativă. Iar cele mai afectate sectoare au fost transporturile, construcţiile şi investiţiile.
Ministrul Economiei Valeriu Lazăr spune că odată ce era clar că vom avea şi noi o descreştere în economie ar fi trebuit să profităm de răul cu binele lui ca să trecem la alt model de dezvoltare economică. Chiar dacă există premise să credem că vom reveni pe trendul de creştere în primul trimestru al anului viitor, spune ministrul economiei, avem şi indicatori care ne determină să fim mai rezervaţi.
Valeriu Lazăr: "Indicatorul cel mai relevant în cazul dat, pe 9-10 luni am observat că oricum avem minus la capitolul consum, de fapt, şi cred că ăsta este indicatorul care ne demonstrează că populaţia noastră, consumatorii şi cei finali, consumatorii casnici, dar şi businessul încă este în zona de aşteptare, de incertitudine".
Chiar dacă e “răstrişte globală”, experţii economici recomandă autorităţilor să ducă la bun sfîrşit reforma instituţională pentru a asigura o creştere economică bazată pe investiţii şi nu pe consumul intern.